Peste 70% dintre părinți și profesori vor deschiderea școlilor

3
409

Cei mai mulți dintre părinți (78,4%) și profesori  (73,1%) consideră că elevii trebuie să revină cât mai curând în băncile școlii, unde e nevoie de o regândire a programei școlare (80,9%) și de măsuri de educație remedială (43,7%). În ceea ce-i privește pe copii, 56,8% dintre ei se declară în favoarea redeschiderii școlilor, potrivit unui sondaj de opinie derulat de Organizația Salvați Copiii pe parcursul lunii decembrie.

În privința revenirii la școală, datele complete ale anchetei online relevă că:

  • 56,8% dintre elevi se pronunță în favoarea redeschiderii școlilor, în vreme ce 23,5% preferă menținerea formatului online.
  • 78,4% dintre părinți consideră necesară redeschiderea școlilor, în vreme ce doar 12,7% spun că preferă ca școala să fie menținută online.
  • Doar 14,2% dintre profesori consideră că școala trebuie să rămână online, în vreme ce 73,1% dintre cadrele didactice consideră necesară revenirea în bănci. Restul se declară nehotărâți.

Cu privire la condițiile pe care școlile trebuie să le îndeplinească, pentru ca redeschiderea să fie făcută în condiții de siguranță, cei mai mulți pun accentul pe existența materialelor igienico-sanitare, dar o condiție importantă este și evitarea aglomerației în spațiile limitrofe școlilor, după cum urmează:

  • 83,5% dintre respondenți consideră că asigurarea condițiilor igienico-sanitare este o condiție necesară pentru deschiderea școlilor.
  • 69,8% spun că e nevoie de asistență medicală în toate școlile.
  • 59,3% dintre cei intervievați vor să fie luate măsuri pentru evitarea aglomerației în jurul școlilor.
  • 45,3% consideră că e necesară reducerea numărului de elevi din clase.
  • 44,8% consideră că e nevoie de transport sigur către și dinspre școală.

Odată reluată activitatea didactică în școli, devine imperioasă recuperarea materiei și acoperirea decalajului educațional pentru copiii vulnerabili, care nu au avut o participare reală la educația online

  • 80,9% consideră utilă revizuirea programei școlare, cu accent pe materia esențială.
  • 43,7% spun că sunt necesare intervenții de sprijin pentru cei care nu au reușit să participe real la educația online.
  • Un procent mic – 10,2% – se pronunță pentru prelungirea duratei cursurilor în acest an școlar.

Sondajul a fost realizat în perioada 7 – 30 decembrie, pe un eșantion neprobabilistic format din 8.193 de respondenți, dintre care 5811 elevi, 1734 părinți și 648 cadre didactice.

Urmând exemplul altor state europene care au pus educația copiilor pe lista priorităților, Salvați Copiii a solicitat Guvernului României să mențină deschise toate unitățile de învățământ preșcolar și clasele 0-4, asigurând totodată măsurile de siguranță și materialele sanitare (măști, dezinfectanți etc.) necesare pentru prevenirea răspândirii COVID-19 în școală și în comunitate și aplicând scenariul galben ori verde, în funcție de gradul de aglomerare a grupelor de copii la clasă. Pentru elevii mai mari (învățământ secundar sau liceal), revenirea lor în spațiul școlar trebuie să constituie o prioritate, mai ales în localitățile mai puțin afectate de pandemie și în școlile unde numărul redus de elevi permite distanțarea fizică de cel puțin 1,5 m între elevi.  Atât organizațiile care promovează drepturile copiilor și educația incluzivă, cât și specialiștii au atras în mod repetat atenția asupra faptului că este nevoie de o evaluare serioasă a impactului pe care l-au avut închiderea școlilor și accesul inegal la internet și tehnologie, recomandând ca profesorii să fie încurajați să evalueze rămânerile în urmă și să fundamenteze planuri de remediere pentru elevii care nu au avut sau au avut un acces limitat la învățarea on-line. Orice amânare a acestor evaluări sau a implementării unor măsuri remediale adaptate nevoilor fiecărui elev și comunități școlare nu va face decât să adâncească pierderile de învățare, condamnând numeroși elevi din grupurile vulnerabile la insucces școlar și risc major de părăsire a școlii. Din această perspectivă devine crucială extinderea progresivă a programelor de tip „Școală după școală”, cu un program de la 8.00 la 16.00/17.00 și o masă caldă. O importanță majoră o are însă și respectarea măsurilor de prevenție în proximitatea unităților de învățământ, mai ales de către adulții care însoțesc copiii către și de la școală, precum și asigurarea unor alternative sigure de transport pentru copiii care frecventează grădinițe sau școli  aflate la distanță de domiciliu. O măsură imediată ar trebui să o constituie asigurarea transportului școlar, nu doar în mediul rural, ci și în cel urban, prin achiziționarea de microbuze școlare și angajarea de șoferi, folosind modelul transportului clienților marilor rețele de magazine. Pentru a putea asigura un număr redus de elevi în grupă sau clasă în învățământul preșcolar și primar, dar și condiții sanitare corespunzătoare în unitățile de învățământ sau intervenții adaptate de educație remedială pentru elevii care nu au acces sau au un acces limitat la educația online, este nevoie de suplimentarea personalului didactic și nedidactic, pe baza unei analize de nevoi derulate în toate unitățile de învățământ și pregătirea acestora pentru dobândirea de competențe digitale și abilități de comunicare la distanță.

Context

Anchetele sociologice ale organizației Salvați Copiii realizate în acest an au arătat dificultățile cu care se confruntă copiii și familiile lor:

  • 36% dintre familiile dezavantajate economic nu au putut procura produse sau alimente de strictă necesitate în timpul crizei sanitare. Aproximativ 500.000 de copii au fost afectați în mod direct.
  • Peste 1.000.000 de copii din învățământul primar, gimnazial și liceal/profesional au putut folosi doar telefonul mobil pentru participarea la cursurile online în timpul stării de urgență, situație confirmată recent în Planul Național de Reziliență și Redresare. 
  • Copiii de vârste mici, în special din ciclul primar de studii, au resimțit cel mai puternic impactul negativ al izolării, iar jumătate dintre părinți, elevi și cadre didactice apreciază că, în prezent, calitatea actului didactic din școală este mai slabă decât cea dinaintea crizei COVID19.
  • Patru din zece cadre didactice, adică aproximativ 1.000.000 de învățători și profesori, au avut probleme în derularea cursurilor online, fie din cauza lipsei dotării corespunzătoare a școlii cu tehnica digitală necesară și o conexiune adecvată fie pentru că nu dispun de materiale didactice adaptate mediului online.

 

3 comments

  1. Balzac 11 ianuarie, 2021 at 14:05 Răspunde

    Este timpul adevarului oameni buni este timpul de a ne lepada de minciuna cu care suntem incorsetati in permanenta si cu reaua credinta a celor care au devenit stapanii nostri fara voia noastra. Nu neg existenta Covid 19 din contra ii acord toata atentia virusul a fost fabricat de om impotriva omului. Deocamdata nu au reusit sa-i perfectioneze “motorul” de deplasare si puterea de atac impotriva unui nr foarte mare de oameni. Tot ce fac este de a-i face pe toti cei sanatosi sa se imbolnaveasca intai de spaima apoi din cauza greselilor sistemului de sanatate si de aceasta cumplita boala. Virusul a fost plantat cu mana in toate colturile lumii iar acum tot noi cei simpli platim pretul. Unde si cand s-a mai intamplat ca o epidemie sa izbucneasca deodata in atatea puncte si respinsabilii limitarii bolii – politici de sanatate si economici sa caute tapi ispasitori la naiba in praznic. Acum romanilor li s-au pregatit si alte surprize cum ar fi tampirea unei generatii intregi de tineri care vor fi transformati in zombie cu creirele spalate incapabili de a rezista raului. Pe langa aceasta este atacata sistematic biserica ortodoxa romana care se stie clar nu a pactizat cu masonii fascistii comunistii si neosatanistii marxisti ai vremurilo noastre. Factorii de decizie din tara trebuie sa redeschida scolile astfel riscam sa intunecam la minte o generatie intreaga. Trebuie sa ne gandim la viitorul copiilor nostri trebuie sa ne luptam sa facem oamenii din ei. Trebuie sa oprim hemoragia de brate de munca in nenorocirea numita Occident unde compatriotii nostri fac cele mai mizerabile si grele munci- ingrijitul batranilor constructii agricultura etc. Si sa punem piciorul in prag. Romani treziti-va pana nu este prea tarziu si Fiara sa nu ne incalece de tot.

    • FLORIN 11 ianuarie, 2021 at 21:34 Răspunde

      De ce numai in Romanica s-au intamplat ”nenorocirile ”descrise”mai sus?

      De ce nu s-au intamplat in Polonia,Ungaria,Cehia,Slovacia,Slovenia,Lituania,Estonia,Letonia?
      Aceste tari foste comuniste sunt bine merci cu un nivel de trai ridicat apropiat de cele occidentale.
      E o ”conspiratie” masonica nu?Numai fata de Romanica,nu?Masonii nu ne-au lasat sa facem autostrazi,reforme,spitale,educatie,industrie,etc?Ei ne-au tinut cu WC -ul in curte nu?
      Nu politicienii corupti si populatia retrograda fara pretentii si fara educatie care i-au votat si ii voteaza in continuare,nu?

      Ca sa-i raspund conform expresiei:trecutul este o oglinda a viitorului.
      ”La un trecut de rahat vom avea un viitor de rahat”

      Asta e natia Balzac.Insa stai linistit ca vom dispare intr-o suta de ani.Asa cum era preconizat inca de acum 130 de ani de Karl Max si Friedrich Engels.Citeste,nu mai fi needucat.

  2. Balzac 13 ianuarie, 2021 at 15:35 Răspunde

    Florine asta este ca am citit si ca dupa spusele unui satanist gen Friedric Engels nu ma pot lua, Romania nu va disparea ca asa a spus el. Iar cu independenta si traiul bun din tari gen Polonia si Ungaria nu va mai luati: stapanii le-au lungit un pic lantul si atat. Este adevarat ca nr de cozi de topor pe plaiul mioritic este foarte mare dar va veni o vreme cand romanii isi vor lua soarta in maini……

Lasă un comentariu

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.