Dosarul „Mafiei schimbului ilegal de terenuri” – mic tratat de corupție și slugărnicie. Cine i-a „îngropat” pe inculpații Chitic, Apopii & Co. la Curtea de Apel Bacău.
Judecarea apelului în procesul „Mafiei schimbului ilegal de terenuri de la Primăria Piatra-Neamț” tinde să intre în istorie ca unul dintre dosarele cu cele mai multe termene de la Înalta Curte de Casație și Justiție.
La termenul de ieri, 14 septembrie, magistrații au amânat cauza pentru 9 noiembrie, când va fi bifat cel de-al 28-lea termen al procesului și doi ani de judecată.
Spre comparație, la Curtea de Apel Bacău, procesul a avut 10 termene și a durat un 1 an și 6 luni, cei 6 inculpați (Dragoș Chitic – fost primar al orașului Piatra-Neamț (în prezent președinte al Consiliului Județean Neamț), Vasile Vișan – fost secretar al municipiului, Marin Bordei – fost șef Serviciu Administrare Patrimoniu din primărie, Alexandru Casapu – notar, Vasile Zăpor – evaluator și Mihai Apopii – om de afaceri) fiind condamnați la pedepse cu închisoarea, dar cu suspendarea executării, pentru fapte de corupție. Judecătorii băcăuani au stabilit, pe baza probelor adunate de procurorii DNA, că primii cinci l-au sprijinit pe omul de afaceri Mihai Apopii, președinte al Camerei de Comerț și Industrie Neamț, să facă un schimb de terenuri cu Primăria Piatra-Neamț, de pe urma căruia orașul a fost prejudiciat cu peste 1 milion de lei.
Între timp, dosarul a dispărut de pe portalul instanțelor de judecată, deși procesul se află în faza de apel la Înalta Curte de Casație și Justiție.
În schimbul unui teren în suprafață de 11.156 metri pătrați, situat lângă Cimitirul „Pietricica” din Dărmănești, omul de afaceri Apopii a primit de la Primăria Piatra-Neamț șase (6) terenuri ce însumează 21.055 metri pătrați, adică aproape dublu. Patru (4) dintre terenurile primite la schimb se află pe strada Muncii, într-o zonă industrială bună a orașului, iar celelalte două (2) terenuri se află pe strada Castanilor – cunoscută zonă rezidențială, situată la o aruncătură de băț de centrul orașului. Și, ca măgăria să fie completă, în urma evaluărilor făcute, primăria a mai plătit lui Apopii suma de 397.351 lei.
Numai cine nu locuiește în Piatra-Neamț ar putea să creadă că terenul pe care l-a oferit Apopii la schimb primăriei este cu mult mai valoros decât ceea ce i-a dat municipalitatea, adică o suprafață aproape dublă – cele șase (6) terenuri fiind amplasate în zone mult mai bune ale orașului, plus bani.
Cum a transformat Apopii un eșec imobiliar într-o super afacere
După intrarea României în Uniunea Europeană, începând cu 1 ianuarie 2007, prețurile terenurilor au explodat.
Zvonurile că marile companii și renumiți dezvoltatori imobiliari vor veni să investească în țara noastră, au făcut ca terenurile să devină extrem de atrăgătoare.
În vara anului 2007, în așa zisa perioadă a boom-ului imobiliar, Mihai Apopii a cumpărat, în nume personal, suprafața de 11.196 metri pătrați de teren, situat în prelungirea Cimitirului „Pietricica” din cartierul Dărmănești. Terenul fusese al defunctei Aqua Calor SA și a fost scos, în data de 29 iunie 2007, la licitație de către Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS), Mihai Apopii fiind declarat câștigător, suma oferită fiind de 355.738 de dolari, fără TVA.
Terenul de 11.196 mp era împărțit în două loturi, ambele de 5.578 mp. Așa cum se vede și din schița de mai jos, cele două terenuri (marcate cu albastru) erau despărțite de un alt teren, de peste 2.231 mp.
În plus, între parcela de lângă cimitir și cimitir mai era o suprafață de teren, sub formă de triunghi, de 827 mp.
Cele patru terenuri au fost înregistrate în patrimoniul municipiului Piatra-Neamț, în domeniul public, printr-o hotărâre aprobată de Consiliul Local în octombrie 2015.
Revenind la terenul cumpărat la licitație de Apopii, acesta a declarat că a vrut să construiască un mini cartier rezidențial, respectiv vreo zece vile, însă nu a făcut-o, reclamând că municipalitatea a extins cimitirul până la limita proprietății sale, fiind încălcată limita de siguranță de 50 de metri. Așa a ajuns, spre finele anului 2009, să ceară primăriei să caute soluții pentru rezolvarea situației.
Numai că magistrații Curții de Apel Bacău au constatat că Apopii, dacă ar fi făcut o minimă verificare, ar fi aflat că primăria intabulase parcele pentru morminte până la limita proprietății sale încă din 2006.
„Este adevărat că în cererea prin care solicită rezolvarea situaţiei terenului său, Mihai Apopii invocă extinderea cimitirului dincolo de limita de siguranţă de 50 de metri prevăzută de Ordinul 536/23.06.1997. Din documentele aflate la dosarul cauzei reiese că prin încheierea de carte funciară din data de 22.01.2006 a OCPI Neamț s-a dispus intabularea dreptului de proprietate a municipiului Piatra Neamț cu privire la suprafaţa pe care se află cimitirul. Din documentaţia cadastrală reiese că pe teren au fost intabulate construcţii (parcele pentru morminte) până la limita proprietăţii în partea ce se învecinează cu suprafaţa lui Mihai Apopii. La acea dată însă, această suprafaţă se găsea în patrimoniul Aqua Calor, societate cu acţionar unic Consiliul Local Piatra Neamț şi care administra şi cimitirul. Mihai Apopii a dobândit terenul în urma unei licitaţii organizate de Agenţia de Valorificare a Activelor Statului în data de 29.06.2007. Rezultă că la momentul achiziţiei, Mihai Apopii, printr-o minimă verificare la cartea funciară, putea să ştie despre extinderea cimitirului către limita proprietăţii şi despre noua zonă de protecţie”, se arată în motivarea hotărârii Curții de Apel Bacău.
Pe de altă parte, Dan Florea, arhitectul șef, din acea perioadă, al Primăriei Piatra-Neamț, a dezvăluit în fața judecătorilor că i-a spus lui Mihai Apopii că terenul pe care îl cumpărase nu este bun pentru construcții. Asta i-a făcut pe magistra’i să afirme că omul de afaceri a încercat să scape de terenul: „care încă de la data achiziţiei era afectat atât de servitutea legală cât de şi de defecte structurale, aspecte care îl făceau inutilizabil economic”.
Aceste aspecte, afirmă judecătorii băcăuani, erau cunoscute şi de inculpaţii Chitic, Vișan și Bordei, adică tocmai de cei care au pus umărul și au grăbit lucrurile în cazul schimbului de terenuri, variantă apărută după cererea pe care Apopii a făcut-o la primărie în 21 septembrie 2009.
„Mihai Apopii deţinea un teren situat în zona „după Pietricica”, teren pentru care fusese întocmit şi aprobat în anul 2004 un PUZ cu destinaţia locuinţe. Am studiat acest plan şi ţin minte că erau respectate distanţele minime faţă de cimitirul aflat în vecinătate, distanţa prevăzută de regulamentele de sănătate publică. Ulterior, cimitirul s-a extins astfel încât a ajuns să se învecineze cu terenul care fusese dobândit între timp de Apopii Mihai, astfel încât acesta nu mai putea să construiască, întrucât cei 50 metri distanţă între teren şi cimitir nu mai existau. Nu îmi amintesc dacă Apopii Mihai a depus vreo cerere de autorizare la primărie, însă ţin minte că am avut discuţii directe cu acesta privind posibilitatea de a obţine autorizaţia de construcţie. I-am spus că această autorizaţie nu va putea să o obţină întrucât nu era îndeplinită condiţia celor 50 metri. Totodată i-am spus acestuia că terenul pe care în deţine nu este pretabil construcţiilor întrucât din cauza geologiei acestuia este mai scump să stabilizezi terenul decât să construiască. Cunoşteam dintr-un studiu efectuat de către primărie pentru acea zonă că din punct de vedere geologic şi hidrologic stabilizarea terenului se putea face cu costuri foarte mari. I-am mai precizat lui Apopii Mihai că va costa foarte mult şi alimentarea cu apă, canalizare şi energie electrică, toate acestea lipsind de pe teren. În plus nu exista nici reţea de gaz, însă acest aspect nu era obligatoriu pentru emiterea autorizaţiei de construcţie. În ceea ce priveşte reţeaua de apă şi canalizare, aceasta putea fi extinsă de la o derivaţie care era la aproximativ 1 km de teren. De altfel şi accesul la teren era greu întrucât nu exista o stradă modernizată, ci doar un drum de pământ”, a declarat Dan Florea instanței.
Conform precizărilor făcute de fostul arhitect șef, inculpații cunoșteau bine această situație înainte efectuării schimbului, adică știau că terenul nu este construibil, că nu are utilități etc.
Florea a declarat că toate discuțiile avute cu omul de afaceri Apopii au avut loc la sediul primăriei, în biroul meu, dar și în alte birouri.
„Au fost discuţii la care am participat doar noi doi, dar şi alte discuţii la care au participat şi alte persoane din primărie. Ţin minte că am fost chemat şi în biroul primarului de la acea dată al municipiului, Gheorghe Ștefan, discuţiile cu Apopii Mihai având loc în prezenţa acestuia. De asemenea, la unele din aceste discuţii au participat şi viceprimarul municipiului de la acea dată, Dragoș Chitic, şi secretarul municipiului, Vasile Visan. De asemenea, s-ar putea să fi participat şi Marin Bordei, dar nu sunt sigur de acest aspect. Având în vedere aceste discuţii, sunt sigur că atât Chitic Dragoș, Vasile Vișan, cât şi Gheorghe Ștefan cunoşteau despre calitatea terenului deţinut de Mihai Apopii, şi că acesta este impropriu pentru construire. Aceasta cu atât mai mult cu cât Vasile Vișan era mai vechi decât mine în primărie şi participase la emiterea PUZ-ului”, a declarat Dan Florea.
Un alt angajat al primăriei a declarat în instanță că terenul lui Mihai Apopii era de slabă calitate, aspect pe care îl știa din discuţiile purtate la nivelul compartimentelor din primărie, și că nu putea fi folosit pentru a se construi nimic pe el, tocmai din cauza vecinătăţii cu cimitirul. Tocmai de aceea se discuta, neoficial, fie de înfiinţarea unui parc, fie de cedarea lui în vederea extinderii cimitirului. Nici această extindere nu putea fi însă făcută, întrucât putea fi afectat terenul învecinat pentru care erau eliberate titluri de proprietate pentru veteranii de război.
Pe lângă slaba calitate a terenului (cele două loturi marcate cu portocaliu pe hartă), pe care „nu se putea construi”, pentru Mihai Apopii a mai apărut o problemă: criza imobiliară care începuse să se instaleze începând cu vara anului 2008.
În anii 2009-2010, prețul terenurilor au scăzut cu 50%, iar în unele locuri chiar și cu 70%.
Pe fondul acestei atmosfere sumbre pentru piața imobiliară, în septembrie 2009, omul de afaceri s-a adresat Primăriei Piatra-Neamț, plângându-se că nu mai poate folosi pentru construcții 6.526 mp din cei 11.156 mp de teren pe care îl deținea „după Pietricica”, din cauza extinderii cimitirului situat în imediata vecinătate.
Omul de afaceri a cerut rezolvarea amiabilă a situaţiei, în caz contrar amenințând cu instanța.
Secretarul Vasile Vișan nu a stat prea mult pe gânduri și a trimis rapid adresa lui Apopii către trei compartimente din primărie.
Trei zile mai târziu, Direcţia Urbanism şi Direcţia Cadastru şi Serviciu Agricol propuneau Serviciului Administrare Patrimoniu trei (3) terenuri pentru a fi oferite la schimb lui Apopii Mihai.
După încă o zi, pe 25 septembrie, Primăria Piatra-Neamț îi propunea lui Apopii cinci (5) suprafeţe de teren la schimb, adresa fiind semnată de Chitic, Vișan și alți trei șefi de direcții (Urbanism, Cadastru, Patrimoniu).
Exact în aceeași zi, omul de afaceri a avut adresa pe biroul său.
O lună mai târziu, Mihai Apopii anunță primăria că a ales terenurile pe care vrea să le primească în urma schimbului, iar în data de 4 ianuarie 2010, sub semnătura lui Chitic și Vișan, era emisă o adresă prin care era solicitată evaluarea unor terenuri ce urmau să facă obiectul schimbului.
Au urmat alte câteva schimburi de adrese, evaluări de terenuri, note de fundamentare etc, totul culminând cu Hotărârea Consiliului Local prin care aleșii locali pietreni au votat schimbul de terenuri dintre Apopii și municipalitate.
Concluzia judecătorilor a fost clară: terenurile (unul dintre ele se afla în proprietatea publică a orașului) oferite la schimb de către primărie omului de afaceri Mihai Apopii au fost serios subevaluate de către expertul Zăpor, municipalitatea fiind prejudiciată cu peste 1 milion de lei.
Probele adunate de către anchetatori au cântărit greu în luarea deciziei de condamnare, dar arată și obediența angajaților primăriei care făceau sluj în fața omului de afaceri Apopii, un apropiat de-al lui Pinalti, favorizându-l în operațiunea schimbului de terenuri.
Situația a mers până acolo încât consilierilor locali le-a fost ascunsă realitatea.
„De altfel, situaţia reală a fost ascunsă consilierilor locali, acestora fiindu-le prezentată o situaţie juridică mult mai gravă. Astfel, în nota de fundamentare şi raportul de specialitate întocmite în vederea emiterii HCL 29/28.01.2010 se afirmă că cimitirul s-a extins pe proprietatea lui Apopii Mihai, aspect nereal şi pe care nici măcar acest inculpat nu l-a invocat. Aceeaşi ocupare este invocată de inculpatul Bordei Marin şi în notele de relaţii date auditorului din cadrul Curţii de Conturi cu privire la schimbul de terenuri şi este reluată în obiecţiunile formulate de municipiu la procesul verbal de control, obiecţiuni semnate de printre alţii şi de inculpaţii Chitic Dragoș și Vasile Vișan. Este de remarcat faptul că şi inculpatul Vișan, tot în notele de relaţii date auditorului, dar şi în declaraţie instanţă arată că schimbul a fost decis pentru a se evita o posibilă situaţie litigioasă cu Apopii Mihai, întrucât proprietatea acestuia a fost afectată de extinderea cimitirului, devenind practic inutilizabilă. Cu toate acestea, prin referatul din data de 17.02.2010 întocmit de Bordei Marin, avizat de Vișan și aprobat de Chitic Dragoș, prin care se solicitau sumele necesare taxelor notariale aferente contractului se afirmă că schimbul a fost aprobat „ la iniţiativa şi în interesul municipalităţii, pentru funcţionarea cimitirului uman Pietricica”. Se mai afirmă că „divergenţele” cu Apopii Mihai au apărut „prin ocuparea abuzivă a terenului din vecinătatea cimitirului uman Pietricica ce aparţine susnumitului”. Reiese că inculpaţii Chitic, Vișan şi Bordei în mod intenţionat au consemnat în actele întocmite în vederea efectuării schimbului faptul că municipalitatea a ocupat în mod abuziv proprietatea lui Apopii Mihai, deşi nici chiar din cererea acestuia nu reieşea acest aspect”, se mai arată în motivarea sentinței prin care cei șase inculpați au fost condamnați de Curtea de Apel Bacău.
Înțelegere frauduloasă între inculpați
La finalul cercetării judecătorești, instanța băcăuană a constatat că, din probatoriul administrat în cauză rezultă, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că inculpaţii au comis infracţiunile pentru care s-a dispus trimiterea acestora în judecată.
„Astfel, în concret din conţinutul acestor probe reiese că, în data de 28.01.2010, Consiliul Local Piatra Neamț a adoptat Hotărârea nr. 29 prin care au fost aprobate mai multe rapoarte de evaluare ale unor terenuri proprietate, atât a municipiului Piara Neamț, cât şi a inculpatului Apopii Mihai şi, de asemenea, s-a aprobat efectuarea unui schimb între municipiu şi inculpat cu privire la acestea. În baza acestei hotărâri, în data de 18.02.2010 a fost încheiat contractul autentificat prin încheierea nr. 201 a BNP Casapu Alexandru, prin care municipalitatea a cedat proprietatea asupra a două terenuri, situate pe strada Castanilor, în suprafață de 2395 mp, evaluate la suma totală de 177.788 lei, şi asupra unei suprafeţe totale de 18.660 mp, teren situat pe strada Muncii, suma totală de 398.490 lei, în schimbul unui teren în suprafaţă de 11.156 mp situat pe (n.n. după Pietricia), evaluat la suma de 973.629 lei. Potrivit contractului, diferenţa de valoare de 397.351 lei pe care o datora municipiul Piatra Neamț lui Apopii Mihai trebuia să fie compensată cu suprafeţe de teren ce urmau a fi identificate şi inventariate ulterior. Cu toate acestea, probele administrate converg spre concluzia că terenurile au fost subevaluate de inculpatul Zăpor Vasile (n.n. cu suma de 500.558 lei, plus 588.612 lei). În plus, o parte din terenul de pe strada Muncii, în suprafață de 9874 mp, aparţinea, potrivit înscrierilor de carte funciară, domeniului public al municipiului Piatra Neamț şi deci nu puteau fi legal înstrăinate.
Atât la data iniţierii şi adoptării HCL nr. 29/28.01.2010 cât şi a semnării contractului de schimb inculpaţii Chitic, viceprimar, Vasile Vișan, secretarul municipiului şi Bordei Marin, şeful Serviciului Administrare Patrimoniu cunoşteau atât faptul că evaluarea terenurilor municipiului a fost făcută în mod necorespunzător de către expertul evaluator Zăpor cât şi apartenenţa la domeniul public al municipiului a suprafeţei susmenţionate.
(…)Contrar susţinerilor în apărare ale inculpaţilor, din conţinutul acestor probe legal administrate reiese totodată că între inculpaţi a existat o înţelegere prealabilă privind condiţiile în care urma să aibă loc schimbul de terenuri, schimb care a fost făcut exclusiv în favoarea inculpatului Apopii Mihai, prin subevaluarea terenurilor municipiului Piatra Neamț, ceea ce determină concluzia că acest schimb a fost făcut exclusiv în interesul inculpatului Apopii Mihai, concluzie ce rezultă în primul rând din împrejurarea că municipalitatea nu avea nici un interes pentru efectuarea acestui schimb. Pe de altă parte, probele mai sus prezentate şi reţinute dovedesc că terenul deţinut de acesta încă de la data achiziţiei era afectat atât de servitutea legală cât şi de defecte structurale, aspecte care îl făceau inutilizabil economic. Sub acest aspect, relevant este si faptul că în cererea inculpatului prin care solicită rezolvarea situaţiei terenului său, invocă extinderea cimitirului dincolo de limita de siguranţă de 50 de metri prevăzută de Ordinul 536/23.06.1997. Or, din documentele aflate la dosarul cauzei reiese că pe suprafaţa pe care se află cimitirul este situată la limita proprietăţii în partea ce se învecinează cu suprafaţa lui Apopii Mihai. De asemenea, relevantă este în acest sens şi declaraţia martorului Florea Dan care a precizat, printre altele, că cimitirul era învecinat cu terenul inculpatului Apopii Mihai la o distanţă mai mică de 50 de m, împrejurare pe care acesta din urmă o cunoştea. Acelaşi martor a precizat că i-a adus la cunoştinţă inculpatului şi faptul că terenul nu este pretabil construcţiilor întrucât din cauza geologiei acestuia sunt necesare costuri mai mare pentru stabilizare decât pentru construcţii. Aceeaşi împrejurare a fost confirmată şi de martorul C. C. În plus, existenţa unei înţelegeri frauduloase rezultă şi din demersurile făcute de inculpaţii Chitic, Vișan şi Bordei, în vederea încheierii schimbului de terenuri în condiţii favorabile inculpatului Apopii Mihai”, arată Curtea de Apel Bacău.
Condamnările pronunțate de Curtea de Apel Bacău:
Dragoș Chitic– 3 ani închisoare cu suspendare pentru abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit si 3 ani pedeapsă complementara a interzicerii drepturilor prevazute de art. 66 lit. a,b,g C. pen.
Vasile Vișan-3 ani de închisoare cu suspendare pentru abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit și 3 ani pedeapsă complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.66 lit. a,b, g C. pen.
Bordei Marin-2 ani și 8 luni închisoare cu suspendare și 3 ani pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a,b, g C.pen.
Zăpor Vasile-3 ani închisoare cu suspendare și 3 ani pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prevazute de art. 66 lit. a,b C. pen.
Casapu Alexandru-2 ani si 8 luni închisoare cu suspendare si 2 ani pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prevazute de art. 66 lit. a,b, g C. pen.
Apopii Mihai-3 ani închisoare cu suspendare pentru complicitate la infracțiunea de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit si 3 ani pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prevazute de art. 66 lit. a,b C. pen.
Rămâne de văzut dacă Înalta Curte de Casație și Justiție, care judecă apelul, va menține pedepsele, le va mări sau îi va achita pe inculpați.
Daniel MURARU
⚠️ ️️Articolele publicate de ATACUL.RO nu pot fi preluate decât în limita a 500 de caractere şi obligatoriu cu citarea sursei (indicarea link-ului este obligatorie). În caz contrar, ne rezervăm dreptul de a ne adresa instanței de judecată.
1 comment
Leave a reply
Despre acest (***) se știu o grămadă de lucrușoare dar sunt și multe alte lucrușoare care nu se știu. Individul a fost un securist feroce fiind c.i.- stul regimentului din Piatra Neamț împreună cu un alt îmbogățit de revoluție pe nume (***). După revoluție tovarășul colonel de securitate (***) s-a lansat in afaceri unde a avut vorba unui clasic în viața succesuri peste succesuri. A avut la un moment dat și un accident cu o victimă, un mort, dar asta numai contează, chiar daca polițistul care l-au ajutat se plângea ulterior că Securila (***) este nerecunoscător Contează faptul că în momentul în care Pinalti ajunge primare în piatră Neamț în 2004 acest (***) era în anturajul acestuia și împreună s-au apucat de făcut bani. (***) prin societatea (***) patronează singurul en – gross d legume fructe din municipiul Piatra Neamț. Povestea acestui en – gross este foarte interesanta, când a înființat (***) acest en – gross culmea ironiei este că Primăria Piatra Neamț a desființat propriul en – gross de la 1 Mai. Tot în acel moment (***) de pe strada Fermelor încearcă și el să facă un en – gross și deși avea teren avea tot ce ii trebuie poliția locală patronată de Primăria municipiului Piatra Neamț face presiuni infernale la cei care își desfăceau marfa in en -gossul lui (***) sa se mute la en – ggrossul lui Securila (***). Au fost acțiuni demne de cele mai tari filme cu mafioți (***) nu a mai fost ajutat de nimeni deși în vremurile lui bune hrănise multe guri. O perioada a vândut băuturi alcoolice și a făcut o tonă de bani dar mandrele anturajul și politică l-au făcut praf. Prietenarii lui de prin instituțiile publice garda poliție etc i-au întors spatele la porunca întâiului cetățean al urbei Don Gigi (***) Pinalti și la urma l-a mâncat pe (***) falimentul și uitarea. In schimb Securila (***) și-a promovat trepădușul angajat in persoana lui (***) pe funcția de viceprimar și apoi primar și au urmat toate toate giumbușlucurile șușanele și cotcariiile cu terenurile prezentate mai sus. In en – ggrossul lui (***) evaziunea fiscala este activitatea de baza dar nici o instituție a statului nu îndrăznește să se amestece pentru a avea liniste. O perioada i-a mai călcat Antifrauda lui Ponta dar cum s-au schimbat regimul lucrurile au revenit pe făgașul a-normal. Totalul cotcariiilor public -private pe axa Din Gigi (***) Pinalti – Securila (***) trece ușor de 30 milioane de euroi dar pe cine interesează aceste mărunțișuri. Despre tovarășul colonel de securitate (***) ce sa spunem acesta a fost mai discret nu s-a afișat ca (***) dar a făcut o tonă de bani din activități de împrumut – cămătărie legală – amanet. Uneori se mai lauda că este nepotul lui (***) de îți vine greața când îl auzi dar că și inteligența este oricum peste inteligenta lui (***) binișor. Dar ajunge pentru astăzi dacă sunteți cuminți mai vedem pe viitor…………