Prognoze: Vom trăi mai bine după pandemie, dar în ce condiții

0
1368

Ultima prognoză elaborată de Comisia Națională de Prognoză (CNP), valabilă pentru perioada 2021 – 2024, arată că Regiunea Nord-Est va depăși criza cauzată de pandemia de Covid-19 și va înregistra o creștere a produsului intern brut (PIB). Însă, potrivit estimărilor, în anul 2024, județele Neamț și Suceava nu vor reuși să atingă nivelul PIB pe cap de locuitor de 10.000 de euro. Cele mai mici valori ale PIB/locuitor vor fi înregistrate la Botoșani și Vaslui.

Regiunea Nord-Est Pentru regiunea Nord-Est se proiectează o creştere reală a PIB în jurul valorii de 5% (2021-2024) pe întreg orizontul de prognoză, bazată în principal pe industrie, construcţii şi servicii. Dinamica relativ redusă și fluctuantă a VAB (n.r. valoarea adăugată brută) din agricultură reflectă evoluțiile imprevizibile ale condiţiilor climatice, insuficienta dotare și implementare a tehnologiilor agricole în contextul unui sistem de irigații precar. Ocuparea forţei de muncă se va poziţiona pe un trend ascendent, populaţia ocupată civilă ajungând în anul 2021 la o creştere apropiată de nivelul pre-pandemie. Numărul mediu de salariaţi este prognozat la 585,9 mii persoane în anul 2021 faţă de 583,1 mii persoane cât s-a înregistrat în anul 2019. Rata şomajului la sfârşitul anului va ajunge la 4% în anul 2024 faţă de 4,3% în anul 2019. Câştigul salarial mediu net va înregistra creşteri peste media naţională în perioada 2020-2022, ajungând în anul 2024 la 3696 lei. Referitor la produsul intern brut pe locuitor, pe judeţe şi regiune consemnăm faptul că nici un județ nu depășeste valorile înregistrate la nivel național pe întreg orizontul de timp 2021-2024. Cele mai mari valori se înregistrează în județele Iași și Bacău, iar cele mai mici în judeţele Botoșani și Vaslui. Pentru județele Neamț (9570 euro/locuitor, 2024) și Suceava (8501 10 euro/locuitor, 2024) deși estimăm valori în creștere, acestea se vor situa sub pragul de 10.000 euro pe locuitor. Deși pentru anul 2020 s-a estimat o contracție a produsului intern brut de -4,4%, apreciem că pentru perioada 2021-2024 se vor consemna creșteri anuale, peste nivelul național, respectiv de, 4,9% în 2021, 5,2% în 2022, 5,4% în 2023 și 5,3% în 2024, sub influenţa fluxurilor de investiţii din fondurile de coeziune, zona fiind mai puţin dezvoltată în prezent. Costul terenurilor și al imobilelor este scăzut, chiar pe fondul unor evoluţii imobiliare ascendente, eventualele investiții în regiune vor fi suficient de profitabile”, arată prognoza.

Comisia Națională de Prognoză a luat în calcul, la elaborarea prevederilor, și problemele care înfrânează dezvoltarea accelerată a Regiunii Nord-Est. În acest context, cu toate că regiunea înregistrează cel mai mare număr de locuitori din România, nivelul ridicat al emigraţiei, pe fondul scăderii continue a populației rezidente, ar putea afecta cererea de forță de muncă. Ponderea ridicată a populaţiei ocupate civile în agricultură şi scăzută în industrie exprimă unele din dezechilibrele istorice care au contribuit la crearea unor decalaje față de celelalte regiuni.

O altă problemă este gradul redus de modernizare a drumurilor județene și comunale și ponderea ridicată a liniilor neelectrificate, care determină viteze scăzute pentru transportul de mărfuri şi pasageri şi creează, totodată, obstacole suplimentare în ceea ce privește potențialii investitori.

Comisia Națională de Prognoză arată și avantajul pe care îl are regiunea: costul scăzut al forței de muncă din regiune care ar putea să atragă investitori, dar numai în condițiile în care infrastructura rutieră va fi îmbunătățită.

Disparitățile intraregionale privind ponderea populației ocupate din servicii (Bacău, Iaşi) și agricultură (Botoșani, Vaslui) indică un potențial nevalorificat și insuficient utilizat prin reconversie și recalificare în județele mai puțin dezvoltate ale regiunii. Datorită costului scăzut al forței de muncă (trend în creştere), Regiunea Nord-Est are un avantaj competitiv faţă de celelalte regiuni ale Europei pentru atragerea investițiilor, ceea ce nu este pe deplin valorificat din cauza stării infrastructurii (situaţie ce sperăm să se îmbunătăţească datorită noilor programe guvernamentale de investiţii în infrastructură)”, potrivit CNP.

(Sursa foto: economictimes.indiatimes.com)

N.R.

 

Lasă un comentariu

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.