Îndreptar pentru politicieni. Realitățile crunte ale zonei în care trăim. Regiunea Nord-Est, cea mai săracă din Uniunea Europeană

Un studiu realizat la comanda Agenției pentru Dezvoltare Regională Nord-Est, publicat la finele anului trecut, arată clar unde se află județul Neamț pe harta economică, socială și demografică a Regiunii Nord-Est. Lucrarea ar trebui să reprezinte pentru autorități un îndreptar, care să le arate unde au greșit, în ce zonă au lucrat mai bine și ce trebuie să facă pentru ca județul Neamț să iasă, odată pentru totdeauna, din sărăcia cauzată, în cea mai mare parte, de lipsa investițiilor.

Lucrarea reflectă realitatea anilor 2015, 2016 și 2017, însă, de atunci și până în prezent, nu s-au petrecut evenimente notabile care să determine o creștere economică semnificativă, bazată pe rezultate palpabile.

”Studiu privind disparitățile urban rural în Regiunea Nord-Est” identifică disparitățile existente între mediul urban și cel rural în Regiunea Nord-Est din punct de vedere economic, social, demografic, climatic, edilitar, în perioada 2015 – 2017. Lucrarea evidențiază  problemele, nevoile și oportunitățile de dezvoltare ale județului, dar și exemplele de bune practici, și identifică noi indicatori ce vor permite o măsurare mai bună a progreselor înregistrate în raport cu disparitățile.

Un județ îmbătrânit

Potrivit lucrării, în Neamț se află 15% din populația Regiunii Nord-Est. În perioada analizată, au fost înregistrate descreșteri, mișcarea migratorie neavând un impact semnificativ asupra populației nemțene, astfel încât rata sporului natural a condus la declinul demografic și la îmbătrânirea semnificativă a județului.  Ca și comparație, deși se află pe ultimul loc, cu 12% din populația regiunii, județul Vaslui a înregistrat creșteri ale numărului de locuitori în intervalul analizat, fiind singurul județ cu spor natural semnificativ pozitiv. Sporul natural negativ este o problemă a mediului rural și în special a zonelor depopulate și îmbătrânite demografic, exemplul elocvent fiind al județului Neamț.

Însă, potrivit lucrării, ne diferențiem de celelalte județe din regiune prin cel mai mare procent de populație aptă de muncă raportat la totalul locuitorilor,  cu toate că, în ultimii ani, forța de muncă a înregistrat scăderi, dar și prin cel mai mic procent de populație tânără și cel mai mare procent de vârstnici, fiind județul în care problemele de îmbătrânire demografică se vor manifesta în cel mai scurt timp. Realizatorii studiului spun că: „Deși, menționam anterior faptul că la nivel național situația regiunii privind îmbătrânirea populației este una favorabilă, județul Neamț este într-o situație alarmantă deoarece depășește media națională privind acest indicator. Aici, comunele cu cel mai mare indice al îmbătrânirii demografice formează două zone relativ omogene: una între Roman și Târgu Neamț și una în zona lacului Bicaz și a Muntelui Ceahlău, unde geografia locului impune condiții dificile de trai”.

Forța de muncă, veșnica problema

În ceea ce privește caracteristicile economiei regionale, județul Neamț se remarcă, din nou, cu un aspect negativ. Pe județe, cea mai mare contribuție la Produsul Intern Brut regional o are județul Iași, de 30,7% și 23,7 miliarde de lei, urmat la mare distanță de județul Bacău, cu un PIB realizat în valoare de 14,6 miliarde de lei (18,9% din totalul regional) și de județul Suceava, cu 14 miliarde de lei contribuție, reprezentând 18,1% din valoarea regională.

„O performanță economică mai scăzută se observă în cazul județului Neamț, cu un PIB de 10,5 miliarde de lei și o pondere de 13,6%”, mai spun autorii lucrării.  

Din punct de vedere al distribuției pe județe, principalii contribuabili (întreprinderi) sunt județele Iași (28,5%), Suceava (20,6%) și Bacău (20%), la polul opus fiind județele Vaslui (9%) și Botoșani (7,2%). Județul Neamț avea 14,7% dintre principalii contribuabili în regiune.

„Luând în considerare inclusiv mediul de reședință, la nivelul județului, 40,4% din firme erau concentrate în mediul rural, o proporție asemănătoare remarcându-se și în cazul întreprinderilor micro și mici. Ponderi mai mici, de sub 30%, au fost calculate pentru restul tipurilor de firme cu sediul în afara orașelor. (…) Între anii 2015 și 2017, singurele rate de creștere pozitive înregistrate pentru efectivul salarial au fost în cazul firmelor mari, de 12,2%, și al celor mijlocii, de 1,6%. În rest, tendința este una de negativă, firmele foarte mari având cea mai mare scădere a numărului de salariați, de -76,5%, astfel că, la nivel de județ, au rămas angajați în mediul de afaceri cu -8,2% mai puține persoane. Acest lucru a condus la o proporție de 30,1% din persoane salariate în cadrul firmelor mijlocii, 27,3% în microîntreprinderi și 24,8% în firme mari, pe când doar 2,3% în companii foarte mari”, mai arată studiul.

Firmele din mediul rural trag și ele la economia județului

Comparativ cu alte județe analizate, în județul Neamț, în perioada de referință, se observă o pondere mai mare, de peste 40%, a întreprinderilor din mediul rural în mai multe sectoare economice. Acestea fac parte în special din sectorul primar și secundar, și mai puțin din categoria serviciilor. Cele mai notabile exemple sunt în cazul agriculturii,  industriei prelucrătoare, construcțiilor, hotelurilor și restaurantelor. În ceea ce privește cifra de afaceri, se remarcă o contribuție net superioară a companiilor din mediul urban la formarea cifrei de afaceri din categoria serviciilor, în timp ce companiile din mediul rural își aduc aportul în sectoare precum agricultura, industria extractive, construcțiile.

„Analiza pe județe ale Regiunii Nord-Est a problemelor resimțite în atragerea sau menținerea activităților economice/investițiilor, indică următoarele: lipsa disponibilității forței de muncă este resimțită la nivelul tuturor județelor regiunii, necorelarea calificării forței de muncă cu cerința pieței sau slaba calificare a forței de muncă”, potrivit lucrării. 

Toate județele regiunii au înregistrat o creștere a valorii exporturilor între 2015 și 2017, cu excepția județului Neamț, unde exporturile au scăzut cu 10,9%.

Potențial turistic neexploatat

Studiul scoate în relief faptul că județul are un potențial turistic foarte ridicat, însă nu este exploatat. Lipsa infrastructurii rutiere este unul dintre impedimentele care pune frână dezvoltării turismului local.

„Județul Neamț este cunoscut în special datorită Cheilor Bicazului și a Masivului Ceahlău, însă aici există și câteva rezervații naturale, dar și numeroase peșteri, cascade și chei, mănăstiri și case patrimoniale care permit practicarea unor variate forme de turism. Printre cele mai frumoase obiective ce pot fi vizitate în județul Neamț se numără: Cetatea Medievală a Neamțului din Târgu Neamț, Muzeul particular Neculai Popa de la Târpești, Casa memorială Alexandru Vlahuță din Agapia etc. În județul Neamț se regăsesc unele dintre cele mai frumoase mănăstiri din regiune, cea mai mare densitate de schituri și locașuri de cult regăsindu-se în apropierea orașului Târgu Neamț, unde pot fi vizitate Mănăstirea Neamț (cea mai veche din Moldova – atestată în anul 1407), Mănăstirea Sihăstria, Mănăstirea Vărtec, Mănăstirea Agapia, Mănăstirea Secu etc. Parcul Național Cheile Bicazului – Hășmaș se întinde pe teritoriul județelor Neamț și Harghita care impresionează prin numeroase peșteri, cascade și peisaje sălbatice. Cele mai importante obiective turistice, care atrag anual numeroși turiști în zonă, sunt: Cheile Bicazului, Lacul Roșu, Vârful Hășmașu Mare, Vârful Piatra Singuratică, Cheile Lapoșului, Cheile Șugăului, Cheile Bicăjelului, Peștera Munticelu, Peștera Neagră și Peștera Tunel. Masivul Ceahlău atrage amatorii de drumeții montane indiferent de sezon, punând la dispoziția acestora șapte trasee turistice amenajate și omologate, care au ca destinație Cabana Dochia. Rezervația de Zimbri și Faună Carpatină <Dragoș-Vodă> situată în Parcul Natural <Vânători Neamț> este frecventată îndeosebi de părinții cu copii”, arată studiul.

Sănătate precară

În ceea ce privește sănătatea, lucrarea arată că întreaga regiune se confruntă cu probleme destul de mari din cauza resurselor umane insuficiente, infrastructurii medicale degradate și a accesului redus la servicii medicale, îngrijire la domiciliu.

„Comparativ cu mediu urban, în mediul rural problemele cu care se confruntă sistemul medical sunt resimțite, în general, ușor mai intens, exceptând finanțarea insuficientă, fiind considerată o problemă destul de mare, în timp ce în mediul rural fiind considerată o problemă nu prea mare”, potrivit studiului.

Pregătirea cadrelor didactice, deficitară

Pregătirea cadrelor didactice este una din cele mai mari probleme care afectează calitatea sistemului de învățământ din județul Neamț, atât în mediul urban, cât și în mediul rural, spun autorii studiului.

„Sistemul de învățământ din județul Neamț este afectat în foarte mare măsură de lipsa spațiilor pentru programele <Școală după școală>, atât în mediul urban, cât și rural. Lipsa personalului pentru consiliere și a asistenței psiho-pedagogice este, în opinia respondenților, una din cele mai mari probleme ale sistemului de învățământ din județul Neamț, în special în mediul urban, dar și în mediul rural. (…) Și județul Neamț se confruntă cu probleme destul de mari cauzate de promovabilitatea redusă. (…) În ceea ce privește repartiția teritorială a unităților de învățământ, au fost constatate următoarele situații: în mediul rural se conturează o zonă relativ omogenă în triunghiul format de localitățile Piatra Neamț, Pașcani și Roman unde lipsesc grădinițe. Această situație apare pe fondul îmbătrânirii demografice accentuate din majoritatea acestor UAT-uri; Lipsa unităților de cazare pentru elevi reprezintă una din cele mai mari probleme cu care se confruntă sistemul de învățământ din județul Neamț”, conform lucrării.

Niciun kilometru de autostradă

Regiunea Nord-Est nu beneficiază de niciun kilometru de rețea rutieră de mare viteză – autostrăzi sau drumuri expres, dar aceasta nu este o noutate. 

Potrivit studiului, în cazul drumurilor județene, situația este nefavorabilă în județul Neamț unde, în perioada analizată, 2015 – 2017, doar 10 % drumuri erau modernizate.

„Județul Suceava beneficiază de cel mai mare număr de kilometri de drumuri modernizate, însă este pe ultimul loc din perspectiva numărului de kilometri de drumuri pietruite. La polul opus este județul Neamț, pe al cărui teritoriu se află cei mai puțini kilometri de drumuri modernizate. În acest sens, următoarele zone sunt afectate, din punct de vedere al conectivității, de infrastructura precară de drumuri: partea de Nord-Vest a județului Neamț – conexiunea cu județul Suceava, pe relația Bicaz – Vatra Dornei pe drumul național 15; partea de Sud-Vest a județului Suceava – conexiunea cu județul Neamț pe drumul național 17B”, mai arată studiul.

Realizatorii studiului arată că: „Regiunea conduce în topul național al accidentelor de circulație rutieră cauzatoare de vătămări corporale, conform datelor Institutului Național de Statistică. Situația precară, identificată și prin rezultatele la chestionarele aplicate actorilor relevanți din județele și localitățile din regiune, cât și de datele analizate din surse statistice și rapoarte de specialitate sunt confirmate și de date legate, spre exemplu, de numărul de accidente cu victime înregistrat la nivelul fiecărui județ. Majoritatea accidentelor grave se petrec pe teritoriul localităților rurale aflate pe traseul acestor drumuri, în absența unor variante ocolitoare sau a unor configurații cu mai multe benzi pe sens în cazul drumurilor cu trafic intens”.

Studiul integral poate fi citit aici

Natalia RÎȘTEI