EXCLUSIVITATE Cauzele care au dus la prăbușirea podului de la Luțca. Gafe de proporții, greșeli impardonabile

3
7999

Prăbușirea podului de la Luțca, comuna Sagna, de peste râul Siret, în iunie anul trecut, a provocat o pagubă materială importantă în bugetul județul Neamț. În paralel, evenimentul a fost la un pas să se transforme într-o tragedie de proporții, ocupanții autovehiculelor surprinse pe pod în momentul prăbușirii scăpând ca prin minune cu viață.

Imediat după incident, autoritățile s-au autosesizat și au demarat anchete, care au avut drept scop identificarea cauzelor care au dus la prăbușirea podului. Chiar înainte cu câteva luni, podul fusese supus unor ample lucrări de modernizare care au costat peste 7 milioane de lei. Aflarea cauzelor care au stat la baza dezastrului nu ar fi fost posibilă fără efectuarea unor lucrări de specialitate, motiv pentru care procurorii, în anchetele lor, au cerut ajutorul experților.

Placa de suprabetonare

Datele atacul.ro arată că într-una dintre lucrările penale aflate în lucru, expertul tehnic a reușit să răspundă la întrebarea: de ce s-a prăbușit podul de la Luțca?

Conform specialistului, principala cauză a prăbușirii podului în râul Siret își are corespondentul în supraîncărcarea podului ce a fost făcută în timpul reabilitării. Mai exact, pe suprastructura existentă a fost adăugată o placă de suprabetonare.

Această placă de suprabetonare este menționată în proiectul întocmit de societatea Alido Proiect SRL. La rândul său, proiectul a fost realizat având la bază o expertiză tehnică, și anume lucrarea profesorului ieșean Florin Varlam. Acesta propusese două variante de intervenție asupra podului, însă a fost aleasă prima, potrivit căreia reabilitarea podului să fie făcută cu material compozit,  o soluție pe termen scurt (10-15 ani), prin care era asigurată stabilizarea suprastructurii. Expertul Varlam a recomandat și lucrările ce trebuiau efectuate, iar la cele privind suprastructura nu apare nicăieri „placa de superbetonare”.

În schimb, această placă de superbetonare, care ar fi îngreunat podul până la prăbușire, apare în proiectul de reabilitare (foto jos) introdusă ca lucrare suplimentară, deși nu ar fi fost necesară, conform calculelor din proiect.

Proiectul, care conținea și placa de superbetonare, a fost verificat de un alt specialist în domeniu, așa cum prevede Legea privind calitatea în construcții, care nu a constatat nimic în neregulă, deși podul avea să se prăbușească, după cum se menționează în expertiza cerută de procurori, tocmai din cauza supraîncărcării lui cu beton.

Inspectorii nu au observat … placa de suprabetonare

Verificările efectuate până în prezent au mai scos la iveală un aspect, și anume că angajații Inspectoratului de Stat în Construcții (ISC) Neamț nu și-au făcut treaba. Expertul a constatat că reprezentanții ISC Neamț au mers pe teren la Luțca pentru verificări doar într-o singură fază din cele pe care le propusese proictantul, respectiv la cea privind suprabetonarea. Același specialist a observat că inspectorii ISC nu au observat că a fost adăugat suplimentar în proiect placa de suprabetonare și, în acest context, nu a luat măsuri în acest sens.

De exemplu, ar fi putut analiza posibilele efecte dezastruoase pe care placa de suprabetonare le-ar fi putut avea asupra structurii podului, un pod cu multe probleme, construit în urmă cu o jumătate de veac.

Acestea ar fi doar câteva dintre gafele identificate de către expert, probleme care, în opinia lui, au dus la prăbușirea podului.

CJ-ul vrea bani de la constructori

Sursele atacul.ro arată că reprezentanții Consiliului Județean Neamț se pregătesc să acționeze în instanță asocierea de firme care a câștigat contractul de reabilitare a mai multor drumuri și poduri județene, printre care și cel de la Luțca. Suma pe care CJ-ul intenționează să o solicite, în instanță, asocierii este de ordinul milioanelor de euro și reprezintă, printre altele, contravaloarea reabilitării și eliberarea albiei de resturile podului prăbușit.

Lucrarea privind reabilitarea podului de la Luțca, de peste râul Siret, a fost prinsă într-un contract mai mare, ce a fost câștigat de o asociere de 10 firme, în anul 2019.

La vremea respectivă, atacul.ro a scris despre modul în care Consiliul Județean Neamț a preferat să introducă mai multe lucrări (reabilitarea a 33 de poduri și 11 tronsoane de drumuri județene) într-un singur contract cu o valoare ce a ajuns în prezent la peste 240 de milioane de lei.

Cele zece firme ale asocierii sunt AQUA PARC SRL, în prezent Antrepriza de Drumuri și Autostrăzi SRL (liderul asocierii), MAVGO HOLDING SRL, DANLIN XXL SRL, RUSTRANS SRL, PRIMACONS GROUP SRL, DARCONS SRL, TRUST CCDP SRL, HYDROSTROY AD, ALIDO PROIECT SRL și RUTIER CONSULT SRL).

După nenorocirea din iunie 2022, când podul s-a prăbușit, între firmele care fac parte din asociere au apărut tensiuni. Motivul: garanția de bună execuție, în valoare de peste 20 de milioane de lei. Garanția de bună execuție nu a fost fixată pentru fiecare dintre cele 44 de obiective, ci pentru întregul contract. Cum podul prăbușit a fost reabilitat de Darcons SRL, reprezentanților firmelor asociate nu le convine să plătească financiar pentru ceea ce s-a întâmplat la Luțca.

Daniel MURARU

Citește și:

„Mișculații” la o licitație organizată de CJ Neamț? Miza: un sfert de miliard de lei, bani pentru drumuri și poduri

Panică-n cartel, după prăbușirea podului de la Luțca. Miza este de milioane de euro

⚠️ ️️Articolele publicate de ATACUL.RO nu pot fi preluate decât în limita a 500 de caractere şi obligatoriu cu citarea sursei (indicarea link-ului este obligatorie). În caz contrar, ne rezervăm dreptul de a ne adresa instanței de judecată.

3 comments

  1. MGM 13 decembrie, 2023 at 09:46 Răspunde

    În mod normal, problema putea fi constatata și cu ocazia expertizei și inspecției în teren necesara obținerii autorizației de gospodărire a apei impusa de lege înaintea darii în folosinta și exploatării ulterioare….dar podul nu a avut niciodată aceasta autorizatie fiind exploatat ilegal 8 luni pana a căzut. E infracțiune, ca deh, autorizatia respectiva e „actul care reglementează din punct de vedere TEHNIC di juridic” exploatarea construcției dar nici ABA Siret nici SGA Neamt „nu stiau” ca podul e deschis circulației și exploatat zilnic pentru ca ei nu citisera presa sau deschisesera televizorul sa-l audă pe Arsene lăudându-se toată campania electorala cu deschiderea lui 😉

  2. FLORIN 13 decembrie, 2023 at 19:17 Răspunde

    Cu podu au avut”ghinion”ca era in aer.
    In rest,precum podu de la Lutca,asa s-au facut toate lucrarile in Judet …..de sute de milioane de euro…marea”modernizare”a lui Arsene in sate si comune parasite..doar cu scopul de a sifona acele sute de milioane euro…in rest vedem ca nu s-a facut nimic pentru platitorii de taxe si impozite,nu SJ,nu Aapa Canal,nu Drum Express,nimic important nu s-a facut.NIMIC
    Iar pe alea”facute”,nimeni nu le-a verificat pentru ca ar fi”cazut”toate.
    Estimez cel putin 30-40%”profit”pentru firmele de casa PSD-iste.
    Faceti un calcul la 300 milioane euro.
    La ”profiturile”astea nu e nici o mirare ca nu avem nici un fel de anchete la CJ.Complicitatile sunt pana sus…sus…

  3. COSTEA 27 decembrie, 2023 at 08:26 Răspunde

    O suprabetonare cu o grosime medie de 22 cm, a încărcat structura de rezistență a podului cu 550kg/mp!!! Ca să nu ții cont de o aatfel de încărcare suplimentară trebuie să fii ori TÂMPIT ori inconștient!!!

Leave a reply

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.