Oamenii de afaceri cer restructurarea posturilor din administrația publică

Întreprinzătorii mici și mijlocii solicită digitalizarea administrației publice și restructurarea posturilor din administrația publică locală și centrală care întrețin nejustificat birocrația. Această măsură, dar și altele au fost prezentate recent, în contextul Raportului de țară 2020 al Comisiei Europene. Întreprinzătorii mai vor ca majorările salariale ale bugetarilor să nu afecteze nivelul investițiilor și să nu fie mai mari decât acestea. De altfel, ei spun că este necesară orientarea bugetului spre investiții, dar și o creștere a gradului de absorbție a fondurilor europene.

Oamenii de afaceri din cadrul Consiliul Național al IMM-urilor Private din România (CNIMMPR) vor susține creşterea cu 40% a pensiilor cu o valoare de până în 800 lei (în jur de 1.800.000 pensionari), rezultând o medie de 300 de lei/lună creştere (reprezentând un efort bugetar de aproximativ 1,3 miliarde euro/an, dar și creşterea cu 200 de lei/lună a pensiilor cu valoarea între 801 – 1,500 lei (în jur de 1.930.000 pensionari), efortul bugetar fiind, în acest caz, de 965 milioane euro/an. Alte măsuri pe care întreprinzătorii mici și mijlocii le vor susține se referă la indexarea cu valorea inflaţiei a pensiilor care depăşesc 1.500 lei (aproximativ 1.202.000 pensionari), îngheţarea valorii pensiilor care depăşesc 5.000 lei ( în jur de 10.000 pensionari), adoptarea de măsuri pentru rezolvarea ratei ridicate a tinerilor care nu sunt încadraţi profesional şi nu urmează niciun program educaţional sau de formare și la elaborarea unei strategii naționale pentru românii din străinătate.

„Orientarea bugetară a rămas puternic expansionistă, continuând să stimuleze cheltuielile consumatorilor”

Întreprinzătorii au prezentat care sunt principalele constatări în urma bilanțului aprofundat din cadrul procedurii privind dezechilibrele macroeconomice din Raportul de țară 2020: „Deficitul de cont curent este mare și s-a adâncit tot mai mult din 2014 până în prezent. În 2018, deficitul de cont curent a ajuns la 4,4 % din PIB și se estimează că în 2019 s-a deteriorat și mai mult, ajungând la 5,1 % din PIB. Creșterea costului unitar al muncii rămâne printre cele mai ridicate din UE, deși a început să se modereze. În pofida creșterii semnificative a productivității, care, într-o anumită măsură, este efectul faptului că nivelul inițial al acesteia a fost foarte mic, din 2016 majorările salariale au depășit cu mult creșterile productivității, ceea ce a condus la o creștere vizibil accelerată a costului unitar al muncii. Salariile din sectorul public și salariile minime au crescut rapid, ceea ce riscă să afecteze competitivitatea. Salariile din sectorul public au continuat să înregistreze în 2018 și 2019 o rată de creștere de două cifre. Dovezile empirice arată că sectorul public joacă un rol crucial în stabilirea salariilor în România, ceea ce poate antrena creșterea salariilor din sectorul privat și ar putea submina competitivitatea prin costuri. Majorările anuale efectuate de guvern ale salariului minim prevăzut de lege, care au început în 2015, au accentuat presiunile salariale și au accentuat efectul negativ potențial asupra competitivității. Imprevizibilitatea legislativă rămâne preocupantă. OUG nr. 114/2018, adoptată fără o evaluare a impactului sau o consultare a părților interesate, a introdus măsuri de amploare, cu un impact negativ asupra sectorului financiar și a investițiilor. Ordonanța a fost modificată prin alte trei ordonanțe de urgență în 2019 și 2020. România continuă să se confrunte cu riscuri sub forma creșterii deficitului de cont curent și a unor pierderi considerabile la nivelul competitivității prin costuri. Deficitul de cont curent este în creștere din 2014, reflectând o politică bugetară expansionistă, care stimulează cererea internă și creșterea importurilor. Măsurile de politică au contribuit la creșterea deficitului de cont curent și a riscurilor la adresa competitivității prin costuri. Orientarea bugetară a rămas puternic expansionistă, continuând să stimuleze cheltuielile consumatorilor. Bugetul pe 2020 ar putea să nu asigure o consolidare bugetară suficientă. După 2018, au scăzut riscurile la adresa sectorului financiar, dar persistă incertitudini cu privire la procesul legislativ. În ianuarie 2020, guvernul a modificat dispozițiile cele mai prejudiciabile ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 114/2018. Cu toate acestea, problema incertitudinii legislative, care are un impact negativ asupra mediului de afaceri, în special asupra sectorului financiar, pare să persiste și trebuie monitorizată”.

N.R.

(Sursa foto: www.indiatoday.in)