Podul de la Tupilați continuă să se degradeze, autoritățile îl măsoară

Podul de pe DJ 208G, din Tupilați, de peste râul Moldova, continuă să se se degradeze în așteptarea alocării milioanelor de euro pentru reparații sau pentru construirea unuia nou.  

Până în prezent, în afară de limita minimă de viteză de 30 km/h, pe pod nu este aplicată nicio altă restricție, cum ar fi cea de tonaj, de exemplu. Așa se face că, în fiecare zi, pe podul cu pilonii afectați puternic de eroziune circulă sute de mașini mari, inclusiv autocamioanele care transportă balastul la și dinspre stațiile de sortare amplasate în zonă. Lipsa restricțiilor este explicată de asigurările pe care autoritățile le-au dat cu privire la siguranța podului, lucrare ce ar fi monitorizată permanent, inclusiv prin măsurători topo.

Lipsa restricțiilor este cel puțin discutabilă dacă e să analizăm importanța acestui pod, în lipsa căruia cetățenii din zonă ar fi nevoiți să facă un ocol de aproape 30 de kilometri, pe la Roman sau pe la Timișești. Construirea unui nou pod sau reparația celui actual va dura, probabil, ani și tocmai de aceea actuala construcție ar trebui să protejată.

Podul arată la fel ca în ianuarie, când în spațiul public au apărut poze cu mai mulți piloni ai podului descoperiți, afectați puternic de fenomenul de eroziune.

Podul este  vechi (a fost construit în 1935, bombardat în Al Doilea Război Mondial), uzat fizic și moral, însă la degradarea lui au contribuit considerabil exploatările haotice de balast din zonă. În apropierea podului, atât în amonte, cât și în aval, există mai multe stații de sortare care folosesc balastul exploatat în perimetrele închiriate de la „Apele Române”.

GALERIE FOTO – 8 APRILIE 2022

Informația apare în Studiul de evaluare adecvată pentru proiectul „Proiectarea și deschiderea exploatării de agregate minerale din perimetrul <<Tupilați aval pod>>, curs de apă râu Moldova, centrul albiei, pentru decolmatarea, reprofilarea și regularizarea scurgerii în zonă, comuna Tupilați, județul Neamţ”.

Studiul a fost realizat de biologul Lăcrămioara Zaharia pentru firma Danlin XXL SRL, firma care a executat un canal lung de 1.340 de metri, inclusiv pe sub pod, ce a avut drept scop dirijarea cursului Moldovei pe centrul albiei în vederea protejării lucrării hidrotehnice de la malul drept, în avalul podului. Balastul rezultat, peste 75.000 mc, a fost ridicat de firma Danlin XXL. Totul s-a făcut legal, cu avize de la instituții etc. Au existat voci care, la acea dată, au criticat realizarea canalului prin exploatarea balastului, afirmând că materialul rezultat trebuia fixat pe marginea noii lucrări.

În studiul de evaluare adecvată realizat, în 2019, de biologul Lăcrămioara Zaharia, la pagina 7 (FOTO) este publicată o poză cu mențiunea „Fenomenul erozional al pilonilor de susținere a podului rutiere”, semn că se știa de cel puțin acum trei ani că pilonii podului sunt afectați. Unii spun că numai inundațiile ar fi de vină, în timp ce alții menționează și furtul masiv de balast.

Cert este că podul de pe DJ 208G, de peste râul Moldova, de la Tupilați, se află într-o stare avansată de degradare dinainte de 2008.

În decembrie 2008, Administrația Bazinală de Apă (ABA) Siret Bacău a emis, la cererea Consiliului Județean Neamț, avizul de gospodărire a apelor pentru proiectul „Consolidare infrastructură apărări de maluri , calibrare albie pod pe DJ 208 la Km. 34+ 312, peste râul Moldova, localitatea Tupilați”. La baza emiterii acestui act s-a aflat un studiu tehnic realizat de cei de la Sistemul de Gospodărire a Apelor (SGA) Neamț.

În documentul emis se menționează că: „Precipitațiile abundente din primăvara anului 2005, aprilie-mai, au cauzat afuieri (n.r. eroziunea albiei unei ape curgătoare în apropierea fundației unei construcții hidrotehnice) importante la nivelul pilelor P1, P4, P6, P8, care au dus la apariția unor tasări și deplasări ale infrastructurilor și au determinat sistarea circulației pe pod, până la realizarea unor măsuri care să permită asigurarea circulație pe pod”.

Pentru eliminarea acestor probleme, la acea vreme, specialiștii au propus să fie efectuate o serie de lucrări:

• consolidarea fundațiilor pilelor prin subzidirea blocurilor de fundație;
• protecția pilelor cu saltele și cutii de gabioane, dispuse pe un strat de anrocamente;
• construirea unui prag de fund submersibil la nivelul rostului elevație- fundație a pilelor podului;
• apărări de maluri prin repararea și consolidarea digurilor existente, amonte și aval de pod;
• calibrarea albiei prin executarea unor diguri de dirijare din gabioane.

Acest aviz de gospodărire a apelor demonstrează lipsa totală de interes a celor de la Consiliul Județean, indiferent de persoanele care s-au aflat la conducere.

În zona podului, la o distanță foarte mică, se află patru stații de sortare, una dintre ele, cea care a aparținut firmei Drupo, fiind dezafectată. Înainte de pod, pe malul stâng se află stația de sortare a societății Danlin XXL. Imediat după pod, tot pe malul stâng se află stația de sortare a celor de la Caius SRL, firma care, în anii 2016-2017, a efectuat prima deviere a cursului Moldovei pe mijlocul albiei, tot prin exploatarea balastului. Se observă și în amonte, și în aval câteva iazuri, adică locuri de unde au fost exploatate cantități imense de balast.

D.MURARU