Complexul Muzeal Național Neamț refuză bunurile descoperite de „detectoriști”. Care sunt dedesubturile acestei decizii aberante și implicațiile ei

0
4291

Reprezentanții Direcției Județene pentru Cultură Neamț au fost somați de conducerea Complexului Muzeal Național Neamț  să nu mai direcționeze către această instituție piesele descoperite în județ, prin utilizarea detectorului de metale. Cu alte cuvinte, șefii Complexului Muzeal, instituție subordonată Consiliului Județean Neamț, nu mai vor să preia bunurile pe care le descoperă deținătorii de detectoare, deși cei din urmă sunt obligați, conform legii, să anunțe și să predea obiectele pe care le descoperă. Acest lucru se face contra cost, pentru că legea prevede ca arheologii amatori să fie recompensați cu 30% din valoarea estimată a bunului descoperit. Asta înseamnă că piesele arheologice descoperite în județul Neamț, care ar putea să fie reprezentative pentru istoria locului și, totodată, o atracție pentru turiști, vor ajunge la muzeele din județele vecine sau la Muzeul Național de Istorie. Într-o adresă a Complexului Muzeal Național Neamț, semnată de directorul Ciprian Dorin Nicola, trimisă Direcției Județene pentru Cultură Neamț, sunt prezentate motivele care au stat la baza deciziei de a nu primi bunuri de la arheologii de ocazie. Astfel, în respectivul document este specificat că „detectoriștii” au descoperit un număr mare de piese care au ajuns, în ultimii ani, la muzeu și că este foarte posibil ca unele dintre ele să provină din situri arheologice „nereperate sau reperate, dar neintroduse în Repertoriul Arheologic al României”, speculând astfel ambiguitatea legislației. Directorul Muzeului mai afirmă că, de multe ori, scopul acestor activități de detectare este unul strict material, detectoriștii fiind interesați de banii pe care i-ar putea obține pentru bunurile descoperite. Mai spune directorul Nicola că este posibil ca unele piese valoroase să fi fost extrase din situri în urma unor săpături neautorizate, ceea ce duce la pierderea unor informații. Directorul mai spune că piesele preluate de la arheologii amatori trebuie expertizate de către specialiști, ori numărul acestora este redus. Redus este și numărul celor care se ocupă de conservarea și restaurarea pieselor descoperite.

Probabil, problemele ridicate de către directorul Nicola sunt reale, însă o fi făcut ceva pentru rezolvarea lor? Asta apropo de legislație ambiguă, intrarea în situri arheologice etc. De asemenea, politica de angajări este stabilită de cei de la Complexul Muzeal Național Neamț, cu aprobarea Consiliului Județean Neamț. Cine este vinovat că nu există personal de specialitate, evaluatori, restauratori și conservatori? Nu era mai bine ca muzeul să angajeze astfel de specialiști decât să înființeze, de exemplu, o funcție de director de marketing ce a fost ocupată de soțul Danielei Soroceanu, mâna dreaptă și „pupila” lui Arsene din CJ Neamț? Muzeul avea mai mare nevoie de specialiști, decât de directori de … marketing.

Dacă lucrurile vor rămâne așa, Direcția Județeană pentru Cultură Neamț va trebui să predea altor județe bunurile care o să fie descoperite în Neamț. Asta în condițiile în care Complexul Muzeal Național Neamț deține foarte multe piese expuse, chiar tezaure, descoperite de „detectoriști”. Se pare că adevăratul motiv care stă la baza acestei decizii scandaloase ar fi lipsa banilor. Cât privește calitatea unor obiecte descoperite, apreciate ca fiind neînsemnate, am aflat că arheologii amatori nu cer bani pentru acestea.

„Nimeni nu cere recompense pentru piese fără valoare. Este vorba doar despre piesele care sunt mai valoroase și pentru care oamenii vor recompense. Celor de la muzeu li s-a spus, de la Consiliul Județean, să-și plătească salariile din încasări, din fonduri proprii, dar muzeul nu are cum să obțină fonduri care să acopere salariile. E adevărat, muzeul nu trăiește numai din încasări, au și alte activități din care se câștigă bani buni. Le place cel mai mult să facă supravegheri arheologice, unde practică prețuri uriașe. La un moment dat, într-o ședință, detectoriștii le-au cerut celor de la muzeu să-i plătească pentru piesele pe care le-au predat. Legea obligă ca, în termen de 18 luni, să fie plătite recompense celor care găsesc bunurile. N-au plătit recompensele din 2012, de când tot preiau bunuri. Detectoriștii nu au stat cu mâinile în sân și au făcut adrese pe la Ministerul Culturii, pe la Consiliul Județean Neamț și au amenințat că deschid și procese în instanță și Muzeul nu a avut ce face și s-a apucat de expertize. Vă dați seama, nu aveau nici măcar expertizate piesele ca să le stabilească valoarea. Oamenilor le este frică de amenzi și atunci duc bunurile la muzeu, dar, după cum se vede, acolo devin bătaie de joc. Banii pentru piesele descoperite trebuie să vină de la Consiliul Județean Neamț, instituție care nu pare a fi interesată, deși sunt bunuri descoperite în Neamț. Sunt bunuri istorice, sunt ale județului și aici trebuie să rămână, dar cine să înțeleagă?”, ne-a declarat un arheolog amator din Neamț.

Au fost multe situații când „detectoriștii” au predat bunurile la Muzeul Național de Istorie, de unde au primit sume considerabile pe piesele descoperite în Neamț.

Daniel MURARU

Citește și:

„Statul Paralel” din CJ Neamț sau cum a ajuns soțul prefectei de Neamț director de marketing la Muzeu

Lasă un comentariu

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.