Latifundarii Neamțului: Biserica, Schweighofer, IKEA și Gheorghe Sturdza

2
2040

 

Legile Proprietății, aplicate începând cu anul 1990 în România, au redus considerabil suprafața de pădure administrată de stat. Cele trei valuri de retrocedări (Legea 18/1991, Legea 1/2000 și Legea 247/2005) au dus la scăderea cu 35% a suprafeței de pădure pe care o administra Direcția Silvică Neamț. Astfel, în prezent, s-a ajuns ca de la 253.990 hectare de pădure pe care le deținea în anul 1990 statul în Neamț, Direcția Silvică Neamț să aibă în administrare 166.049 hectare. Diferența a fost retrocedată, așa cum spuneam, pe baza celor trei legi menționate. Cele mai mari suprafețe de pădure au fost retrocedate marilor proprietari, respectiv peste 60.000 de hectare. Vorbim aici de Biserica Ortodoxă Română, moștenitorii prințului Sturdza, mai multe composesorate din Transilvania, dar și administrații publice locale.

Datele oficiale ale Direcției Silvice Neamț, de la sfârșitul anului 2012, arătau că cea mai mare suprafață a fost retrocedată pe Legea 247/2005, un act normativ considerat de către mulți drept un atentat la siguranța națională. În Neamț, în baza Legii 18 au fost retrocedate către persoanele fizice 10.211 hectare de pădure. Legea 1/2000, mult mai generoasă, a dus la retrocedarea a 33.692 hectare, din care 12.227 hectare către persone fizice, 6.000 hectare către forme asociative, 6.720 hectare către unități de cult si 1.125 hectare către unitățile administrativ teritoriale (UAT). Ca urmare a prevederilor Legii 247/2005, statul a pierdut în județul Neamț cea mai mare suprafață, respectiv 44.038 hectare (35.677 ha – persoane fizice, 496 ha – forme asociative, 6.740 ha – unități de cult, 1.125 ha – UAT-uri). În total, aplicarea celor trei legi a dus la retrocedarea unei suprafețe de 87.940 hectare de pădure.

Schweighofer și IKEA au cumpărat pădure de la Sturdzeni

 De departe cei mai câștigați de pe urma retrodecărilor făcute de către statul român au fost moștenitorii prințului Sturdza. 26.100 de hectare de pădure au ajuns în proprietatea acestor moștenitori. Puțin peste 10.000 de hectare au fost retrocedate cu „cântec”, așa cum s-a întâmplat și în alte locuri din țară, iar în acest moment din cele 26.100 hectare peste jumătate au fost vândute pe bani frumoși unor companii străine. Printre acestea se află Schweighofer și IKEA. Compania austriacă a cumpărat de la unul dintre Sturdzeni suprafața de 5.200 hectare, tranzacția fiind făcută pe societatea Cascade Empire SRL, divizia de achiziții a austriecilor. Pădurea se află pe Valea Bistriței și a fost administrată doar câțiva ani de cei care au fost puși în posesie de către stat. Nemții de la Prokon Hit Timber au cumpărat și ei de la unul dintre moștenitorii prințului Sturdza suprafața de 7.400 de hectare pe care, în urmă cu doi ani, au vândut-o suedezilor de la IKEA. Pădurea cumpărată de suedezi este administrată de OS Prokon Hit. Nemții de la Timber, care reprezintă un fond de investiții, mai dețin 2.300 de hectare de pădure în apropierea lacului Bicaz, mai exact în Izvorul Alb. Ocolul Silvic Domeniile Hangu, ce aparține lui Gheorghe Sturdza, unul dintre moștenitorii prințului Sturdza, administrează 9.100 de hectare de pădure. De altfel, Gheorghe Sturdza este singurul care nu a vândut. Cel puțin până în prezent. Dimitrie Sturdza, artizanul acestor retrocedări, bunul amic al vânătorului Ion Țiriac și al fostului premier Adrian Năstase, mai are în proprietate suprafața de 2.300 de hectare.

Lăcașurile de cult, proprietare peste 13.000 de hectare

Mănăstirile dețin o suprafață însemnată de pădure pe raza județului Neamț. De departe, Mănăstirea Neamț este cea mai bogată din acest punct de vedere. În urma retrocedărilor dubioase, despre care vom vorbi cu o altă ocazie, Mănăstirea Neamț are în proprietate 13.000 de hectare. Suprafața, administrată înainte de retrocedare de Ocolul Silvic Târgu Neamț, reprezintă în acte proprietățile forestiere a 170 de unități de cult din județ. Mănăstirea Nechit are în proprietate 200 de hectare pe raza Ocolului Silvic Tazlău, iar Mănăstirea Pângărați 60 de hectare pe raza Ocolului Silvic Vaduri. Alte zece unități de cult, ce aparțin Episcopiei Romanului, dețin în proprietate 300 de hectare de pădure pe raza Ocolului Silvic Roman, iar Parohia Romano Catolică are 700 de hectare, situate pe raza Ocolului Silvic Bicaz.

Primăriile dețin și ele improtante suprafețe de pădure, însă acest lucru este mai puțin cunoscut de către cetățeni. Primăria Piatra Neamț are 150 de hectare de pădure pe raza OS Vaduri; primăriile Bicaz, Bicaz Chei și Bicazu Ardelean au împreună 5.000 hectare pe raza OS Bicaz; Primăria Hangu – 1.500 ha; Primăria Poiana Teiului – 250 ha; Primăria Pipirig – 100 ha; Primăria Crăcăoani – 100 ha; Primăria Gârcina – 200 ha; Primăria Negrești – 100 ha. De asemenea, câteva primării din județele Bacău și Harghita au păduri în Neamț. Este vorba de Primăria Ghimeș Făget – 2.400 ha pe raza Ocolului Silvic Tarcău și Primăria Lunca de Jos – 150 hectare – OS Brateș. Pe raza celor două ocoale, Tarcău și Brateș, patru composesorate dețin în proprietate 7.000 de hectare de pădure.

Familia Vasiliu figurează cu 170 hectare de pădure pe raza OS Tazlău, familia Stârcea – 1.000 ha (OS Roman); familia Ghika – 180 ha (OS Roman). Tot în zona Roman, o societate comercială a cumpărat de la proprietarii de pădure peste 1.000 de hectare, având în prezent în proprietate 1.800 ha. În comuna Negrești mai există două persoane fizice care dețin împreună 360 de hectare de pădure. 

Daniel MURARU

Citeste si:

CUM A PIERDUT STATUL ROMÂN PESTE 50 DE MILIOANE DE EURO: „CE VĂ OPUNEȚI, BĂI, CĂ DOAR NU DAȚI DE LA VOI?”

REVOLTĂTOR! ROMÂNIA JEFUITĂ CU AJUTORUL UNOR PROCURORI DNA

CADOUL MAFIEI POLITICE PENTRU MOȘTENITORII PRINCIPELUI STURDZA: 10.707 HA PĂDURE

ULUITOR! PRIMARI SUSPECT DE PASIVI ÎN CAZUL RETROCEDĂRII ZECILOR DE MII DE HECTARE DE PĂDURE CĂTRE MOȘTENITORII PRINCIPELUI STURDZA

PRINȚUL STURDZA, TĂRICEANU ȘI NĂSTASE: LEGĂTURI PERICULOASE

⚠️ ️️Articolele publicate de ATACUL.RO nu pot fi preluate decât în limita a 500 de caractere şi obligatoriu cu citarea sursei (indicarea link-ului este obligatorie). În caz contrar, ne rezervăm dreptul de a ne adresa instanței de judecată.

2 comments

  1. valisor 8 mai, 2017 at 22:46 Răspunde

    Niciunuia dintre cei trei mușchetari, ba patru cu ce-a zis Gheorghe, nu i se cuvine cam nimic din pentru care n-a luptat, că între timp s-a întâmplat niște istorie și…

Leave a reply

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.