Unu din patru angajați din Neamț este bugetar. Peste 7.000 de angajări la stat au fost făcute anul trecut

Județul Neamț reprezintă, alături de câteva județe, polul sărăciei din Uniunea Europeană, o zonă evitată constant de investitori din diverse motive, lipsa infrastructurii fiind unul dintre ele. Investițiile private sunt slabe, motorul economiei locale, mediul privat, trage din greu, dar este evident că urnește greu o mașinărie cum este aparatul bugetar, alături de pensionari, cărora nu le poate asigura veniturile.

Sărăcia este întreținută și de angajatori. O mare parte a angajaților din mediul privat este plătită cu salariul minim brut pe economie. S-a ajuns aici și din cauza taxelor pe muncă percepute de statul român care, comparativ cu restul țărilor europene, sunt printre cele mai mari. Fără a lua în calcul taxa pe valoarea adăugată, achitată pentru orice cumpărătură, un salariat muncește aproape jumătate dintr-o lună numai pentru stat.

Potrivit datelor oferite de Inspecția Muncii la solicitarea atacul.ro, în Neamț unul din patru angajați lucrează la stat. Informațiile referitoare la totalul salariaților nu cuprind și funcționarii publici, militarii, salariații din justiție și alți angajați, deoarece sunt evidențiați de Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) și nu de Inspecția Muncii, însă, asupra cărora vom reveni într-un articol viitor.

„Inspecția Muncii gestionează, prin Registrul General de Evidență a Salariaților în format electronic, baza de date privind salariații cu contract individual de muncă în baza Codului muncii, formată din informațiile comunicate de către toți angajatorii din România, prevăzuți prin legislația menționată și care se conformează acesteia prin transmiterea registrului. Menționăm că nu fac obiectul declarării în registru unele categorii de lucrători care sunt, însă, evidențiate la Agenția Națională de Administrare Fiscală, cum ar fi: funcționarii publici, militarii, personalul din justiție etc”, potrivit Inspecției Muncii.

Migrația, fără precedent, a salariaților de la privat la stat a dus la o creștere continuă a numărului bugetarilor.

Inspecția Muncii arată că, la finele anului trecut, județul Neamț număra 78.207 angajați (fără funcționari publici, militari, magistrați etc), din care 21.143 de angajați lucrau la stat. Practic, 27% dintre angajații nemțeni (procentul este mult mai mare dacă adăugăm și restul salariaților evidențiați de ANAF) erau pe statele de plată ale instituțiilor, un procent semnificativ dacă luăm în calcul media bugetarilor din în Uniunea Europeană, de 15%.

Cei 21.143 de angajați ai statului aveau încheiate 25.382 de contracte de muncă.

În ceea ce privește numărul salariaților din mediul privat, la finele anului trecut, acesta s-a ridicat la 56.081 de persoane (cu 59.209 contracte de muncă încheiate). 

Peste 20.000 de salariați, plătiți cu 2.230 de lei brut/lună

Inspecția Muncii mai arată că, în județul Neamț, 35,11% dintre angajați au fost remunerați cu salariul de bază minim brut pe economie. Practic, 27.464 de persoane erau plătite, pentru munca depusă, cu între 2.230 de lei și 3.000 de lei, în funcție de studii și domeniu de activitate.

Astfel, 20.673 de salariați erau remunerați cu salariul minim brut pe economie în valoare de 2.230 de lei/lună (13,327 de lei/oră), 1.547 de angajați, cu studii superioare, erau plătiți cu salariul minim brut pe economie de 2.350 de lei (14,044 lei/oră) și 5.244 de salariați din construcții erau remunerați cu salariul minim brut pe economie pe ramură, de 3.000 de lei (17,928 de lei/oră).

Cei mai mulți dintre lucrători au activat în industria prelucrătoare (18.950 de persoane), comerț și repararea autovehiculelor (13.062 de salariați), învățământ (7.403 angajați), sănătate și asistență socială (7.348 de persoane) și construcții (6.955 de angajați). În hoteluri și restaurante lucrau 3.037 de angajați, iar în agricultură și silvicultură – 4001 angajați.

Cei mai puțini angajați ( 7 persoane) desfășurau activități sale organizațiilor și organismelor extrateritoriale.

Anul trecut, din cauza măsurilor restrictive impuse în contextul pandemiei de Covid-19, dar și din alte motive ( absențe nemotivate, arest preventiv, concediu pentru creșterea copilului), 25.726 de contracte de muncă au fost suspendate de către angajatori, din care 1.510 contracte au provenit din sistemul de stat și 23.784 de contracte de muncă suspendate erau din mediul privat.

În aceeași perioadă, au fost înregistrate 35. 264 de contracte de muncă noi, din care 27.616 erau în mediul privat și 7.020 la stat.

NOTĂ

Inițial, reprezentanții Inspecției Muncii ne-au furnizat informații eronate cu privire la numărul angajaților din sistemul privat și cel de stat, inversând datele. Informațiile au fost modificate după o verificare efectuată la insistențele redactorilor atacul.ro, care au sesizat anomalia. 

N.R.