Oamenii de afaceri nu sunt de acord cu proiectul privind înregistrarea și obligațiile angajatorilor de muncitori străini și solicită realizarea unui studiu de impact. „Agenții economici români sunt dezavantajați în raport cu firmele din alte state UE”

Sursa foto: immromania.eu

Întreprinzătorii, prin Consiliul Național al IMM-urilor din România (CNIMMR), își exprimă opoziția față de ordonanța de urgență privind înregistrarea și obligațiile angajatorilor străinilor, autorizarea și funcționarea agențiilor de plasare a străinilor pe piața muncii din România, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, în forma sa actuală.

Oamenii de afaceri consideră că acest proiect de lege îngreunează procesul de recrutare a forței de muncă străine, de care au nevoie reală și pe care nu o pot identifica pe piața internă. Totodată, prevederile propuse conduc la creșterea semnificativă a costurilor, care vor fi în final suportate de IMM-uri, fapt ce riscă să ducă la blocarea recrutării legale și la afectarea activității economice.

Oamenii de afaceri vor o lege care să faciliteze accesul la forța de muncă străină

Întreprinzătorii mici și mijlocii susțin necesitatea unui proiect de lege care să faciliteze accesul la forța de muncă străină, să asigure termene reduse de procesare și costuri administrative și birocratice cât mai mici. Având în vedere că IMM-urile sunt cele care parcurg acest proces și suportă integral costurile aferente, este necesar ca acestea să fie protejate și să beneficieze de predictibilitate, inclusiv prin garantarea menținerii raportului de muncă cu angajatul pentru o perioadă de doi ani, arată CNIMMR.

În acest context, oamenii de afaceri solicită eliminarea Listei ocupațiilor deficitare și scurtarea duratei de procesare a cererilor unice pentru muncitorii străini.

„Având în vedere deficitul de forță de muncă și necesitatea scurtării duratei de procesare a cererilor de import de forță de muncă din țări terțe, se impune eliminarea prevederilor care reglementează Lista ocupațiilor deficitare, în caz contrar IMM-urile vor fi obligate să aștepte până la șase luni pentru actualizarea ei, fără garanții că nevoile reale ale economiei vor fi reflectate. Afacerile inovative sau de nișă, precum și proiectele care necesită competențe specifice, nu vor putea fi dezvoltate în România din lipsa accesului la resursă umană necesară”, potrivit CNIMMR.

Eliminarea costurilor cu transportul și a comisioanelor

De asemenea, întreprinzătorii solicită eliminarea obligațiilor care prevăd suportarea de către IMM-urile din România a costurilor cu transportul pentru muncitorul străin, precum și a eventualelor comisioane percepute de agențiile din țările de domiciliu.

„IMM România solicită ca IMM-urile să fie responsabile exclusiv pentru costurile rezonabile ale procesului de recrutare, în conformitate cu principiile internaționale potrivit cărora angajații nu trebuie să plătească pentru dreptul de a munci, fără a le fi transferate obligații financiare suplimentare care nu țin de responsabilitatea lor”, arată CNIMMR.

Oamenii de afaceri vor prelungirea perioadei de punere în aplicare a noii legislații. În opinia lor, este necesară instituirea unei perioade de tranziție care să permită procesarea tuturor dosarelor depuse în baza legislației aflate în vigoare, pentru a evita blocaje administrative și pierderi financiare. Termenul de 1 lună prevăzut de proiectul de ordonanță de urgență este insuficient pentru soluționarea dosarelor depuse.

Recrutarea unui lucrător străin – 3.736 de euro/persoană

Totodată, întreprinzătorii vor eliminarea depozitului de garanție, în valoare de 200.000 de euro.

„În ceea ce privește obligația constituirii unui depozit de garanție de 200.000 de euro pentru agențiile de recrutare, IMM România consideră că această măsură transferă indirect costuri suplimentare asupra IMM-urilor și conduce la eliminarea de pe piață a agențiilor mici și mijlocii, care nu își pot permite o astfel de garanție.

IMM România a efectuat o simulare de calcul al costurilor angajatorului român pentru recrutarea unui lot de 50 de sudori din Vietnam, în condițiile noi prevăzute de OUG. Acest cost lunar, care ar fi suportat integral de către un IMM este de aproximativ 3.736 euro/persoană selectată și este calculat după cum urmează:

1. Costuri deplasare 2 persoane în Vietnam pentru teste practice – 86 EUR/candidat
2. Costuri teste practice (închiriere centru testare, materiale, etc) – 110 EUR/candidat
3. Costuri indirecte agenție Vietnam pentru 5 zile de testare – 90 EUR
4. Cost documente Vietnam (traduceri, taxa percepută de statul vietnamez, analize medicale) – 280 EUR
5. Cost Vietnam obținere viză (transport intern, cazare, taxă nouă viză) – 570 EUR
6. Bilet avion Vietnam – România – 600 EUR
7. Garanție repatriere conform Art 14 OUG – 2000 EUR”.

Oamenii de afaceri mai solicită și constituirea unui fond de garantare în cadrul Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri, care să fie un fond inițial și o contribuție pentru fiecare muncitor care ajunge în România.

„Sistemul de sancționare este excesiv de dur și disproporționat”

Întreprinzătorii atrag atenția că sistemul de sancționare prevăzut de proiectul de lege este excesiv de dur și disproporționat în raport cu faptele sancționabile și reflectă o neîncredere a autorităților față de mediul privat. Ei solicită ca acest sistem să respecte principiile de drept, astfel încât IMM-urile și agențiile private să nu răspundă pentru fapta unui terț, iar sancțiunile să fie proporționale cu fapta proprie.

Totodată, prin acest proiect de lege, statul își recunoaște implicit incapacitatea de a-și îndeplini responsabilitățile legale, eșecuri manifestate constant în ultimii ani, și încearcă să transfere aceste atribuții către mediul privat. Această abordare distorsionează relațiile comerciale dintre agenții economici și sancționează operatorii privați pentru neîndeplinirea unor obligații pentru care nu dețin prerogativele autorității publice.

IMM România consideră inacceptabil faptul că IMM-urile și agențiile private sunt sancționați pentru situații care nu depind de voința sau controlul lor și pentru care nu au niciun mijloc real de prevenție sau control, ceea ce reprezintă un abuz de autoritate și creează un climat de insecuritate juridică pentru mediul de afaceri din România.

Întreprinzătorii vor să fie consultați în această chestiune

În opinia oamenilor de afaceri, prin punerea în aplicare a acestui proiect de act normativ, agenții economici români sunt dezavantajați în raport cu firmele din alte state UE, în contextul care acestea din urmă beneficiază de o legislație mai permisivă și mai puțin birocratică cu privire la asigurarea de forță de muncă din state non-UE.

„În alte state membre ale Uniunii Europene există deja modele funcționale și eficiente de recrutare a forței de muncă din state non-UE. De exemplu, în Ungaria, pentru meserii calificate și poziții deficitare, durata totală a procesului de recrutare a unui cetățean dintr-o țară terță, incluzând selecția, obținerea permisului unic, emiterea vizei și începerea efectivă a activității, este în mod uzual cuprinsă între 2 și 3 luni. Acest termen predictibil permite angajatorilor să își planifice activitatea economică fără blocaje administrative majore. Totodată, statul maghiar a încheiat acorduri bilaterale și a creat mecanisme instituționale cu anumite țări sursa de forță de muncă, care facilitează atât un proces mai rapid și mai sigur de angajare a cetățenilor non-europeni, cât și repatrierea acestora în situații de neconformitate, oferind astfel un echilibru între nevoile economiei și controlul migrației legale”, potrivit CNIMMR.

Întreprinzătorii solicită realizarea unui studiu de impact, aplicarea Testului IMM și revizuirea proiectului de lege prin consultare reală cu mediul de afaceri, astfel încât forma finală să fie echilibrată, predictibilă și adaptată nevoilor reale ale economiei românești.

N.R.