De s-ar exporta prostia…

…Ce liberi am fi! Trimiterea teleghidată la cântecul lui Ioan Gyuri Pascu vine dintr-o răbufnire de căutare, de fapt de regăsirea unei respirații energizante pentru aceste vremuri.Sensibilitatea intrată în adormire, rațiunea întunecată de-un prelung doliu pogorât peste neam strigă și nu se aude după consistentul spirit liber al unicului Gyuri. Cuvintele lui, alături de eternele Necuvinte născute și sfințite de Nichita Sănescu, vibrează c-o sonoritate de dojană desenată de un bisturiu rece ca gheața.

Eliberați-vă preț de câteva clipe de flecăreala asurzitoare și minciunile cotropitoare care ne zdrobesc în regim de concurență neloială cu noul coronavirus, respirați adânc și serviți o rație de libertate:

Ce liberi am fi

Dacă am ști cum e să fi o frunză,

am ști cîntecul vîntului,

am ști taina pămîntului…

Dacă am ști cum e să fii o floare,

am ști să bem lumina soarelui

și am cunoaște taina lui…

Dacă am ști că răul e doar frica

născută-n mintea omului

am da frîu liber curajului…

Dacă am ști că binele e pacea,

i-am spune minții-n loc să stea

cînd glăsuiește inima

Dacă am ști că sufletele-s una,

am ști că una-s oamenii

și nicio luptă n-ar mai fi…

Dacă am ști cu toții ce-i iubirea,

nicio secundă n-am mai suferi

căci nicio taină n-ar mai fi…

Citește continuare aici

Viorel COSMA

Foto: Cristina Pașcu Tulbure – Anglia