Jocuri obscure la CNU. Avem uraniu la Grințieș-Tulgheș, dar preferăm să-l cumpărăm de la canadieni

Deputatul Ștefan Alexandru Băișanu a propus deschiderea minei de uraniu de la Grințieș – Tulgheș, în condițiile epuizării zăcământului de la Crucea. În acest context, zilele trecute, demnitarul a tras și un semnal de alarmă în privința exploatării zăcământului de uraniu din țară, despre care spune că nu mai prezintă niciun interes, ci doar acela de a distruge Compania Națională a Uraniului, mergând pe mâna companiei canadiene Cameco, furnizoare de minereu uranifer ieftin.

„Am venit cu propuneri că, dacă la Crucea nu mai avem sub nicio formă minereu, să deschidem mina de la Grințieș, unde avem minereu, avem potențial, unde încă avem specialiști, avem oameni care pot munci acolo. Până la urmă, au căzut de acord cu propunerea făcută. După ce a căzut guvernul anterior, au stabilit să închidă CNU și să distrugă mineritul de uraniu în România. Exploatarea uraniului și interesele românești sunt de domeniul securității naționale. Deci, sunt foarte importante. În momentul de față, suntem singura țară care are lanțul complet. Ce fac? Scot minereul de uraniu din mină pe care îl duc la Brașov, la Feldioara, unde îl transformă în uraniu, iar un alt uraniu este folosit la centralele de la Cernavodă. Avem tot ceea ce ne trebuie pentru a produce energie României, pentru a nu cumpăra energie din Ungaria. De ce vor să distrugă singurul lanț complet care mai există în Europa? Pentru că există o firmă canadiană, Cameco, care a venit pe piața românească și oferă uraniu la preț de dumping până sufocă CNU, după care va face cum a făcut și în alte state. După ce a eliminat concurentul din interior, în speță pe cel român, pe care statul ar trebui să aibă interesul să-l susțină, va veni cu prețuri de 3 – 4 ori mai mari. Oameni care au lucrat în slujba acelei companii canadiene, conduc astăzi CNU. Singurul lor scop este să închidă această activitate și să pună pe tavă un business foarte profitabil și să ducă România în incapacitatea de a mai pune pe picioare mineritul de uraniu pentru totdeauna”, a spus deputatul sucevean Ștefan Alexandru Băișanu.

Licența minei de la Crucea expiră luna viitoare

Mina de uraniu din zona Grinţieş – Tulgheş ar putea fi deschisă cât mai curând pentru a asigura combustibil pentru reactoarele de la Cernavodă, în condițiile în care zăcământul de la Crucea (Suceava) este aproape de epuizare. Mai mult decât atât, luna viitoare, în martie, licența de exploatare a minei de la Crucea – Botușana va expira. În acest context, zăcământul de uraniu din subteranul localităților Grințieș (județul Neamț) și Tulgheș (județul Harghita) va rămâne singura sursă de materie primă din ţară pentru producerea energiei electrice la Cernavodă. Pentru a deschide activitatea de exploatare, Compania Națională a Uraniului a întocmit și un proiect de investiții, dar a rămas la acest stadiu, de proiect.

Un act normativ adoptat în vara anului 2018 obligă Nuclearelectrica să cumpere combustibil (pulbere de dioxid de uraniu) doar de la Compania Națională a Uraniului. Însă, „în cazul în care nu se va putea asigura integral cantitatea de combustibil nuclear necesar funcționării reactoarelor nuclearo-energetice de tip CANDU de la Centrala Nuclearoelectrică de la Cernavodă, Compania Națională a Uraniului are obligația de a notifica operatorul unităților 1 și 2 de la CNE Cernavodă, anual, în primele 3 luni ale anului, cu privire la acest aspect, menționând în clar cantitățile disponibile, precum și perioadele de timp în care acestea pot fi livrate. În situația prevăzută la alin. (2), operatorul unităților 1 și 2 de la CNE Cernavodă are dreptul de a achiziționa combustibilul nuclear prin procedura competitivă”, mai spune legea.

Cum uraniul extras din subteranul țării noastre nu este suficient, Nuclearelectrica importă materie primă pentru a umple golurile.

O investiție de peste 400 de milioane de lei

Dacă mina de la Grințieș – Tulgheș va fi deschisă, minereul uranifer extras din subteranul celor două  localităţi ar urma să fie prelucrat pe platforma de la Feldioara (Braşov). Investiția, care ar putea depăși 400 de milioane de lei, se va concretiza și în construirea a două uzine, dar şi în crearea a 550 de locuri de muncă, iar capacitatea de exploatare medie anuală de minereu de uraniu va fi de de 124.000 de tone.

În perimetrul Grinţieş – Tulgheş, primele anomalii radioactive de natură uranică au fost descoperite în anul 1963, prin prospecţiune geologo-geofizică. După prospectarea întregii zone şi după stabilirea perimetrelor favorabile acumulării uraniului, s-a trecut la explorarea zăcământului prin galerii de coastă şi prin foraje executate la suprafaţă şi în subteran. Lucrările de cercetare geologică au fost sistate în anul 1998, oprirea lucrărilor făcându-se nu din cauza finalizării cercetării, ci din cauza opririi finanţării de la buget.

Pentru atragerea în circuitul industrial a zăcământului din perimetrul Tulgheş – Grinţieş, pe data de 1 februarie 1997 activitatea minieră a fost preluată de către unitatea de exploatare a minera-lizaţiei de uraniu din zonă, respectiv Mina Crucea (Suceava). În perioada 1995 – 1997, în perimetrul Primatar I – II a avut loc cercetarea cu abataj exterimental pentru definirea condiţiilor geo-miniere complexe şi stabilirea modului de comportare geo-minieră. Ca urmare a acestor rezultate s-a evaluat din nou zăcământul la data de 1 ianuarie 1999, când Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale a dispus reevaluarea la 1 ianuarie 2000. Activitatea Minieră din perimetru a fost sistată în octombrie 2001, din cauza nealocării fondurilor de investiţii, fapt ce a dus la neîndeplinirea cerinţelor emise de Inspectoratul Teritorial de Muncă, Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare şi Agenţia de Mediu.

Natalia RÎȘTEI