Studiu de caz – Afacerea „Căsuțelor de Crăciun”. În cât timp este recuperat în România un prejudiciu stabilit de Curtea de Conturi

România nu este numai raiul bugetarilor, ci și a celor care jonglează nestingheriți cu banul public, pe care, de regulă, îl „zeciuiesc” fără menajamente. De-a lungul existenței sale, atacul.ro a scris despre multe jonglerii cu bani publici, iar în cele mai multe cazuri, autoritățile s-au autosesizat și au făcut cercetări. În unele situații, și deloc puține, auditorii publici externi au constatat că dezvăluirile noastre se confirmă și au dispus recuperarea prejudiciilor constatate. În altele, polițiștii sau procurorii DNA au demarat anchete penale, puține finalizate cu rechizitorii și trimiteri în judecată, pentru că ni s-a transmis că în România se fură cu acte în regulă. Dacă despre anchetele penale, soluționate cu trimiterea în judecată a inculpaților, se poate afla mai lesne care este deznodământul, lucrurile total diferit stau în cazul unor decizii ale Curții de Conturi, instituția supremă de audit din România, care verifică cum sunt cheltuite fondurile publice, iar acolo unde este cazul, decide recuperarea prejudiciilor.

În fiecare an, pe diverse canale media apar informații cu privire la diverse matrapazlâcuri pe care le descoperă auditorii Curții de Conturi. Ceea ce nu știu cetățenii plătitori de taxe și impozite este că aceste decizii nu sunt definitive, iar cei în cauză au la îndemână mai multe instrumente pentru a le contesta. În primă fază, măsurile impuse de către camerele de conturi din teritoriu pot fi contestate la „centru”, adică la Curtea de Conturi a României. Aici, măsurile sunt verificate de o comisie care decide ce măsuri se vor aplica. Mai departe, măsurile rămase valabile după trecerea prin „sita” mai marilor de la București, pot fi atacate în instanță. Adică, începe un proces care poate dura ani buni. Punând la socoteală și timpul pierdut cu contestația soluționată la Centru, înseamnă că un astfel de caz privind deciziile luate în urma unui control poate fi finalizat și în 6-7 ani.

Durata mare de timp în care sunt soluționate aceste litigii cu Curtea de Conturi încurajează furtul din banul public. Pe de altă parte, încurajatoare sunt, de multe ori, și deciziile comisiei speciale de la Curtea de Conturi, care se ocupă de contestațiile din teritoriu, pentru că, de regulă, mare parte dintre măsuri sunt anulate.

Achiziția căsuțelor de la prima ediție a Târgului de Crăciun, din 2016, încă la judecată

Un exemplu elocvent privind timpul lung care se scurge din momentul constatării producerii unui prejudiciu și până la recuperarea acestuia este reprezentat de ceea ce atacul.ro a relatat în urmă cu mai bine de 6 ani: afacerea cu căsuțele din lemn folosite de Consiliul Județean Neamț la târgurile de Crăciun.

Dintre toate măsurile (13 la număr) dispuse de către auditorii publici externi în urma controlului efectuat în vara anului 2017 la Consiliul Județean Neamț, a rămas valabilă doar una, respectiv cea privind achiziția căsuțelor din lemn de la o firmă din Gheorgheni (Harghita), Salamandra SRL, unde a fost constatat un prejudiciu în valoare de aproximativ 20.000 de euro.

Până s-a ajuns aici a fost cale lungă, dar lucrurile încă nu au fost clarificate, întrucât ultima decizie, cea a Tribunalului Neamț, poate fi atacată cu recurs.

Tribunalul Neamț a dat câștig de cauză Consiliului Județean Neamț și a admis apelul declarat împotriva deciziei Judecătoriei Piatra-Neamț, unde Salamandra SRL câștigase procesul.

„Admite apelul formulat de reclamantul Consiliul Judeţean Neamţ împotriva sentinţei civile nr. 461 din 10.06.2022, pronunţată de Judecătoria Piatra Neamţ în dosarul nr. 9331/279/2018, în contradictoriu cu pârâta SC Salamandra SRL. Anulează sentinţa apelată şi, judecând cauza: Admite în parte acţiunea formulată de reclamantul Consiliul Judeţean Neamţ în contradictoriu cu pârâta SC Salamandra SRL. Obligă pârâta să restituie reclamantului suma de 116.932 lei, sumă achitată de reclamant în baza contractului nr. 22977/70/24.11.2016. Respinge, ca neîntemeiat, capătul de cerere privind obligarea pârâtei la plata majorărilor de întârziere aferente creanţei principale. Respinge, ca neîntemeiat, apelul formulat de expertul tehnic ing. Croitor Emilian împotriva încheierii din 22.09.2021 şi sentinţei civile nr. 2461/2022. Cu drept de recurs în termen de 30 de zile de la comunicare”, se arată în minuta Tribunalului Neamț.

În acest proces, Consiliul Județean Neamț a cerut instanței să oblige firma Salamandra să achite prejudiciul stabilit de Curtea de Conturi, însă, într-un alt proces, aceeași instituție solicitase judecătorilor anularea măsurii stabilite de Camera de Conturi Neamț, cu privire la recuperarea prejudiciului creat în urma achiziției căsuțelor. Ciudat, dar în România este posibil orice.

Presupunând că instituția, în speță Consiliul Județean Neamț, va câștiga și recursul (cel mai probabil, Salamandra SRL va uza de această cale de atac), se va trece la recuperarea banilor undeva în cursul anului viitor, adică în 2024 – la mai bine de 7 ani de la constatarea prejudiciului de auditorii publici externi.

Banii publici, ușor de sifonat, greu de recuperat

Prima ediție a Târgului de Crăciun de la Piatra-Neamț, manifestare organizată, în 2016, de Consiliul Județean Neamț, a fost una cu mari probleme sub aspectul cheltuirii banului public. Majoritatea dezvăluirilor atacul.ro în legătură cu acest subiect au fost confirmate de auditorii Camerei de Conturi Neamț, care au efectuat un control la Consiliul Județean Neamț în vara anului 2017. Au fost constatate numeroase ilegalități și au fost luate decizii de recuperare a prejudiciilor, valoarea acestora fiind de sute de mii de lei. În total, au fost 13 măsuri impuse de către auditori, însă numărul acestora a scăzut cu 10 după ce Consiliul Județean Neamț a făcut o contestație la Curtea de Conturi a României. Membrii din Comisia de Soluționare a Contestațiilor de la Curtea de Conturi a României, care au analizat contestația împotriva raportului întocmit de către auditorii nemțeni, au anulat 10 dintre cele 13 măsuri dispuse de cei de la Neamț.

Consiliul Județean Neamț nu a lăsat lucrurile așa și s-au adresat instanței de judecată. Procesul a durat câțiva ani, ca în final, Curtea de Apel Bacău să stabilească definitiv și irevocabil că măsura privind recuperarea celor aproximativ 20.000 de euro, bani dați ăn plus pe căsuțe este legală, iar banii trebuie recuperați.

Decizii suspecte

CJ Neamț a cerut în instanță anularea a 2 dintre cele 3 măsuri rămase „în picioare” după „analiza” Comisiei de Soluționare a Contestațiilor din cadrul Curții de Conturi a României. Tribunalul Neamț a anulat una, stabilind doar că decizia Camerei de Conturi Neamț, de recuperare a peste 100.000 de lei în povestea achiziției căsuțelor din lemn, a fost una corectă. A urmat recursul, judecat și respins de Curtea de Apel Bacău în septembrie 2020. Mai departe, CJ Neamț a formulat contestație în anulare, pe care Curtea de Apel Bacău a respins-o în aprilie 2021. În acel moment, fiind vorba despre o decizie definitivă, era de așteptat să înceapă demersurile pentru recuperarea prejudiciului.

În august 2018, adică la două luni de când au cerut în instanță anularea celor două măsuri care au trecut de Comisia de Soluționare a Contestațiilor de la București, Consiliul Județean Neamț a dat în judecată societatea Salamandra SRL Gheorgheni, adică firma care a construit căsuțele, solicitând restituirea sumei de 116.932 lei, contravaloarea cantităţilor de lucrări supraevaluate. CJ-ul a mai cerut încă 24.000 de lei majorări de întârziere.

În procesul înregistrat, în 22 iunie 2018, pe rolul Tribunalului Neamț, juriștii CJ-ului cereau cu totul altceva în chestiunea căsuțelor, respectiv anularea măsurii Camerei de Conturi care stabilise că lucrările în cazul căsuțelor din lemn fuseseră supraevaluate cu peste 100.000 de lei.

Cu alte cuvinte, într-un proces aflat pe rolul Tribunalului Neamț, Consiliul Județean a cerut anularea măsurii care stabilise un prejudiciu de peste 20.000 de euro în afacerea căsuțelor, iar în alt proces, la Judecătoria Piatra-Neamț, a cerut recuperarea prejudiciului pe care îl contesta la tribunal.

Procesul de la Judecătoria Piatra-Neamț, cu obiect pretenții, a fost suspendat până la finalizarea celui de la Tribunalul Neamț în care CJ-ul  a cerut anularea măsurilor impuse de către Camera de Conturi.

După ce Curtea de Apel Bacău a respins și contestația în anulare formulată de CJ Neamț, la Judecătoria Piatra-Neamț s-a reluat procesul în care județul Neamț a cerut banii celor de la Salamandra SRL.

Deși mulți au crezut că decizia va fi una favorabilă CJ-ului, mai ales că măsura Camerei de Conturi de recuperare a prejudiciului cauzat prin achiziția căsuțelor, fusese avizată de instanță, lucrurile nu au stat așa.

În iunie 2022, Judecătoria Piatra-Neamț a respins acțiunea formulată de Consiliul Județean Neamț ca nefondată.

Decizia este una foarte interesantă, mai ales dacă o raportăm la ce a decis Tribunalul Neamț, Curtea de Apel Bacău, Curtea de Conturi a României și Camera de Conturi a României.

Cea din urmă a hotărât că, prin contractul de achiziție a celor 39 de căsuțe din lemn, s-a produs un prejudiciu de peste 100.000 de lei și a cerut recuperarea lui.

Nemulțumit, Consiliul Județean Neamț a contestat măsura la Curtea de Conturi a României, unde nu a avut câștig de cauză.

Juriștii CJ-ului au mers mai departe și au cerut instanței de judecată anularea deciziei Curții de Conturi și a pierdut la Tribunalul Neamț, recursul la Curtea de Apel Bacău și cererea de anulare judecată tot aici.

În paralel, într-un alt proces la Judecătoria Piatra-Neamț, CJ Neamț pierde din nou, însă, de fapt, a câștigat. Prin pierderea procesului de la Judecătoria Piatra-Neamț în fața firmei Salamandra, a câștigat ceea ce a pierdut în celălalt proces în care ceruse anularea măsurii Camerei de Conturi, implicit recuperarea prejudiciului.

Decizia Judecătoriei Piatra-Neamț a fost atacată cu apel la Tribunalul Neamț, care a dat câștig de cauză CJ-ului. Numai că urmează, cel mai probabil, recursul, adică luni sau chiar ani de judecată. Pentru o concluzie cât mai completă râmâne de văzut cum va fi finalizat acest litigiu. Abia atunci se va putea trage linie și stabilii clar câte dintre măsurile impuse de auditorii publici externi de la Neamț au rămas valabile. În acest moment, scorul este net în defavoare lor.

Sute de mii de lei pentru prima ediție a Târgului de Crăciun

Consiliul Județean Neamț a cheltuit, cu ocazia organizării primei ediții a Târgului de Crăciun de la Piatra-Neamț, din 2016, nu mai puțin de 900.000 de lei, adică peste 200.000 de euro la acea data. Mai bine de jumătate din sumă a fost cheltuită cu achiziția căsuțelor din lemn, care au fost amplasate pe platoul Curții Domnești. În total, 522,33 mp de construcții, la un preț de 840,49 lei/mp, fără TVA. Achiziția celor 39 de construcții din lemn s-a făcut prin SEAP, procedura aleasă fiind achiziție directă. Tranzacția s-a finalizat într-o oră și 10 minute. Anunțul a fost publicat de autoritatea contractantă – Consiliul Județean  în data de 22 noiembrie 2016, ora 13.20, iar atribuirea contractului firmei Salamandra SRL s-a făcut la ora 14.33, prețul de vânzare pentru un mp de construcție din lemn fiind „maximalul” suportat de CJ, respectiv 840,49 lei (186,32 euro). Comparativ cu produse similare aflate pe piață la acea dată, cele livrate de Salamandra SRL au avut prețuri piperate. Iar acest lucru s-a văzut în devizul de lucrări.

D.MURARU