451.895 de copii au abandonat școala. 41% dintre elevi sunt analfabeți funcțional

2
279

 

De la adoptarea Legii educației naționale, în 2011, și până în prezent, România a pierdut 451.895 de copii. Sunt copii care au abandonat școala, cu povești de viață similare experiențelor celor 30 de copii incluși în campania „Ajută-ne să nu-i lăsăm să devină #CopiiPierduti”: Elena, Andrei, Cătălina, Albert, Toni, Ramona, Marian, Luca, Ionuț, Mihai, Vlăduț, Gabriela, David, Daniel, George, Alina, Bianca, Andrei, Ioana, Edi Anișoara și alţii. Este vorba despre copii care au abandonat învățământul primar și gimnazial învățământul liceal și profesional în perioada 2011-2019. Programele de recuperare școlară a copiilor și tinerilor de tipul „A doua șansă”, readuc în sistem aproximativ 15.000 de copii, ceea ce înseamnă, pentru perioada 2011-2019, un total de 140.000 de copii. Despre restul copiilor, autoritățile nu știu nimic.

La finalul acestui an, marcat de o criză sanitară globală care a schimbat profund vieți, priorități și comportamente, Organizația „Salvați Copiii” atrage atenția asupra faptului că România traversează o perioadă critică pentru educația copiilor, prin campania manifest „Ajută-ne să nu-i lăsăm să devină #CopiiPierduti”. Acțiunea se adresează în special autorităților, pentru a le determina să redeschidă școlile în luna ianuarie 2021, în siguranță pentru copii și personalul didactic și nedidactic, să asigure astfel accesul la educație pentru cei mai vulnerabili dintre copiii care trăiesc în condiții de sărăcie și izolare socială și se află în pragul abandonului școlar și să trateze cu adevărat educația ca prioritate națională. Aceasta reprezintă condiția fundamentală ce trebuie respectată pentru a le asigura Cătălinei și lui Ionuț, cei doi copii din descrierile de mai jos, educația de care au nevoie.

Ionuț, 12 ani, clasa a IV-a. Ionuț și ai lui trăiesc în condiții foarte grele. Tatăl este tot timpul plecat pentru a le asigura traiul, iar mama, care și-ar dori să aibă grijă de ei, suferă de o boală foarte gravă, care o împiedică să facă acest lucru cum trebuie. Așa că, din cauza absențelor, Ionuț a rămas repetent anul trecut. Anul acesta și-a propus să facă tot ce poate pentru a fi la fel ca și colegii lui, dar, din cauza pandemiei Covid-19, școlile s-au închis, iar el a rămas în afara orelor, deoarece nu are acces la învățământul online. De Crăciunul acesta, își dorește ca școala să reînceapă așa cum știe el, să fie toți colegii în clasă împreună cu doamna lor învățătoare, să iasă la tablă și la finalul zilei să alerge cu toții la joacă.

Cătălina, 10 ani, clasa a IV-a. Cătălina locuiește la țară și îi place să se joace cu copiii din comunitate. De 8 ani, ea, tatăl ei și bunica paternă trăiesc într-o locuință modestă, fără venituri și fără condiții corespunzătoare pentru studiu. A ajuns cu greu în clasa a IV-a, iar acum chiar și mica șansă de a continua școala i-a fost luată din cauza lipsei de acces la învățământul online. Cătălina speră că, până la urmă, va avea și ea o tabletă și Internet.

Starea actuală a sistemului de învățământ 

Date vehiculate cu privire la degradarea continuă a sistemului educațional sunt cunoscute de întreaga societate românească, iar o menținere a atitudinii de nepăsare din partea viitorului Parlament și Guvern al României va submina iremediabil solidaritatea între generații.

Lipsa educației menține copiii captivi în sărăcie și ciclul intergenerațional al excluziunii sociale. Acesta este adevărul indezirabil pe care cei 278.000 de tineri între 18 și 25 de ani fără studii elementare finalizate îl trăiesc astăzi, mărturie stând propriile lor vieți. La această situație generală de excluziune socială prin sărăcie, s-a adăugat gestionarea defectuoasă și non-empatică față de copiii vulnerabili ai sistemul educațional în timpul pandemiei de Covid-19, ceea ce a condus inevitabil la fenomenul de excluziune educațională, prin privarea accesului la educația online pentru 1.000.000 de copii care reprezintă aproape două treimi dintre copiii de vârstă școlară ce vor constituie în curând generația viitorilor adulți într-un viitor nesigur al acestei lumi. Neparticiparea unui număr atât de mare de copii (40% din întreaga populație școlară) constituie o criză fără precedent în educație, efect direct și excluziv al deciziilor politice.

În completarea acestor date, trebuie reamintit faptul că, în ultimele două decenii, sistemul educațional s-a dovedit a fi capabil să asigure doar unui copil din doi o alfabetizare mediocră ori satisfăcătoare în științe, matematică ori lectură. Celălalt copil, deși prezent fizic an de an în școală ori liceu, a fost în fapt exclus sistematic din procesul de învățare, rezultatele și competențele lui limitate corespunzând analfabetismului funcțional. Datele astatistice arată că 41% dintre elevii din sistemul educațional se plasează în aria analfabetismului funcțional, 46,6% și, respectiv 43,9% au mari dificultăți în realizarea de calcule matematice simple, iar cunoștințele lor generale despre societate, oameni și univers sunt inacceptabil de limitate. 

Măsuri urgente pentru 2021, propuse de „Salvați Copiii”

Educația de calitate și asigurată în mod echitabil, indiferent de mediul familial și comunitatea în care trăiesc copiii, reprezintă singurul instrument pentru combaterea sărăciei și pentru respectarea demnității copiilor și părinților lor. Persoanele cu putere de decizie în această țară sunt obligate legal și moral să-și reconsidere poziția față de domeniul educației și să accepte urgența următoarelor măsuri pentru această perioadă, propuse de „Salvați Copiii”: 

  • Întocmirea unui plan de urgență pentru recuperarea pierderilor în educație în special în grupurile vulnerabile din comunitățile sărace care, în 2020, au fost excluse educațional din cauza absenței tehnologiilor moderne de comunicare online din familii ori școli.
  • Elaborarea și supunerea spre dezbatere publică a unui un plan strategic coerent și adecvat bugetat pentru asigurarea echității în educație, cu prioritate copiilor dezavantajați, copiilor cu cerințe educaționale speciale și copiilor cu dizabilități.
  • Deschiderea grădinițelor și a școlilor pentru a permite educația față în față, în condiții de siguranță sanitară pentru toți participanții la actul de educație, începând din ianuarie 2021, știut fiind faptul că educația online nu permite o interacțiune socială reală și dezvoltarea competențelor sociale, a abilităților de comunicare și de asimilare a valorilor sociale și creează dificultăți insurmontabile pentru copiii vulnerabili social și cu un ritm de dezvoltare diferit.
  • Asigurarea personalului necesar extinderii progresive a programelor de tip „Școală după școală” (cu un program de la 08.00 la 16.00/17.00), generalizării treptate a programului național de asigurare a unei mese calde pentru toți copiii din grădinițe, școli și licee și asigurării medicinii școlare și consilierii psihologice în sistemul educațional.
  • Modificarea legislației pentru a asigura participarea elevilor (începând din gimnaziu), a părinților și cadrelor didactice în procesul decizional și în mecanismele de monitorizare și evaluare a activității școlare.
  • Depolitizarea învățământului, singura cale de asigurare a numirii prin concurs a inspectorilor școlari, a managerilor de școală sau a altor reprezentanți ai structurilor de decizie, ceea ce va permite revizuirea sistemului de indicatori de performanță, asigurarea autonomiei școlare și implicarea în procesele decizionale a cadrelor didactice, părinților și elevilor.
  • Dublarea alocărilor bugetare pentru educație, prin creșterea graduală a bugetului începând cu anul 2021 pe baza unor analize de sistem și regândirea mecanismelor de finanțare pentru a face posibilă aplicarea echitabilă a costului standard per elev ce trebuie să răspundă nevoilor specifice ale fiecărui elev, cadru didactic și unitate de învățământ.

N.R.

 

2 comments

  1. Mihai 17 decembrie, 2020 at 10:30 Răspunde

    Trebuie sa puna pe ganduri aceasta situatie Ministerul Invatamantului si conducerea Tarii. Eu predau ca formator la cursuri de calificare/specializare si an de an constat ca un procent din ce in ce mai mare de absolventi de liceu (12 ani de scoala!!), fara bacalaureat, sunt semianalfabeti. Cum sa il inveti meserie pe un astfel de om, daca nu stie sa citeasca si sa scrie? Cum au trecut acesti oameni prin 3 cicluri de invatamant, cand cunostintele lor sunt la nivel de clasa a doua? An de an ne-am tot laudat cu olimpicii si minunatul sistem de invatamant romanesc, fara a recunoaste ca acestia sunt “marfa de export” si au ajuns acolo prin efortul propriu, al parintilor si a unor profesori dedicati, nu al sistemului public de invatamant. Dar marea masa de elevi?! Multi profesori care cer sporuri si salarii mari trebuie sa roseasca si sa se ascunda. Ceea ce se vede este rezultatul muncii lor. Ce este de facut:
    -reinstituirea repetentiei. Cine nu vine la scoala si nu invata nu trece clasa. La ce ne trebuie mii de absolventi de liceu analfabeti, unii cu ifose?!
    -stabilirea unur standard de cunostinte pe care trebuie sa le dovedeasca pe baza de examinare elevii la sfarsitul fiecarui ciclu de invatamant (primar, gimnazial, liceal);
    -suspendarea alocatiei copilului care absenteaza de la scoala;
    -suspendarea platii ajutorului social pentru parintii care nu asigura trimiterea copiilor la scoala, fara “complicitati” cu primariile;
    -extinderea invatamantului profesional de specialitate dupa clasa a opta, pe meserii concrete: mecanica, electro, constructii, lucratori comerciali si in depozite, agricol si zootehnic si nu prostii (operatori date etc). Licee de specialitate cum au fost pe vremuri si nu scoli postliceale private, care scot absolventi pe banda, fara nici o pregatire (uitati-va la postlicealele sanitare!)
    Reinstaurarea exigentei, disciplinei si respectului pentru meserie! Nici un profesor penalizat pentru ca este exigent si a lasat repetenti! Ore suplimentare de pregatire pentru elevii slabi! Perierea programelor de savantlacuri, manuale alternative si alte prostii si intoarcerea la valorile traditionale si transcendente!
    Oare nu va dati seama ce generatii vin dupa noi? Credeti ca vom avea bani sa aducem asitente sanitare din Filipine? Nu va dati seama ca prin analfabetizare si numirile politice de incompetenti cu facultati private in functii de conducere vom ajunge in situatia de a avea numai conducatori incompetenti si vom pierde controlul treburilor in propria tara?!

Lasă un comentariu

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.