Cum „ciripea” „Gionf”, un fost consilier județean, la Securitate. Italieni de la RIFIL, clienți și colegi, printre cei „filați”. Distrugerea dosarului de colaborator nu l-a ajutat
La mai bine de 30 de ani de la Revoluție, în România încă sunt deconspirate persoane care au colaborat cu Securitatea înainte de 1989. Este și cazul unui fost consilier județean nemțean, Adrian Smarandei, în cazul căruia Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că a fost colaborator al Securității ceaușiste. Povestea lui Smarandei readuce în discuție cele întâmplate în decembrie 1989 la Piatra-Neamț, în primele zilei ale Revoluției, când mai mulți ofițeri de securitate au incendiat arhiva, distrugând probe cruciale care ar fi dovedit relația multora cu sistemul represiv. Au fost distruse dosarele personale și mapele anexe ale informatorilor/colaboratorilor Securității, adică ale celor care își turnau colegii, prietenii, rudele ofițerilor de securitate. Scopul a fost clar, și anume eliminarea probelor care i-ar fi putut incrimina pe cei care au „ciripit” securiștilor.
Printre documentele distruse s-au aflate și cele care îl priveau pe Adrian Smarandei, aspect confirmat de foști lucrători ai Securității Neamț. Numai că pentru nemțean incendierea probelor nu l-a ajutat.
Smarandei a fost dat de gol de notele informative pe care cei de la Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) le-au găsit în dosarele unor persoane care erau urmărite de Securitate. În aceste dosare de urmărire informativă (DUI) apar informații oferite de Smarandei, care avea numele de cod „Gionf”, suficiente pentru ca CNSAS-ul să ceară instanței de judecată constatarea calității sale de colaborator al Securității.
CNSAS a identificat trei note informative semnate de sursa „Gionf”, toate date într-o singură zi, 23 martie 1982, aspect care confirmă că Smarandei era om de bază al Securității.
De asemenea, au fost identificate și două rapoarte operative întocmite de ofițeri de securitate în baza informațiilor furnizate de „Gionf”.
Racolarea ospătarului Smarandei în serviciul de contraspionaj
Smarandei a făcut obiectul unor verificări ale CNSAS, pe parcursul anilor 2020-2021, ca urmare a calității sale de consilier județean. Consiliul este obligat să verifice, din oficiu, sub aspectul constatării calității de lucrător sau colaborator al Securității, persoanele care au candidat, au fost alese sau numite în diverse demnități publice.
Candidații la alegerile locale și parlamentare sunt obligați, în conformitate cu prevederile legale, să declare pe proprie răspundere că nu au fost colaboratori/lucrători ai Securității.
În urma verificărilor efectuate în arhivele CNSAS s-a stabilit că Adrian Smarandei figura ca fiind titular al unui dosar, document datând din perioada anilor 80, în care a colaborat cu Serviciului 3 – Contraspionaj al Inspectoratului Județean de Securitate Neamț. Numai că dosarul personal al lui Asmarandei a fost distrus la Revoluție, mai exact în data de 22 decembrie, când mai mulți ofițeri de securitate au dat foc arhivei. Cu toate acestea, cercetătorii de la CNSAS au găsit „urme” care arată că Smarandei a colaborat și furnizat informații la Securitate în două etape, 1982-1984, când era ospătar la restaurantul Ceahlău din Piatra-Neamț, și spre finele anilor 80, când a lucrat ca inginer agronom în comuna Păstrăveni.
Pe parcursul colaborării cu Securitatea, spun cei de la CNSAS, Smarandei a oferit informaţii prin care denunţa „activităţi potrivnice regimului totalitar comunist” (comentarii negative la adresa realităţilor social economice şi politice din România comunistă, ascultarea posturilor de radio interzise, critici la adresa regimului etc), toate acestea încălcări flagrante ale dreptului la viață private ale cetățenilor, dreptul la libertatea cuvântului.
Angajați italieni de la RIFIL, supravegheați în restaurant
Cele trei note ale lui Adrian Smarandei, predate ofițerului de legătură în data de 23 martie 1982, conțin informații pe care acesta le obținuse ca urmare a calității sale de ospătar la Restaurantul „Ceahlău”, ceea ce confirmă că anumiți clienți erau filați de acesta. Printre cei urmăriți se aflau și italieni de la Rifil care luau masa acolo:
- „În local sunt văzuţi în mod frecvent că vin pentru a consuma aproape seară de seară, o serie de persoane printre care: G.R., C.C.,, S.D., L.I., un anume F. şi printre ei şi croitorul A.. Aceştia, pe lângă faptul că consumă, mai produc şi scandal uneori, fără a se sesiza organul de stat, aşa cum a fost în una din seri. S-a iscat o discuţie între S., care era la masă cu L.I. şi G.R. care era în compania lui L., căsătorită în Elveția şi venită în vizită la rude. În urma acestei altercaţii, S. a fost reţinut de organele de militia”. Pe nota informativă, maiorul de scuritate I.J. a consemnat „Cei în cauză vor fi semnalaţi organului de miliţie pentru a se lua măsuri de verificare a situaţiei provenienţei unor bunuri, sume de bani, locuri de muncă.
- În Restaurantul Ceahlău vin frecvent pentru a servi masa de seară doi italieni de la RIFIL. Aceştia se aşează de regulă pe al II-lea rând de la perete, când sunt numai ei doi, iar când vine şi şeful lor, preferă o masă mai în interiorul rândului, de regulă a doua. Din câte am observat, nu au preferinţă pentru un anumit ospătar, mai ales şi pentru că în fiecare zi se face repartizarea rândurilor. Când este de serviciu D.V. îi serveşte el, probabil că este o legătură mai strânsă dinainte. Din câte am observat, D.A. nu face asemenea servicii, decât cele care îi sunt în atribuţiuni. Într-o seară B. a dansat şi a servit masa cu o tânără care este căsătorită cu un elveţian şi venise în vizită la rude. ####:. Același maior de securitate, I.J., a scris pe document „Copie de pe material la tov. It. C. şi una la D.V., aflat în atenţia noastră.”
- „În legătură cu R.C., ospătară la Restaurantul Ceahlău, arăt că o cunosc de la data venirii mele în această unitate. Provine dintr-o familie de oameni săraci, înainte de căsătorie numindu-se H. În cadrul activităţii pe care o desfăşoară, am observat că nu este prea receptivă, are mişcări mai domoale, dă impresia unei activităţi mai lipsite de interes. În schimb este corectă şi cinstită, nu a fost sesizată să aibă reclamaţii, să intre în combinaţii care să o compromită”.
În data de 20 iulie 1982, lt. col J.N. a întocmit un raport operativ cu următorul conținut: „La data menţionată mai sus, am efectuat întâlnirea cu sursa <<Gionf>>. Cu această ocazie s-au purtat discuţii despre numitul D.V. – contabil AEI, rezultând că s-au întâlnit de mai multe ori în ultimul timp, ultima dată în ziua de 17.07.a.c., iar din discuţiile purtate împreună, a reieşit faptul că acesta obişnuieşte să audieze emisiunile posturilor de radio „Europa liberă” şi „Vocea Americii”, făcând comentarii denigratoare cu privire la ştirile transmise despre situaţia economică şi politică din România. De asemenea, a comentat în mod ostil şi măsura privind sistematizarea localităţilor rurale. La discuţiile purtate nu au participat alte persoane„.
Într-un alt raport operativ, din 16.08.1988, întocmit de același lt. col. J.N., acesta a reținut: „La data menţionată mai sus, am efectuat întâlnire cu sursa <<Gionf>> . În această împrejurare a afirmat că îl cunoaşte foarte bine pe numitul S.V. – inginer mecanic la SMA Păstrăveni, întrucât sunt consăteni. Discutând în mai multe ocazii, (AEI, SMA, bufet etc), ultima dată la începutul lunii august a.c., a rezultat că acesta are manifestări duşmănoase la adresa politicii partidului şi statului nostru, cât şi cu privire la unele măsuri luate în diferite domenii de activitate, printre care şi sectorul agricol, cum ar fi sistematizarea locuinţelor rurale. Totodată a mai rezultat că ascultă posturile de radio <<Europa Liberă>> şi <<Vocea Americii>>, întrucât a făcut comentarii denigratoare cu privire la situaţia social-economică şi politică din România”.
Apărarea lui Smarandei
Smarandei a solicitat instanței de judecată respingerea cererii CNSAS, care ceruse să i se stabilească ceea ce se numește „calitatea de colaborator al Securității”, întrucât nu există date sau documente care să-l incrimineze. El a recunoscut că, la începutul intervalului septembrie 1981-aprilie 1983, cât a lucrat ca ospătar la Restaurantul „Ceahlău” a fost chemat la Securitate unde i s-a discutat ce aspecte să relateze. El a mai spus că este exclusă vreo atingere adusă vieţii intime şi private a persoanelor care apar în note, că nu a fost atins dreptul la liberă exprimare etc. În ceea ce privește „filajul” aplicat angajaților străini de la Rifil, dar și însemnările despre fosta sa colegă, Smarandei a precizat că nu a urmărit să intre în relații cu străinii pentru a obține informații de la aceștia, că informațiile pe care le-a relatat despre ei le putea relata de orice client din local și că referirile la colegii săi nu au conținut denigrator. În ceea ce privește „caracterizarea” colegei sale, ospătărițe, Smarandei spune că este vorba despre o caracterizare banală, neutră, care conține și afirmații pozitive. În ceea ce privește rapoartele întocmite în baza informațiilor furnizate de el, Smarandei a cerut să nu fie luate în considerare, întrucât nu există documente semnate de el.
La Curtea de Apel București, Smarandei a avut câștig de cauză, acțiunea CNSAS fiind respinsă de către magistrați, ca fiind neîntemeiată.
De o cu totul altă părere au fost magistrații Înalții Curți de Casație și Justiție care au admis recursul juriștilor CNSAS, declarându-l pe Smarandei „colaborator al Securității”.
„Or, în cauză, din analiza coroborată a materialelor informative prezentate de recurentul-reclamant, rezultă că activitatea intimatului-pârât se încadrează aceleia de colaborator al securităţii. Astfel, se constată că intimatul-pârât, prin activităţile desfăşurate, a îngrădit drepturile şi libertăţile fundamentale, garantate – contrar celor susţinute de către acesta – chiar de legislaţia din acea vreme, iar îngrădirea drepturilor s-a produs în momentul în care a dat informaţii cu privire la anumite persoane, dar şi cu privire la persoane din proximitatea acestora, furnizând informaţii despre discuţiile purtate de aceştia şi de intenţiile lor. Prin urmare, constatând incidenţa motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursului, va casa sentinţa recurată şi, în rejudecare, va admite acţiunea reclamantului şi va constata calitatea pârâtului Smarandei Adrian de colaborator al Securităţii”, se arată în decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Sursa foto: Youtube – DW Română
Daniel MURARU
⚠️ ️️Articolele publicate de ATACUL.RO nu pot fi preluate decât în limita a 500 de caractere şi obligatoriu cu citarea sursei (indicarea link-ului este obligatorie). În caz contrar, ne rezervăm dreptul de a ne adresa instanței de judecată.
1 comment
Leave a reply
Din păcate au condus și conduc și acuma prin breaslele lor, ăștia trebuiau să le fi pus societatea civilă un belciug in nas că la porci,că lumea sa ii știe,acuma ce sa le mai facem decât justiția să îi descnspire