Cetățenii, umiliți de salariații primăriilor. Dezinteres pentru încasarea taxelor și impozitelor locale

2
418

Una dintre cele mai mari probleme cu care se confruntă primăriile, dar pe care nimeni nu vrea să o rezolve, este încasarea taxelor și impozitelor de la localnici. În multe dintre cazuri, birurile pe care trebuie să le achite cetățenii ajung să se prescrie, fără ca salariații plătiți pentru a se ocupa doar de acest lucru să  facă vreun demers în acest sens. În anumite situații, uită voit firme și persoane fizice pe care le „iartă” de plata taxelor și impozitelor către bugetele locale, pentru simplul fapt că sunt în diferite relații cu angajați ai primăriilor, inclusiv primari, viceprimari. Din această cauză, bugetele locale adună mult mai puțini bani decât ar fi normal, context în care cheltuielile unităților administrativ-teritoriale nu pot fi acoperite din veniturile proprii ale instituțiilor. Fără sumele redistribuite de la bugetul de stat din impozitul pe venit și cote defalcate din TVA, primăriile ar fi obligate să pună lacătele pe uși.

Ponderea veniturilor încasate în total de unitățile administrativ-teritoriale este deținută de sumele repartizate de la bugetul de stat. Impozitele, taxele, contribuțiile și alte venituri reprezintă o pondere de numai 16% din totalul veniturilor.

Banii din TVA și impozitul pe venit salvează instituțiile

Concluzia Curții de Conturi, în ceea ce privește veniturile încasate de primăriile din Neamț, inclusiv de Consiliul Județean, este că: „aportul propriu al comunităților locale la acoperirea necesarului de fonduri, nu se situează încă la nivelul resurselor locale posibil a se realiza printr-o administrare eficientă a patrimoniului propriu, funcționarea administrației teritoriale locale fiind susținută în continuare, într-un procent semnificativ, prin sumele alocate de la bugetul de stat prin redistribuire, pentru echilibrarea bugetelor locale”.

Gradul de autofinanțare a cheltuielilor bugetare din veniturile proprii

ale primăriilor a fost, în 2018, de numai 34,9% pe total județ. Comunele au un grad de autofinanțare de 32,5%, cele două municipii (Piatra Neamț și Roman) de 68,8%, iar cele trei orașe (Târgu Neamț, Bicaz, Roznov) – 50,2%.

Cel mai mic grad de autofinanțare a plăților nete din venituri proprii s-a înregistrat în cazul Consiliului Județean Neamț (12,8%), Primăria Răucești (11,5%) și Primăria Botești (16,6%). Cel mai mare grad de acoperire a cheltuielilor din veniturile proprii s-a înregistrat în cazul Primăriei Piatra Neamț (71,2%), Primăriei Bicaz Chei (79,9) și Primăriei Dumbrava Roșie (74%).

Puși pe drumuri și obligați să stea la cozi

Faptul că salariații primăriilor nu sunt interesați să încaseze taxele și impozitele la bugetele locale este scos în evidență și de platforma pentru plată online a birurilor către stat – www.ghișeul.ro. Sistemul Național de Plată Electronică Online nu este utilizat decât de foarte puține instituții din Neamț. Restul nu este interesat să faciliteze încasarea birurilor de la contribuabilii, deținători de carduri bancare, care sunt nevoiți să parcurgă distanțe mari pentru a-și plăti taxele și impozitele sau trebuie să stea la cozi, astfel că ori uită de această obligație ori se lasă lehamite. Practic, angajații instituțiilor irosesc timpul contribuabililor, arătându-le cât respect le poartă.

Tocmai acum, în era internetului, a tehnologiei avansate în domeniul plăților, când cumpărăturile pot fi achitate chiar și cu telefonul, cetățenii județului nu își pot achita atât de ușor și taxele, impozitele și amenzile datorate statului.

Din Neamț, pe ghișeul.ro sunt înrolate numai cinci instituții: Fiscul și primăriile Piatra Neamț, Roman, Roznov și Târgu Neamț. Doar aceste instituții au facilitat plata birurilor și a amenzilor. În rest, fiecare trebuie să meargă la primăria la care este arondat și să achite, cu banii jos, dările către stat.

Vecinii noștri din Harghita ne-au luat-o înainte și la acest capitol, pe www.ghiseul.ro fiind înrolate aproape toate instituțiile din acest județ, de la Consiliul Județean Harghita la orașul Bălan ori comuna Ditrău.

Platforma www.ghiseul.ro a fost lansată în anul 2011, iar instituțiile sunt obligate de lege să se înroleze în acest sistem. Însă, așa cum ne-au obișnuit, reprezentanții instituțiilor statului sunt cei care își permit să nu respecte legislația.

 

N.R.

(Sursa foto: ww.shutterstock.com)

 

 

 

2 comments

  1. Nica Daniela 19 februarie, 2020 at 19:02 Răspunde

    Nu neaga nimeni contributia Camerei Curtii de Conturi Neamt, in ceea ce priveste verificarile periodice pe care le efectueaza. Insa uneori, aplica legea dublului standard de verificare in cazul anumitor institutii publice. Mai exact, in timpul verificarilor efectuate in perioada aprilie-mai 2018 la UAT Comuna Dobreni, in legatura cu achizitiile controversate din anul 2017, echipa de verificare a gasit de cuviinta “sa treaca cu vederea” constatarile de natura penala sesizate in legatura cu achizitiile de la Popa M. Valer, prin limitarea mentiunilor ce au fost consemnate in procesul verbal incheiat dupa finalizarea controlului. Nu stim cine si daca a influentat in vreun fel, cele consemnate in raportul de control, dar cu certitudine, modul in care au fost facute verificarile in cazul achizitiilor de la Popa Valer a viciat semnificativ continutul raportului final. Daca echipa de control ar fi luat masurile legale pina la capat, situatia in prezent ar fi fost alta. Cum sa lasi lucrurile in voia sortii, poate se vor intelege intre ei si vor rezolva pe cale “amiabila”? De de Camera Curtii de Conturi Neamt nu este la “fel de intelegatoare” cu toate entitatile verificate, daca tot are milostenie de impartit? In perioada urmatoare Camera Curtii de Conturi Neamt va afla ce a “ratat” cu sau fara voie, in timpul verificarilor de la Dobreni.

Lasă un comentariu

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.