Salvarea CCR. Probele SRI din dosarul de corupție al fostului director de la SH Bistrița, anulate de instanță

0
579

Judecătorul de cameră preliminară de la Tribunalul Neamț a decis înlăturarea, de la dosarul în care Romică Grigoriu (foto), fostul director al Sucursalei Hidrocentrale Bistrița, judecat pentru fapte de corupție, a tututor probelor furnizate de către Serviciului Român de Informații (SRI). Este vorba de toate interceptările de la dosar, obținute de SRI pe baza unor mandate de siguranță națională, patru la număr, care au ajuns la dosarul cauzei.

„În temeiul art. 345 alin. 1 Cod procedură penală admite, în parte, excepţiile formulate de inculpaţii G.C.R. şi L.C.V.- trimişi în judecată prin rechizitoriul nr. l89/P/2016 din 09.12.2019 emis de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie Direcţia Naţională Anticorupţie, Serviciul Teritorial Bacău. Admite excepţia vizând nelegalitatea administrării probelor constând în înregistrările rezultate ca urmare a efectuării activităților specifice culegerii de informații care presupun restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți fundamentale ale omului desfășurate cu respectarea prevederilor legale, autorizate potrivit Legii nr. 51/1991 în baza mandatelor de siguranţă naţională nr. 005716/20.09.2011, nr. 00170/11.01.2012, nr. 002408/10.04.2012 şi nr. 004252/4.07.2012, emise de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie”, se arată în decizia instanței.

Judecătorul a înlăturat, implicit, toate procesele verbale de redare în formă scrisă a comunicărilor telefonice purtate de către Grigoriu Romică și întocmite ca urmare a interceptărilor realizate de către SRI.

În aceste condiții, judecătorul nemțean a comunicat soluția Direcției Naționale Anticorupție, Serviciul Teritorial Bacău, iar procurorul urmează să comunice judecătorului de cameră preliminară dacă menține dispoziția de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei.

Rămâne de văzut ce vor decide procurorii, dacă vor menține dispoziția de trimitere în judecată sau vor solicita restituirea dosarului pentru refacerea urmăririi penale, de această dată fără a se baza pe intreceptările SRI. În acest moment, soarta acestei cauze depinde în totalitate de celelalte probe pe care procurorii le au. Dacă le au, bineînțeles.

„În temeiul art. 345 alin. 1 Cod procedură penală admite, în parte, excepţiile formulate de inculpaţii G.C.R. şi L.C.V.- trimişi în judecată prin rechizitoriul nr. l89/P/2016 din 09.12.2019 emis de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie Direcţia Naţională Anticorupţie, Serviciul Teritorial Bacău. Admite excepţia vizând nelegalitatea administrării probelor constând în înregistrările rezultate ca urmare a efectuării activităților specifice culegerii de informații care presupun restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți fundamentale ale omului desfășurate cu respectarea prevederilor legale, autorizate potrivit Legii nr. 51/1991 în baza mandatelor de siguranţă naţională nr. 005716/20.09.2011, nr. 00170/11.01.2012, nr. 002408/10.04.2012 şi nr. 004252/4.07.2012, emise de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Constată nulitatea proceselor verbale nr. 190/P/2016 din 27.09.2018 şi nr. 190/P/2016 din 15.10.2018 de redare în formă scrisă a comunicărilor telefonice ce au fost interceptate în baza mandatelor de siguranţă naţională sus menţionate. Dispune înlăturarea de la dosarul cauzei a: 1. suportului optic tip CD-R, marca VERBATIM, cu seria constructivă 5252 101 M B 15706, inscripţionat „DNA ST Bacău Dosar penal nr. 190/P/2016 înregistrări ale comunicărilor telefonice purtate de G.C.R.- COPIE SUPORT conform art. 143 alin. 4 C. pr. pen. (duplicat probă digitală) Proces verbal de redare din 27.09.2018” 2. suportului optic tip CD-R, marca VERBATIM, cu seria constructivă 5252 101 M D 15704, inscripţionat „DNA ST Bacău Dosar penal nr. 190/P/2016 47 comunicări telefonice purtate de G.C.R.- COPIE SUPORT conform art. 143 alin. 4 C. pr. pen. (duplicat probă digitală) Proces verbal de redare din 15.10.2018” 3. procesul verbal nr. 190/P/2016 din 27.09.2018 de redare în formă scrisă a comunicărilor telefonice purtate de G.C.R. în baza Mandatului de siguranţă naţională nr. 005716/20.09.2011 – vol 20 f 16-28 dosar urmărire penală; 4. procesul verbal nr 190/P/2016 din 15.10.2018 de redare în formă scrisă a comunicărilor telefonice purtate de G.C.R.-în baza mandatelor de siguranţă naţională declasificate 005716/20.09.2011, nr. 00170/11.01.2012, nr. 002408/10.04.2012 şi nr. 004252/4.07.2012 – vol 20 f 57-177 dosar urmărire penală. Respinge, ca neîntemeiate, restul excepţiilor invocate de inculpaţii G.C.R. şi L.C.V., respectiv excepţiile invocate de inculpatul G.S. În temeiul art. 345 alin. 3 Cod procedură penală dispune comunicarea prezentei încheieri Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie, Serviciul Teritorial Bacău, procurorul urmând a comunica judecătorului de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei. Fără cale de atac. Pronunţată în camera de consiliu azi, 2.07.2020”, se arată în decizia instanței Tribunalului Neamț.

Interceptările obținute de SRI pe baza unor mandate de siguranță națională nu mai pot folosite ca probe în instanță, după ce, în luna februarie, judecătorii Curții Constituționale au decis că interceptările efectuate cu tehnica SRI-ului în baza unor mandate de siguranță națională, emise de Înalta Curte de Casație și Justiție, nu mai pot fi folosite ca probe. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată în dosarul lui Valeriu Zgonea, fostul președinte al Camerei Deputaților, condamnat, în primă instanță, la 3 ani de închisoare cu executare pentru trafic de influență.

La sesizarea lui Zgonea, Curtea Constituțională a decis că dispoziţiile art.139 alin.(3) din Codul de procedură penală sunt constituţionaleîn măsura în care nu privesc înregistrările rezultate ca urmare a efectuării activităţilor specifice culegerii de informaţii care presupun restrângerea exerciţiului unor drepturi sau libertăţi fundamentale ale omului desfăşurate cu respectarea prevederilor legale, autorizate potrivit Legii nr.51/1991”.

Decizia va ajuta mulți inculpați să scape, mai ales în dosarele care se bazează pe probe obținute pe baza unor interceptări făcute de SRI.

În ceea ce privește dosarul lui Romică Grigoriu și a celorlalți doi inculpați – Sorin Grigore și Vasile Constantin Lazăr, totul depinde de celelalte probe existente la dosar. În funcție de acestea, fără a ține absolut deloc cont de probele obținute pe baza interceptărilor SRI, judecătorii vor decide dacă fostul șef al SH Bistrița este sau nu vinovat.

Pe de altă parte, se poate observa și lentoarea cu care procurorii DNA au instrumentat acest dosar. Interceptările au fost efectuate în intervalul 2011 – 2012, iar inculpații au fost trimiși în judecată abia în decembrie 2019, adică după șapte ani.

Procurorii acuză: Grigoriu a încasat șpăgi de milioane de lei

Romică Grigoriu a fost trimis în judecată la finele anului trecut, fiind acuzat de luare de mită în formă continuată. În același dosar sunt judecați pentru complicitate la luare de mită doi oameni de afaceri, Constantin Vasile Lazăr, din Suceava, și Sorin Grigore, din Piatra-Neamț, acuzați de către procurori că, prin firmele lor, au încasat șpaga de la două societăți comerciale care aveau contracte cu SH Bistrița, condusă la acea vreme de Grigoriu.   

În rechizitoriul întocmit de procurorii anticorupție, schema ilicită folosită pentru a obține mari sume de bani, de ordinul milioanelor de lei, este prezentată în amănunt. Cum contractele și plățile depindeau de semnătura directorului Grigoriu, acesta punea condiții partenerilor SH Bistrița, cerându-le să încheie contracte cu firmele prietenilor săi, Vasile Lazăr și Sorin Grigore. Unele contracte au fost executate parțial, iar altele deloc, afirmă anchetatorii. Cea mai mare lovitură, ce a adus beneficii de 1.718.818 de euro și 2.541.280 de lei, a fost dată cu ajutorul firmei pietreanului Sorin Grigore.

S-a ajuns aici după ce SH Bistrița a încheiat, în septembrie 2010, un contract în valoare de peste 10 milioane de euro cu Asocierea Hidroconstrucția SA – Sucursala Moldova și Rombet SA Bacău. Procurorii afirmă că, dacă ar fi fost respectată legislația, oferta tehnică și financiară a asocierii amintite ar fi trebuit respinsă de comisia de evaluare prezidată de inculpatul Grigoriu.  

Valoarea estimată a proiectului „Acumulare Galbeni „Realizarea etanșării si consolidării DMD pe zona km0-km 3. Lucrări de intervenții” a fost de 73.769.832 lei, fără TVA, iar în urma analizării celor patru oferte depuse, comisia de evaluare, condusă de Grigoriu, a declarat-o câștigătoare pe cea a asocierii Hidroconstrucția – Rombet Bacău, cu o valoare de 58.038.358 lei, fără TVA.

Procurorii DNA mai spun că inculpatul Grigoriu i-ar fi determinat pe reprezentanții societății contractante, SC Hidroconstrucția SA – Sucursala Moldova, să încheie trei contracte de furnizare de bunuri și prestări servicii cu firma din Piatra Neamț a lui Sorin Grigore, valoarea totală a acestora fiind de 5.004.200 euro, fără TVA, și 5.950.232 lei, fără TVA.

„În perioada 2010 – 2011, Grigoriu Constantin Romică, în calitatea sa de director al SC Hidroelectrica SA – Sucursala Hidrocentrale Bistrița, și-a încălcat în mod repetat atribuțiile de serviciu în scopul favorizării SC Hidroconstrucția SA Sucursala Moldova în relațiile contractuale dintre cele două societăți, activități ce s-au concretizat în:

– încheierea între SC HIDROELECTRICA SA – Sucursala Hidrocentrale Bistrița și Asocierea SC Hidroconstrucția SA – SC Rombet SA a contractului de lucrări din data de 09.09.2010 “Acumulare Galbeni. Realizarea etanșării și consolidării digului mal drept pe zona km 0 – km 3. Lucrări de intervenții” în valoare totală de 58.038.358,35 lei fără TVA;

– executarea necorespunzătoare a acestui contract în perioada ianuarie- iunie 2011;

– încheierea Actului Adițional nr. 1 din data de 14.06.2011 la contractul de lucrări din data de 09.09.2010 , în valoare de 16.921.292 lei fără TVA”, se arată în rechizitoriul DNA.

În schimbul serviciilor sale, Grigoriu Constantin Romică a pretins  reprezentanților SC Hidroconstrucția SA – Sucursala Moldova să încheie trei contracte de furnizare bunuri și prestări servicii cu societatea din Piatra-Neamț, controlată de Sorin Grigore.

Astfel, în data de 15.09.2010, între SC Hidroconstrucția SA – Sucursala Moldova și firma lui Grigore a fost încheiat un contract în valoare totală de 5.004.200 euro, fără TVA, prin care a fost achiziționată cantitatea de 3.820 tone palplanșe. Din această sumă, firma lui Sorin Grigore a achitat producătorului palplanșelor 3.285.382,30 euro, iar diferența rezultată de 1.718.817,70 euro a constituit beneficiul firmei din Piatra Neamț.

Un alt contract a fost încheiat în data de 7 februarie 2011, prin care SC Hidroconstrucția SA – Sucursala Moldova a închiriat de la firma lui Grigore un „vibroînfingător pe șenile” pentru baterea palplanșelor, achitând suma de 1.325.100 lei. De fapt, spun anchetatorii, SRL-ul lui Sorin Grigore încheiase, în data de 1 februarie, un contract cu o altă societate având același scop (baterea palplanșelor), în temeiul căruia a achitat, în aceeași perioadă, suma totală de 487.076, 21 lei fără TVA, obținând astfel un beneficiu total de 838.023.55 lei. Vorbim de o intermediere a unui serviciu de pe urma căruia firma amicului lui Grigoriu a obținut un profit consistent.

Cel de-al treilea contract a fost încheiat în data 14 iunie 2011, prin care SC Hidroconstrucția SA – Sucursala Moldova achiziționat de la firma lui Sorin Grigore cantitatea de 902,588 tone tone de palplanșe pentru care a plătit, în perioada iunie – august 2011, suma de 4.625.132,66 lei, fără TVA. Din această sumă, firma lui Grigore a achitat producătorului palplanșelor 2.948.857,61 lei, fără TVA, iar diferența rezultată, de 1.703.257,05 lei, a constituit beneficiul firmei prietenului lui Grigoriu.

„Faptele săvârșite de Grigoriu Constantin Romică întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de luare de mită în formă continuată constând în aceea că, în perioada august 2010 – septembrie 2011, prin intermediul SC (…..) SRL Piatra Neamț și în baza a trei contracte încheiate de această societate la diferite intervale de timp cu SC (…..) SA – Sucursala Moldova, a pretins și primit suma totală de 1.718.817,70 euro și 2.541.280,60 lei pentru a-și încălca în mod repetat și la diferite intervale de timp atribuțiile de serviciu derivate din calitatea sa de director al Sucursalei Hidrocentrale Bistrița SA Piatra Neamț.  În mod concret, inculpatul și-a îndeplinit în mod necorespunzător atribuțiile de serviciu privitoare la respectarea dispozițiilor OUG nr. 34/2006 în calitatea sa de președinte al comisiei de evaluare în cadrul procedurii de atribuire a contractului de lucrări “Acumulare Galbeni. Realizarea etanșării și consolidării digului mal drept pe zona km 0 – km 3. Lucrări de intervenții” precum și cele de director al Sucursalei Hidrocentrale Bistrița SA Piatra Neamț referitoare la încheierea de acte juridice, în numele și pe seama Hidroelectrica SA, în limita împuternicirilor acordate; coordonarea și controlul activităților în ceea ce privește utilizarea resurselor financiare; asigurarea condițiilor necesare decontării lucrărilor finanțate din surse alocate pentru activitatea de investiții”, se arată în rechizitoriul DNA.

Șpaga de la Construcții Hidrotehnice SA Iași

În cadrul aceleiași investigații, procurorii au stabilit că, în cursul anului 2010, în două ocazii diferite, Grigoriu Constantin Romică le-a solicitat directorului general al SC Construcții Hidrotehnice SA Iași şi unui inginer din cadrul societății, responsabil de lucrările efectuate la Acumularea Hidroenergetică Pașcani, să încheie contracte comerciale cu firmele celor doi, Sorin Grigore și Constantin Lazăr, fără să precizeze cu exactitate obiectul și valoarea acestora. SC Construcții Hidrotehnice SA Iași depindea foarte mult de deciziile lui Grigoriu, întrucât investiția de la Pașcani era gestionată de SH Bistrița.

Lucrările hidrotehnice de la Pașcani au demarat înainte de 1989, iar la Revoluție erau finalizate în proporție de peste 80%. În ultimii 30 de ani, proiectul nu a fost terminat, deși s-au cheltuit sume imense. În anul 1992, între Administrația Națională “Apele Române”, ca titular al investiției, și SC Construcții Hidrotehnice SA Iași a fost încheiat un contract pentru obiectivul de investiții “Acumularea Pașcani pe râul Siret în județele Iași și Suceava”. Ulterior, în iunie 2006, obiectivul de investiții a fost preluat de către SC Hidroelectrica SA – Sucursala Hidrocentrale Bistrița. Cele două părți au semnat un protocol care prevedea că valoarea lucrărilor ce urmau să fie executate de firma ieșeană era de 291.112.653 lei. 

Reprezentanții firmei ieșene au acceptat propunerea lui Grigoriu și au încheiat contracte cu societățile indicate de acesta. Astfel, între SC Construcții Hidrotehnice SA și firma din Rădăuți au fost încheiate trei contracte de prestări servicii, pentru care, în intervalul iunie 2010 – februarie 2011, Constantin Lazăr a emis nouă facturi fiscale în valoare totală de 4.638.468,92 lei, fără TVA ( 5.519.778,02 lei, cu TVA), ce au fost achitate de firma ieșeană fără ca lucrările să fi fost executate de prestator.

„Plata acestor facturi a fost efectuată de reprezentanții SC (…..) SA Iași întrucât Grigoriu Costantin Romică, în calitatea lui de director general al Sucursalei Hidrocentrale Bistrița avea în mod concret posibilitatea influențării derulării contractului încheiat cu SC HIDROELECTRICA SA”, se arată în rechizitoriul DNA.

Investigațiile DNA au mai arătat că între SC Construcții Hidrotehnice Iași SA și firma din Piatra Neamț a lui Sorin Lazăr a fost încheiat, în octombrie 2010, un contract de prestări servicii în baza căruia au fost emise 14 facturi fiscale în valoare totală de 3.028.686 lei, fără TVA, ce au fost achitate de compania din Iași, în perioada noiembrie 2010 – mai 2012, fără ca prestațiile să fie executate în totalitate.

Procurorii au stabilit că o parte dintre facturi, în valoare de 1.880.140 lei, reprezintă servicii neprestate de către firma din Piatra Neamț.

„Și în acest caz, motivul acceptării la plată a acestor facturi a fost calitatea lui Grigoriu Constantin Romică și atribuțiile sale de serviciu. Faptele săvârșite de Grigoriu Constantin Romică întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de luare de mită în formă continuată constând în aceea că, în calitate de director al Sucursalei Hidrocentrale Bistrița SA Piatra Neamț, pentru a-și îndeplini în mod corespunzător atribuțiile de serviciu privitoare la derularea contractului privind obiectivul de investiții “Acumularea Pașcani pe râul Siret în județele Iași și Suceava” încheiat cu SC (…..) SA Iași – atribuții de serviciu constând în coordonarea și controlul activităților în ceea ce privește utilizarea resurselor financiare; asigurarea condițiilor necesare decontării lucrărilor finanțate din surse alocate pentru activitatea de investiții – a pretins și obținut în mod repetat și la diferite intervale de timp de la reprezentanții acestei societăți decontarea sumei totale de 4.638.468,92 lei fără TVA către SC (…..) SRL Rădăuți, administrată de (…..), pentru lucrări care în realitate nu au fost executate”, se mai arată în rechitoriul DNA.

Un calcul simplu arată că sumele obținute de pe urma acestor fapte sunt de peste 9 milioane de lei și peste 1,7 milioane de euro.

Daniel MURARU

 

 

 

 

 

 

Lasă un comentariu

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.