Cum se împart cheltuielile spitalelor: 80% cu personalul, 6% cu pacienții

2
1928

Goana după creșteri salariale în domeniul ocrotirii sănătății lasă în urmă condițiile de spitalizare, calitatea actului medical și, în context general, subfinanțarea sistemului. Pacienții par a fi ultima problemă a acestui sistem vitregit de decidenți, prin măsurile inechitabile pe care le-au luat (vezi scutirea de la plata CASS a 14,7% dintre angajații români – personal monahal, construcții, agricultură, industria alimentară), și măcinat de corupție, iar exemplele în sensul lipsei totale de interes pentru sănătatea pacienților sunt nesfârșite. Cheltuielile pe care spitalele le au cu personalul sunt foarte mari, iar de luna viitoare vor fi și mai mari în urma acordării, începând cu această lună, a indemnizațiilor de gărzi, stipulate de un act normativ.

Un calcul efectuat de atacul.ro arată câți bani, din totalul cheltuielilor spitalelor, ajung să fie cheltuiți pentru pacienți și câți pentru salarizarea angajaților care deservesc unitățile spitalicești.

În acest moment, din totalul cheltuielilor pe care spitalele care funcționează în Neamț le-au avut în primul semestru al acestui an, un procent covârșitor reprezintă cheltuielile cu personalul și un minim de cheltuială este cu pacienții, restul fiind cheltuieli de întreținere, cu utilitățile etc. potrivit datelor Ministerului Finanțelor Publice.

Spitalul Târgu-Neamț a depășit 85% cheltuiala cu personalul

În perioada ianuarie – iunie, Spitalul Orășenesc Târgu-Neamț (LISTA SALARII) a cheltuit cu personalul (salarii de bază, sporuri, indemnizații, contribuții) 21,65 de milioane de lei (85,58% din totalul cheltuielilor), iar cu pacienții (hrană, medicamente, materiale sanitare, reactivi, dezinfectan’i) numai 1,52 milioane de lei (6% din cheltuiala totală).

Spitalul Orășenesc Bicaz (SALARII) a cheltuit cu personalul, în cele șase luni, 4,83 de milioane de lei (77,7 % din totalul cheltuielilor), iar pentru pacienți doar 309.000 de lei (5 %). Spre exemplu, la Bicaz, în primul semestru, spitalul a cheltuit cu indemnizațiile de hrană ale angajaților 179.577 de lei, iar cu hrana bolnavilor – 32.095 de lei.

O situație asemănătoare poate fi întâlnită și la Spitalul de Psihiatrie Roman (VEZI SALARII), unde, din totalul cheltuielilor făcute în primul semestru 5,13 milioane de lei (77%) s-au dus pe salarizarea personalului, cu tot ce include aceasta, și doar 8,17 % (545.682 de lei) pentru pacienți.

Pacienți ușor de întreținut

Că pacienții presupun cheltuieli foarte mici, iar statul cheltuie cu angajații sume considerabile o arată și Spitalul de Pneumoftiziologie Bisericani (LISTA SALARIILOR). Această unitate spitalicească a avut cheltuieli cu salariații de 12,81 de milioane de lei (76,61% din totalul cheltuielilor) și de 1,3 milioane de lei cu pacienții (7,77%).

La Spitalul Municipal de Urgență Roman (VEZI SALARIILE), salariile, sporurile, indemnizațiile și contribuțiile aferente plății angajaților au însumat 46,95 de milioane de lei (74,67% din totalul cheltuielilor făcute în primul semestru), iar hrana pacienților, medicamentele reactivii, dezinfectan’ii au însumat 9 milioane de lei (14,31%).

Și la Spitalul Județean de Urgență Piatra-Neamț (VEZI LISTA SALARIILOR), grosul cheltuielilor este tot în dreptul angajaților. În cele șase luni trecute, unitatea spitalicească a cheltuit cu personalul 85,51 de milioane de lei (72,28% din totalul cheltuielilor) și 22,8 milioane de lei pentru hrana pacienților, medicamente, reactivi etc (19,27%).

Sursa foto: revcycleintelligence.com

N.R.

⚠️ ️️Articolele publicate de ATACUL.RO nu pot fi preluate decât în limita a 500 de caractere şi obligatoriu cu citarea sursei (indicarea link-ului este obligatorie). În caz contrar, ne rezervăm dreptul de a ne adresa instanței de judecată.

2 comments

  1. Gheorghe Dandu 6 august, 2023 at 07:45 Răspunde

    Bună ziua. Un lucru normal ar fi ca salariile, să depindă de performanța salariatului. Și asta în toate domeniile. Datorită crizei resursei umane fara precedent, statul a aplicat o strategie negândită. Atragerea cadrelor în sistem prin mărirea veniturilor in detrimentul calității actului medical. S-au inversat prioritățile: cadrul medical in fața pacientului contribuabil, pe când situația ar trebui sa fie invers.

Leave a reply

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.