Cine acoperă șmecheriile din Primăria Pângărați? Aproape un an pentru redactarea motivării în dosarul Bordea-ANI

5
2462

Primarul comunei Pângărați are mari probleme de integritate încă de la primul mandat, din 2008 – 2012, iar cu toate acestea, Petru Lungu Bordea (foto) este în continuare șeful administrației locale. Acest lucru se datorează și faptului că procesul în care Bordea a atacat decizia Agenția Națională de Integritate (ANI), care l-a declarat în conflict de interese administrativ, încă se judecă. Prima bătălie de la Curtea de Apel Bacău, acolo unde primarul a contestat decizia ANI, a fost pierdută de edil. Magistrații băcăuani au respins contestația lui Bordea ca nefondată. Pronunțarea a fost făcută în data de 27 noiembrie 2018, cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare, document care a fost redactat foarte târziu. Atât de târziu, încât Petru Lungu Bordea a făcut recurs în data de 18 noiembrie 2019, adică la aproape un an de la pronunțare. Dosarul se află acum pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție în procedură de filtru, primul termen urmând să fie alocat ulterior. La cum se stabilesc termenele la ÎCCJ, procesul ar putea să dureze încă 2-3 ani, ceea ce înseamnă că, în cazul în care va mai candida pentru un mandat și va câștiga, decizia ÎCCJ îl va găsi pe Bordea tot în fotoliul de primar. Curios este faptul că în cazul fostului consilier județean Vasile Baciu, încarcerat recent, lucrurile au mers altfel decât în cazul lui Petru Lungu Bordea. Găsit în incompatibilitate și conflict de interese administrative, Baciu a contestat decizia ANI la Curtea de Apel Bacău, iar în data de 10 mai 2018 instanța i-a respins contestația, cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Pe 4 iunie, adică după 24 de zile de la pronunțarea instanței, Curtea de Apel Bacău a declarat hotărârea din 10 mai ca fiind definitivă prin nerecurare. De aici reiese că instanța a redactat în timp record motivarea hotărârii, ceea ce nu s-a întâmplat în cazul lui Bordea, dar și al altor petenți.  

Autoritățile se prefac că nu văd faptele penale de la Primăria Pângărați

Lungu Bordea a pierdut, în primă instanță, procesul cu Agenția Națională de Integritate, care l-a declarat în conflict de interese. Problema este că presupusa faptă a primarului a fost comisă în primul mandat, adică în perioada 2008 – 2012. Primarul Bordea a fost declarat în conflict de interese în martie 2018, deși sesizări cu privire la situația sa au fost trimise încă din anii 2015 – 2016. Inspectorii de integritate au avut nevoie de mai bine de 2 ani să constate că Bordea se afla în conflict de interese administrativ, pentru că a întocmit, a semnat și a aprobat contractele de arendare și de concesiune încheiate între comuna Pângărați și Asociația Crescătorilor de Animale Pângărați (în cadrul căreia fiul primarului Lungu deținea calitatea de membru fondator), precum și documentele aferente. Ulterior, asociația a încasat subvenții APIA pentru campaniile 2011 – 2015. Primarul a contestat în instanță Raportul de evaluare al ANI la Curtea de Apel Bacău, însă contestația i-a fost respinsă. De-a lungul celor 12 ani de când Bordea este primar la Pângărați, autoritățile au fost sesizate de nenumarăte ori cu privire la presupuse fapte comise de unii sau de alții de prin primărie. Până acum, autoritățile statului s-au remarcat printr-un suspect dezinteres, dosarele, indiferent de natura lor, fiind soluționate greu, foarte greu soluționate sau nesoluționate, fie că vorbim de ANI, Poliție sau DNA.

Și așa s-a așternut praful dosarele privind licitațiile cu dedicație, lucrările oferite prietenilor, exploatarea după bunul plac a pădurii aflată în proprietatea comunității.  Sunt doar câteva dintre aspectele cu iz penal la ordinea zilei în curtea Primăriei Pângarați. Până în prezent, gruparea care jefuiește banul public nu a fost deranjată nici de anchetele Poliției, dar nici de cele ale DNA-ului.

Pășunea primăriei, afacere pentru consilieri

Bordea nu a fost singurul din Primăria Pângărați care a avut de-a face cu ANI. Au mai fost câțiva consilieri locali prinși pe picior greșit în afacerea concesionării pășunilor, unde miza a fost reprezentată de subvențiile de sute de mii de euro acordate de către APIA. Fiind vorba de atâția bani la mijloc, unii aleși nu s-au putut abține și s-au implicat direct în afacere. Cam același lucru l-a făcut și consilierul local Maria Isabela Nedelcu, declarată și ea de ANI în conflict de interese administrativ, decizia fiind făcută publică în aprilie 2018. Raportul a fost contestat de consilerul local la Curtea de Apel Bacău, unde, în decembrie 2018, a pierdut, instanța respingând contestația ca fiind nefondată. Ca și în cazul lui Bordea, Nedelcu a așteptat aproape un an până când a primit motivarea deciziei ca să o poată ataca cu recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție. Isabela Nedelcu a făcut recurs la ÎCCJ în aceeași zi, ca și primarul Bordea, pe 18 noiembrie 2019. Și dosarul ei se află în procedura de filtru preliminar, urmând să fie alocat primul termen de judecată.

Nedelcu a fost declarată în conflict de interese administrative, pentru că, „în calitate de consilier local a votat, în mod favorabil, pentru adoptarea unei Hotărâri în temeiul căreia s-a încheiat Contractul de concesiune între Primăria comunei Pângărați și Asociația Crescătorilor de Animale Pângărați, deși avea un interes personal de natură patrimonială în problema supusă dezbaterilor consiliului local”. Inspectorii ANI afirmă că Nedelcu avea posibilitatea să anticipeze că o decizie prin care s-ar aproba concesionarea pășunii comunale prin atribuire directă către asociație prezintă un beneficiu pentru sine, soț și asociație (în cadrul asociației soțul său a deținut calitatea de membru fondator). Isabela Nedelcu nu a anunțat, la începutul dezbaterilor privind concesionarea pășunii, interesul personal pe care îl avea în problema respectivă și nu s-a abținut de la vot. Este evident că la mijloc aveam de-a face cu mari sume de bani provenite din subvențiile de la APIA, care au intrat în buzunarele acoliților primarului Bordea, dar și în ale unor consilieri locali, prin încălcarea legii.

Daniel MURARU

Citeste si:

5 comments

  1. Nelu 21 ianuarie, 2020 at 15:57 Răspunde

    Nu doar la Pangarati sunt smecherii in primarie. Uitati-va si mai.la deal, mainla vale, va vedeti dezastrul in banii publici. Ati vazut vreo comuna/oras sa prospere, sa se dezvolte????? Eu nu cred! Prospera, in schimb, salariatii. Primariile abunda de ei, nu mai au loc prin institutii caratorii de hirtii. Primarii si acolitii lor fac ce stiu mau bine, fura, adica lucreaza in interesul lor. Mai bine le-ar desfiinta

  2. Vasi 21 ianuarie, 2020 at 16:09 Răspunde

    Oamenii au proptele, sunt asigurati pe viata. Pot face ce vor. Prostii n-au decit sa le dea saru mina. De-ar iesi la vot sa le arate cine detine puterea. Doamne ajuta!

  3. David 21 ianuarie, 2020 at 19:53 Răspunde

    Ar trebui sa fiu rautacios si sa spun ca isi merita soarta locuitorii din Pangarati daca au votat pentru functia de primar un asemenea specimen. Un (***) care a jefuit bugetul comunei ani la rand, care a dat contracte smecherilor din toate partidele, pentru care locuitorii comunei sunt doar niste banali contribuabili. Locuitorii mai au doar cateva luni si pot decide sa scape de el. Speranta ca instanta sau prefectura sa-l dea jos este zero!

Lasă un comentariu

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.