Procesul de corupție al inculpatului Arsene, mai mult amânat decât judecat. S-a respectat trendul și la ultimul termen de judecată

1
1096

Peste trei luni se împlinesc fix 3 ani de când Ionel Arsene (foto), președintele Consiliului Județean Neamț, a fost trimis în judecată pentru fapte de corupție, iar o soluție în primă instanță mai are încă de așteptat.

La ultimul termen, cel din 26 noiembrie, instanța a dispus o nouă amânare a cauzei pentru 17 decembrie. „Față de cererea apărătorului ales al inculpatului de amânare a cauzei, acordă termen la data de 17.12.2020”. Așa sună informația postată pe portalul instanței de judecată. Nu este exclus ca și termenul din decembrie să vină cu încă o  amânare, că tot este luna cadourilor, iar spiritul Crăciunului nu trebuie deranjat cu procese de corupție.

Dosarul lui Arsene, a cărui judecată a început la Tribunalul Neamț, se află acum pe rolul Tribunalului Bacău, după ce magistrații Curții de Apel Bacău au acceptat cererea de strămutare a avocaților inculpatului. Procesul se judecă la Tribunalul Bacău din aprilie 2019, iar ultimele termene de judecată s-au pierdut ca urmare a unor cereri de recuzare a judecătorului, lipsa avocaților inculpatului sau cereri de amânare făcute de apărătorii lui Arsene. De altfel, anul 2020 a fost unul ratat, atât din cauza pandemiei, cât și din pricina numeroaselor amânari solicitate de avocați și acceptate de către instanță. Informațiile, așa puține cum sunt, pentru că procesul se judecă cu ușile închise, confirmă că procesul a mers mai mult din amânare în amânare.

La termenul din 30 ianuarie 2020, judecătorul a amânat cauza ca urmare a lipsei inculpatului și a apărătorilor săi. A urmat termenul din 27 debruarie, când s-a dat un nou termen, pentru data de 26 martie, în vederea audierii martorilor. La termenul din martie, judecata cauzei a fost suspendată din pricină de stare de urgență cauzată de pandemie. Termenul din 30 aprilie nu s-a judecat din aceeași cauză. La următorul termen, cel din 20 mai, instanța a repus cauza pe rol și a fixat termen de judecată pentru data de 25 iunie, când, din cauza unei cereri de amânare, s-a acordat un nou termen pentru data de 30 iulie. Atunci, apărătorii lui Arsene au recuzat-o pe judecătoarea Daniela Donighevici Rusu, solicitare ce a fost respinsă. La termenul din 27 august s-a acordat un altul, pe 24 septembrie, în vederea audierii martorilor din lucrare.

Nici termenul din 24 septembrie nu a fost unul cu noroc, judecătorul fiind nevoit să amâne cauza ca urmare a lipsei apărătorilor aleși ai inculpatului.

Termenul din 29 octombrie a venit cu o nouă amânare, „pentru reluarea procedurii de citare cu martorul audiat în cursul urmăririi penale”.

La ultimul termen, cel de ieri, 26 noiembrie, judecătorul a amânat din nou cauza, acceptând cererea apărătorului inculpatului. Rămâne de văzut ce o să se întâmple la următorul termen, cel din 17 decembrie.

Procesul de corupție al inculpatului Ionel Arsene se judecă cu ușile închise, iar informațiile despre ceea ce se întâmplă în sala de judecată sunt extrem de puține, singurii care au acces la ședințe fiind avocații inculpatului și martorii.

Procesul a ajuns la al 18-lea termen de judecată numai la Tribunalul Bacău, la care se adaugă alte 8 termene, câte au fost la Tribunalul Neamț înainte de strămutarea dosarului.

Tribunalul Neamț a respins cererea avocaților inculpatului ca procesul să se judece cu ușile închise. Situația s-a schimbat la Tribunalul Bacău

Dosarul în care Ionel Arsene este acuzat de DNA de fapte de corupție s-a judecat inițial la Tribunalul Neamț, primul termen al procesului fiind fixat pentru 28 august 2018. Apărătorii lui Arsene au cerut strămutarea, iar Curtea de Apel Bacău, în 21 martie 2019, a fost de acord. Cât s-a aflat pe rolul Tribunalului Neamț, solicitările avocatului lui Arsene, ca ședința de judecată să se desfășoare cu ușile închise, au fost respinse de către judecător. Acesta și-a argumentat poziția prin aceea că infracţiunile pentru care inculpatul a fost trimis în judecată nu ţin de viaţa privată și a cerut argumente mai solide pentru a declara ședințele nepublice. Însă, la Bacău, lucrurile s-au schimbat radical. În primul rând, procesul a fost strămutat, decizia fiind luată la Curtea de Apel Bacău. Ulterior, magistrații Tribunalului Bacău au fost rapid de acord și ca procesul să se judece cu ușile închise, astfel că jurnaliștii nu au mai putut participa la ședințele de judecată. Instanța băcăuană a admis cererea apărătorilor lui Arsene ca ședințele de judecată să nu mai fie publice, pe motiv că presa ar publica declarațiile martorilor, iar buna înfăptuire a Justiției ar fi împiedicată. Așa se face că, de la termenul din aprilie 2019, primul de la strămutarea dosarului la Bacău, ședințele de judecată se desfășoară în „secret”. Pot participa la proces doar inculpatul, avocații, procurorul DNA și martorii din dosar.

Pinalti l-a denunțat pe Arsene la DNA

Ionel Arsene este judecat pentru trei fapte de trafic de influență, într-un singur dosar care se află pe rolul Tribunalului Bacău. Într-una dintre cauze, denunțător a fost Gheorghe Ștefan, fostul primar al orașului Piatra Neamț. Pinalti a făcut denunț împotriva lui Arsene la DNA, afirmând că i-a dat acestuia bani, în cursul anului 2013, pentru a-i face probleme la Agenția Națională de Integritate lui Culiță Tărâță, președintele de la acea vreme a Consiliului Județean Neamț. Arsene și Pinalti se aflau în conflict deschis cu Tărâță. În același dosar, Arsene este judecat pentru încă două fapte de trafic de influență. Este vorba de dosarul ce a fost conexat de procurorii DNA, în care anchetatorii arată că, în iulie 2015, Arsene, în calitate de deputat și președinte al PSD Neamț, a pretins de la reprezentantul firmei Construcții Hidrotehnice SA Iași un procent de 5% din suma totală de 60.000.000 lei ce trebuia alocată de Administrația Națională Apele Române (A.N.A.R.) pentru finalizarea contractelor pe care firma respectivă le avea în derulare cu administrațiile bazinale.
În schimbul acestui comision, afirmă procurorii, în perioada iulie –  septembrie 2015, suspectul Arsene Ionel și-a exercitat influența asupra unui coleg de partid, la vremea respectivă secretar de stat în cadrul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, pentru a-l determina să facă demersuri în vederea alocării de către Administrația Națională „Apele Române” (ANAR) a sumei anterior menționată, demersuri rămase, însă, fără rezultat.

De asemenea, Arsene este judecat și pentru că, în iunie 2015, în calitatea sa de deputat și președinte PSD ar fi tras sfori pentru ca firma controlată de soția lui să pună tâmplărie la Școala Icușești. Pe perioada procesului penal, Arsene nu are voie să se aproprie de mai multe persoane, martori în dosarele sale: Ştefan Gheorghe, Panfil Carmen Maria, Ştefan Gabriel, Panaite Vasile, Porumboiu Adrian, Creţu Vasilica, Avram Doru, Andriţa Valeriu, Careja Ioan, Moga Costel,  Jugan Iulian şi Lupu Mihai.

Doru Avram a fost directorul Rotercom Prestige SRL, firma familiei lui Arsene care a pus termopanele la școala din Icușești. De asemenea, Arsene nu are voie să se apropie de Careja Ioan, Moga Costel şi Lupu Mihai. Primii doi sunt directori la Construcții Hidrotehnice SA Iași, iar ultimul acționar al aceleiași firme. Mihai Lupu a fost deputat PNL în legislatura 2012 – 2016 și coleg cu Ionel Arsene în Comisia de Transporturi. Primul a fost președinte, al doilea vicepreședinte. Senatorul nemțean Eugen Nazare Țapu, coleg de partid cu Mihai Lupu, era, în anul 2012, membru în Consiliul de Administrație al societății Construcții Hidrotehnice SA Iași, o firmă implicată în ultimul timp în foarte multe scandaluri de corupție.

Daniel MURARU

 

1 comment

  1. Radu 29 noiembrie, 2020 at 19:48 Răspunde

    Ce altă dovadă mai vreți că Ionel este stăpân pe situație? Cine naiba mai este judecat cu o amânare efectivă de aproape un an plus încă doi pt corupție! Care justiție?

Lasă un comentariu

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.