Statul își bate joc de bani. Au ajuns să curețe un metru de șanț cu fonduri de la guvern

Lipsa unor evaluări profesioniste a pagubelor provocate de către inundații, dar și dezinteresul reprezentanților statului care au ca și principală atribuție controlul asupra cheltuirii banului public, au dus la apariția unor situații de-a dreptul jenante. Guvernul român dă bani pentru înlăturarea efectelor provocate de calamități, fără să facă o minimă verificare. Sumele sunt alocate numai în baza unor procese verbale de evaluare a pagubelor, documente ce sunt semnate de reprezentanți ai ISU, Inspectoratul de Stat în Construcții, Sistemul de Gospodărire a Apelor și Direcția Agricolă. Ei sunt cei care se deplasează în zonele în care natura a provocat distrugeri și evaluează pagubele. Sumele avansate sunt estimative, iar valoarea pagubelor ar trebui să fie stabilită în urma unor proiecte tehnice pe care sunt obligați să le realizeze administratorii/proprietarii obiectivelor afectate. Numai că aceste studii sunt efectuate, în cel mai bun caz, după ce guvernul alocă banii pe baza evaluărilor „ochiometrice”. Așa s-a ajuns, de-a lungul timpului, ca guvernele să aloce sume imense pentru reparațiile unor obiective fără ca stricăciunile să fie evaluate de către experți.

Un exemplu poate fi comuna Bicazu-Ardelean. Acolo, pentru decolmatarea unui metru de șanț pe DJ 127 A, punctul „Torent Bărbeni”, sat Telec, guvernul a alocat suma de 120 de lei. În raportul Comisiei Județene pentru Situații de Urgență Neamț, pentru decolmatarea acestui metru de șanț a fost prevăzută această sumă. Deși lucrarea ar fi putut să o facă lesne un muncitor, salariat de-al primăriei, sau un angajat al Drupo, societatea CJ Neamț, într-un timp scurt. Cu o lopată ar fi reușit să ia pământul pentru a elibera șanțul și a lăsa loc apei pluviale să se scurgă. Sau puteau să-i folosească pe beneficiarii venitului minim garantat pentru a decolmata acel metru de șanț.

Dar angajați ai guvernului au preferat să vireze, cu ochii închiși, în contul Consiliului Județean Neamț cei 120 de lei. Nimeni nu a catadicsit măcar să arunce măcar un ochi pe documente, pentru a vedea măcar pentru ce sunt alocați banii.

Schema banilor pentru calamități

Este de neînțeles cum, ani la rând, nimeni nu a sesizat că sumele pentru înlăturarea efectelor cauzate de calamități sunt alocate doar pe baza unor simple procese de evaluare. Acestea sunt întocmite de membrii comisiilor de evaluare, numite prin ordin de prefect. După o calamitate (inundații, alunecări de teren, etc), membrii comisiilor de evaluare se deplasează în zonele afectate pentru a constata și evalua pagubele (podețe înfundate, cursuri de apă colmatate, poduri colmatate, drumuri rupte etc). Pe baza propriilor aprecieri, fără nicio expertiză, cei din comisie menționează, în procesele verbale, valoarea estimativă a pagubelor pentru fiecare obiectiv în parte. De exemplu, cât ar costa refacerea unui zid rupt de viituri sau decolmatarea unui pod sau a unui pârâu. Nu se realizează fotografii și nici descrierea în amănunt a problemelor identificate. Procesele ajung la prefecturi, unde se face centralizarea sumelor. În final, necesarul pleacă spre Guvernul României. Aici sunt alocate sumele de bani solicitate din teritoriu. Fără vreo verificare.

De exemplu, comisiile de evaluare au calculat un necesar de 934.000 de lei pentru refacerea obiectivelor administrate de Consiliul Județean Neamț (drumuri județene, poduri, șanțuri etc). Informațiile sunt menționate într-un proces verbal al Comitetului Județean pentru Situații de Urgență (CJSU). Suma a fost oferită de Guvernul Orban, prin HG 554/2020, din Fondul de intervenție.

Unii fac licitații, alții, cum ar fi CJ Neamț, nu

Modalitatea în care sunt cheltuite fondurile alocate de către guvern pentru înlăturarea efectelor produse de calamități reprezintă un alt subiect care ar putea să dea de gândit autorităților. Verificările noastre arată că sunt primării care, după ce fac studiile tehnice de specialitate, scot lucrările la licitație. Alții, cum ar fi Consiliul Județean Neamț, au preferat să se folosească de „starea de urgență” pentru a atribui contractul fără publicarea prealabilă a unei invitații. Motivul: „extrema urgență determinată de evenimente care nu putea fi prevăzute de către autoritatea contractantă”. Astfel, în urma unei singure selecții de oferte, Consiliul Județean Neamț a încheiat, în data de 12 octombrie, un contract cu firma Roglas Ind SRL pentru înlăturarea efectelor calamităților naturale produse de inundațiile din luna iunie. Valoarea: 944.939 lei (TVA inclusă).

Cum inundațiile au avut loc în iunie, iar contractul a fost semnat în octombrie, a invoca starea de urgență pentru a atribui lucrările fără licitație nu face decât să ridice suspiciuni.

Am întrebat un primar nemțean de ce nu a atribuit lucrările din urma inundațiilor fără licitație, pe motiv de stare de urgență, iar răspunsul a fost unul care ar trebui să ajungă și la urechile celor din Consiliul Județean: „Vreau să respect legea, nu vreau să ajung subiectul vreunui dosar penal, să dau cu subsemnatul!”.

Daniel MURARU