Ex-deputatul Munteanu, despre șpaga de 400.000 de euro de la omul de afaceri Berdilă: „Cred că banii s-au oprit la Pinalti!”

Sfârșitul anilor 2000 a fost sub influența politicii portocalii, PDL-ul lui Traian Băsescu fiind partidul care a dominat scena politică. Pentru o scurtă perioadă, PDL-ul a colaborat cu PSD și PC (decembrie 2008 – octombrie 2009), când și-au împărțit funcțiile în Guvernul Boc I.

La nivelul județului Neamț, șeful PDL era Gheorghe Ștefan, zis și Pinalti, primar al orașului Piatra-Neamț și vicepreședinte al partidului la nivel central.

PSD Neamț era condus de Ioan Munteanu, fost prefect, fost inspector guvernamental, fost deputat.

Pe cei doi, Ștefan și Munteanu, îi legau o prietenie veche, pe care au cultivat-o și în perioada în care au făcut politică la nivel înalt. Iar politica, cum altfel, au combinat-o cu afacerile, multe dintre ele necurate, așa cum afirmă procurorii anticorupție.

Din cei mai buni prieteni, Pinalti și Munteanu au ajuns, în prezent, cei mai mari dușmani. Cauza: denunțurile și declarațiile date de unul și celălalt prin procesele de corupție în care au fost cercetați și condamnați.

Pinalti, care a stat câțiva ani în spatele gratiilor, după ce a fost condamnat în dosare de corupție, a fost deranjat la maximum de declarațiile pe care Ioan Munteanu le-a dat în dosarul întocmit care urmare a acuzațiilor omului de afaceri Petru Paleu.

În decembrie 2016, cel din urmă a făcut un denunț la DNA în care a reclamat că i-a dat lui Pinalti o șpagă de 200.000 de lei pentru a obține un contract în comuna Bozieni. Banii, a spus Paleu, i-a dat lui Ștefan prin intermediul lui Ioan Munteanu. Acesta a declarat în fața procurorilor și în instanță că valiza primită de la Paleu i-a dat-o lui Ștefan. Pinalti a negat că a luat banii, spunând că i-a cerut lui Munteanu să returneze banii lui Paleu. În cele din urmă, Pinalti a fost achitat, fără ca instanța să stabilească la cine a rămas geanta cu suma de 200.000 de lei.

Pe de altă parte, Pinalti și-a „trădat” amicul, pe Ioan Munteanu, după ce, în decembrie 2016, l-a denunțat la DNA că i-a cerut omului de afaceri Horațiu Bruno Berdilă un procent de 5% din valoarea totală a unui contract pe care firma celui din urmă îl avea încheiat cu SH Hidrocentrale Bistrița. În acest dosar, Munteanu a fost condamnat în primă instanță de Tribunalul București la 6 ani de închisoare cu executare. În acest moment, apelul se judecă la Curtea de Apel București și, cel mai probabil, în câteva luni instanța se va pronunța. La ultimul termen, cel din 8 martie, judecătorul a fost nevoit să amâne cauza „pentru lipsa raportului de expertiză”. Mai exact, este vorba despre un supliment la raportul de expertiză contabilă cu care instanța de judecată a fost de acord la termenul din 29 septembrie. Tot atunci, judecătorul a fost de acord să-i audieze pe martorii propuși de apărătorii lui Munteanu, respectiv pe Mihai David, fostul director al Hidroelectrica, pe Cristian Georgescu, asociat fondator al firmei Rokura, și pe câte un martor din cadrul departamentelor financiar-contabile de la Hidroelectrica SA și Sucursala Hidrocentrale Bistrița.

Tribunalul București: 6 ani cu executare

La Tribunalul București, acolo unde Ioan Munteanu a fost condamnat la o pedeapsă de 6 ani de închisoare, pe parcursul cercetării judecătorești au fost audiate mai multe persoane, denunțători, martori, inculpat etc. Dosarul a fost înregistrat în urma denunțurilor făcute de Gheorghe Ștefan și de omul de afaceri Horațiu Bruno Berdilă, care controla firma Romsys SRL București. Cei doi au depus denunțurile pe 7 decembrie 2016. Coincidență sau nu, pe 26 noiembrie 2016, Petru Paleu îl denunța pe Pinalti cu prespusa șpagă de 200.000 de lei.

Berdilă, administrator al Romsys, și Pinalti au susținut că, undeva spre finele anului 2009, Ioan Munteanu, deputat şi fost preşedinte al Partidului Social Democrat, organizația Neamț, a pretins de la Berdilă un procent de 5% din valoarea unui contract încheiat de asocierea de firme Rokura SRL-Romsys cu SH Bistrița Piatra-Neamț. Berdilă apelase la ajutorul lui Pinalti pentru a-i fi deblocate plățile contractului pe care îl avea încheiat cu SH Bistrița. Pinalti i-a zis lui Berdilă că SH Bistrița este „în curtea PSD” și că trebuie să vorbească cu liderul acestui partid pe Neamț – Ioan Munteanu.

În schimbul comisionului de 5% din valoarea contractului, Munteanu trebuia să-și exercite influenţa asupra conducerii SH Bistrița pentru deblocarea plăţilor aferente contractului menționat mai sus. Pentru aceste servicii, Munteanu ar fi primit direct de la Berdilă sau prin intermediul lui Pinalti suma de totală de 400.000 de euro. Au fost trei tranșe: prima de 150.000 de euro dați personal, în iarna 2009-2010, de Berdilă Horațiu Bruno; 200.000 de euro înmânați lui Munteanu, în perioada mai- iunie 2010, de denunţătorul Gheorghe Ștefan, cel care îi intermediase lui Munteanu relația cu Berdilă. Ultima tranșă, de 261.373,40 de lei, echivalentul a aproximativ 50.000 euro, a fost plătită în iulie 2011, banii fiind virați din conturile Romsys în contul SC Suport Media Total SRL Piatra Neamț, firmă controlată de familia Munteanu.

Ioan Munteanu a negat că ar fi fost implicat în vreun fel într-o astfel de afacere. I-a arătat cu degetul pe Pinalti și pe Berdilă care aveau probleme cu legea, iar denunțurile le-ar fi ușurat situația. A negat că ar fi primit bani de la Berdilă și a oferit și o explicație pentru cei 50.000 de euro care au ajuns în conturile Suport Media de la Romsys Sistem SRL,  care, însă, nu a ținut în fața instanței de judecată. Despre acest contract, vom reveni pe larg într-un alt articol.

Din spusele denunțătorilor, dar și ale unor martori, Berdilă și Pinalti i-ar fi dat lui Munteanu primele tranșe de bani, de 200.000 de euro și 150.000 de euro, în camera de hotel (Radisson), unde parlamentarul locuia la acea vreme. Pinalti a declarat în instanță că cei 150.000 de euro, pe care Berdilă i-a dat ca să-i înmâneze lui Munteanu, se aflau într-un plic sau într-o genată de laptop neagră. Pinalti ar fi fost însoțit de Dan Constantin Grigoriu, care a confirmat în fața judecătorului acest aspect.

Confruntat cu Horațiu Berdilă, Ioan Munteanu a negat că ar fi discutat cu acesta despre comisioane sau decontări de la SH Bistrița. Munteanu a spus că e posibil ca Berdilă să fi fost la el la hotel, însă niciodată nu a avut vreo geantă, așa cum precizaseră martorii. Mai mult decât atât, Munteanu a menționat că el crede că Berdilă a dat sumele de bani menționate, însă acestea s-au oprit la Pinalti, care i-ar fi spus lui Berdilă că i le-a remis lui.

Cercetarea judecătorească a vizat și modul în care șefii de la Hidrolectrica erau controlați și numiți pe criterii politice.

Romică Grigoriu, fost director al SH Bistrița, care este judecat și el pentru corupție într-un alt dosar, a declarat că Munteanu nu a intervenit să facă plăți către firma lui Berdilă, dar și că el nu a fost numit politic, ci datorită competențelor profesionale.

„Înţelegerile subterane şi cutumele de tip mafiot sunt repere esenţiale”

Cât despre numirile pe criterii politice în funcții importante în cadrul companiilor de stat și nu numai, judecătorul a fost mai mult decât clar, zugrăvind un tablou sumbru al societății românești actuale:

„Astfel, preliminariile în care martorii au ajuns la concluzia că trebuie să discute cu inculpatul Ioan Munteanu au loc la sfârşitul anului 2009, începutul anului 2010; discuţia iniţială în camera de hotel deţinută de inculpat la Radisson Blu are loc (foarte probabil) spre sfârşitul lunii ianuarie. În aceste momente inculpatul Munteanu este membru PSD şi preşedinte demisionar (…) Discutând despre influenţă politică în contextul dat, intrăm într-o zonă în care calităţile personale, relaţiile interpersonale şi puterea politică sunt valorizate într-un registru specific, unde înţelegerile subterane şi cutumele de tip mafiot sunt repere esenţiale (într-un stat cu o administraţie publică aflată într-o stare de submisivitate patentă faţă de factorul politic, ,,algoritmul politic’’ este un eufemism pentru ,,aranjamente fanariote’’; la nivelul anului 2010, Indicele de Percepţie al Corupţiei al Transparency International plasa România pe locul 25 din 27 în cadrul statelor UE; datele sunt similare şi în prezent). Practic, este adevărat, nicio regulă scrisă şi nicio normă nu prevede numirea directorilor de la Sucursala Bistriţa a Hidroelectrica pe criterii politice. Cu toate acestea, persoanele implicate cunosc foarte exact ce presupune dependenţa de politic (stare de lucruri perpetuată în România în mod convenabil sub toate culorile politice). Martorul Grigoriu Romică arată că numirea sa în funcţia de director se datorează competenţelor profesionale (totuşi arată martorul ,, … nu neg că ar fi putut exista şi numiri politice la Hidroelectrica, în ceea ce mă priveşte, aşa cum am arătat, consider că au existat doar criterii de competenţă profesională …’’). În declaraţia iniţială, inculpatul arată faptul că directorii Sucursalei Bistriţa a Hidroelectrica nu erau membri PSD şi nu exista nicio dependenţă a acestora de politic. Revine totuşi inculpatul şi arată faptul că ,, … este adevărat, numirile la companiile naţionale şi la celelalte instituţii descentralizate se făceau potrivit unui algoritm politic (după cum se practică şi în prezent)”, arată instanța.

Concluzia judecătorului de la Tribunalul București a fost clară: Ioan Munteanu se face vinovat de comiterea infracțiunii de trafic de influență, și anume că a intervenit pe lângă șefii de la SH Bistrița să deblocheze plățile contractului încheiat de SH Bistrița cu asocierea Rokura-Romsys. Pentru acest serviciu a cerut și primit 400.000 de euro. Rămâne de văzut dacă Curtea de Apel București va admite sau va respinge apelul lui Ioan Munteanu, iar acesta va afla dacă va face închisoare sau va fi achitat.

Daniel MURARU

Citește și:

Pinalti, Munteanu și povestea genții cu 200.000 de lei. Unde sunt banii

Cum era „spălată” șpaga pentru Romică, fostul director de la SH Bistrița. Unul dintre complici, condamnat pentru evaziune fiscală