Podul de la Tupilați, sufocat de balastiere. Autoritățile nu au ochi pentru munții de balast din zonă și afirmă că podul e sigur

0
1898

Prăbușirea podului de la Luțca a adus în discuție și alte poduri din județul Neamț, care au intrat într-un proces de degradare, fără ca autoritățile să intervină. Două dintre podurile cu probleme, cel de la Girov, administrat de drumurile naționale, și cel de la Tupilați, administrat de Consiliul Județean Neamț, au fost vizitate, zilele trecute, de expertul Claudiu Comisu, profesor universitar ieșean. Specialistul a verificat vechile construcții și a luat măsuri pentru siguranța participanților la trafic, acolo unde a considerat că sunt necesare.

În cazul podului de la Tupilați, de pe DJ 208, de peste râul Moldova, expertul Comisu a dispus instituirea unei limite de tonaj maxim la 30 de tone. Limitarea vitezei de 30 de km/h era singura restricție de la intrarea pe pod. Specialistul a mai decis construirea unui prag de fund care să ridice talvegul albiei (n.r. partea cea mai joasă a unui curs de apă). Specialistul a opinat că podul nu prezintă pericol pentru circulație și că, din 2009, construcția se află sub urmărire specială, în acest sens fiind montate 33 de ținte atât în aval, cât și în amonte.

Așadar, podul care are majoritatea pilonilor dezgoliți din pricina coborârii talvegului este sigur, spune specialistul.

Prefectul de Neamț, Adrian Niță, a declarat că a participat și el la expertizarea podului de la Tupilați, împreună cu profesorul Comisu, dar nu apare în nicio poză dată publicității cu această ocazie.

Însă podul nu arată deloc bine, iar pozele făcute duminică, 19 iunie, confirmă acest lucru. Indicatoarele privind restricția de tonaj încă nu fuseseră montate, deși cu o zi înainte se luase decizia ca podul să nu mai fie traversat de autovehiculele de peste 30 de tone. Sub pod se vede cum talvegul a coborât cu câțiva metri buni.

„S-a ajuns aici din cauza balastierelor!”

Despre stațiile de sortare din zona podului, în număr de 4, din care 3 funcționale, nu a spus nimic nici prefectul, nici expertul, deși există voci care afirmă că exploatarea agregatelor în exces a dus la coborârea talvegului și descoperirea pilonilor. Este curios cum de persoanele, expert, prefect etc, care au fost pe și sub podul de la Tupilați nu au văzut aceste stații de sortare și munții uriași de balast.

Nu a avut niciunul curiozitatea să afle de unde provin cantitățile astronomice de agregate minerale care au ajuns să impresioneze trecătorii ca fiind ceva ieșit din comun. Normal ar fi fost nu doar să afle, ci să solicite Poliției Neamț să verifice de urgență balastierele și stațiile de sortare, să verifice stocul de agregate, să vadă care a fost sursa materialului.

Dar aceste aspecte deosebit de importante nu au cum să prezinte interes pentru cei cocoțați în vârful județului, fie din complicitate, indolență sau neștiință.

De ce ar căuta posibilii vinovați pentru provocarea unei situații ce poate fi dramatică și să-i tragă la răspundere, dacă este cazul, când este mai simplu să impună restricții de tonaj.

Nu este deloc lipsit de interes că accesul la râul Moldova a fost blocat cu o movilă balast (foso sus), astfel încât nimeni să nu mai intre de pe drumul județean pe malul apei. În schimb, proprietarii de balastiere și-au creat un drum pentru accesul lejer la râu, drum de exploatare, vizibil pe teren, imaginile din satelit confirmând acest lucru. Respectiva cale de acces a fost folosită acum câțiva ani pentru a transporta balastul rezultat în  urma excavării pentru devierea cursului râului, însă trebuia să fie închisă în acest moment (foto jos).

În zona podului, la o distanță foarte mică, se află patru stații de sortare, una dintre ele, cea care a aparținut firmei Drupo, fiind dezafectată. Înainte de pod, pe malul stâng, se află stația de sortare a societății Danlin XXL. Aceasta este firma care a efectuat ultima deviere a cursului Moldovei pe centrul albiei, însușindu-și balastul exploatat. Imediat după pod, tot pe malul stâng, se află stația de sortare a celor de la Caius SRL, adică firma care, în anii 2016-2017, a efectuat prima deviere a cursului Moldovei pe mijlocul albiei, tot prin exploatarea balastului. Se observă și în amonte, și în aval câteva iazuri, adică locuri de unde au fost exploatate cantități imense de balast. Toate aceste operațiuni nu aveau decât să dăuneze grav infrastructurii podului.

Un specialist hidrotehnist ne-a declarat, în legătură cu situația podului de la Tupilați, că nu este nicio surpriză că s-a ajuns aici, în special din cauza exploatării haotice a agregatelor minerale: „Nici nu intră în discuție, s-a ajuns aici din cauza balastierelor care au funcționat ani la rând în apropierea acestui pod. Unii au ajuns până acolo încât au furat balast de lângă pilonii podului, fără să se gândească la consecințe. Trebuie să se acționeze cât mai repede, deși va fi dificil deoarece în România mai avem puține firme capabile să execute astfel de lucrări. Trebuie făcută o expertiză serioasă, iar toate balastierele din amonte și aval, închise. Încearcă să se acrediteze ideea că viiturile au creat aceste probleme podului, însă este fals: balastierele au fost cele care, prin exploatarea sălbatică a agregatelor, au adus podul în asemenea hal. Pentru a proteja malul drept de imediat după pod și lucrarea hidrotehnică de aici, s-a mers pe varianta devierii cursului râului Moldova. Au făcut-o în 2016-2017, însă nu ținut, cursul a revenit pe vechea albie. Au efectuat din nou lucrări asemănătoare acum 1-2 ani, au săpat un șanț și au luat balastul. Păi aici a fost încălcată legea care spune că nu ai voie să exploatezi balast în zona podurilor, la o distanță mai mică de 1 kilometru în amonte și 2 în aval. Ce au făcut ei ar fi trebuit să fie o lucrare hidrotehnică, în sensul că săpai un canal pe mijlocul albiei (FOTO), însă foloseai balastul punându-l pe marginea canalului, nu exploatându-l. Ei au exploatat mii de metri cubi de balast cu ocazia săpării canalului, iar rezultatul este cel pe care l-am văzut cu toții. Zona este plină de stații de sortare și balastiere, iar talvegul a coborât din cauza exploatării de agregate fără niciun fel de noimă. Odată cu coborârea talvegului, picioarele podului s-au dezgolit și arată așa cum le-am văzut”.

 

Daniel MURARU

⚠️ ️️Articolele publicate de ATACUL.RO nu pot fi preluate decât în limita a 500 de caractere şi obligatoriu cu citarea sursei (indicarea link-ului este obligatorie). În caz contrar, ne rezervăm dreptul de a ne adresa instanței de judecată.

Lasă un comentariu

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.