Direcția Silvică Neamț s-a transformat în „Gherghel SRL”

12
1826

Conducerea Direcției Silvice Neamț continuă să aibă un comportament cel puțin aberant vizavi de o solicitare pe care atacul.ro a făcut-o în urmă cu 4 luni, pe baza prevederilor Legii 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public. Astăzi, 3 octombrie, se împlinesc 4 luni de când atacul.ro a cerut să i se pună la dispoziție o copie după sentința Tribunalului Neamț prin care România a pierdut, cel puțin în mod dubios, peste 10.000 de hectare de pădure în favoarea moștenitorilor prințului Sturdza. Suntem convinși că a aflat și directorul general Doru Gherghel de solicitarea noastră, însă, după cum se vede, degeaba. Conducerea Directiei Silvice Neamt a ales să calce în picioare legea, nerespectând termenul de maxim 30 de zile, iar „răspunsul” pe care l-am primit în data de 20 august, de pe o adresă de e-mail a Compartimentului juridic, era gol de conținut, în sensul că în atașament nu exista niciun document. Am atras atenția asupra acestui aspect, însă fără nicio reacție din partea Silvicului. Este evident că cineva nu vrea în ruptul capului să facă publică sentința civilă a Tribunalului Neamț prin care statul a pierdut 10.707 hectare de pădure, într-un mod ticălos si prostesc, iar directorul Gherghel (foto) nu este străin de situație.

Le reamintim celor de la Direcția Silvică Neamț că nu fac altceva decât să administreze pădurea statului, nu a vreunui privat, iar cele 10.707 hectare de pădure au dispărut din proprietatea statului român, nu a lui „Gherghel SRL”. Faptul că nu ne pierdem vremea prin instanțe pentru a-i obliga pe cei de la Silvic să ne pună la dispoziție sentința, nu înseamnă că nu știm cum să procedăm. Însă, încă mai așteptăm, așa cum o facem și în cazul altor instituții ale statului care au acest comportament vizavi de prevederile Legii 544/2001. Așteptăm să vedem până unde merge tupeul unora care gestionează bunurile țării și refuză să ofere informații despre acestea de parcă ar fi proprietatea lor. Pentru că nu numai conducerea Direcției Silvice are acest comportament, ci și șefii altor instituții, însă asupra acestui subiect vom reveni.

De ce refuză Silvicul să arate documentul?

În urmă cu 12 ani, județul Neamț a pierdut o suprafață importantă de pădure, cu complicitatea autorităților de la acea vreme, în favoarea moștenitorilor principelui Mihai D. Sturdza. Modul în care statul român a pierdut 10.707 hectare de pădure este unul scandalos, iar în afară de Curtea de Conturi a României, nicio altă instituție a statului nu şi-a manifestat interesul de a descoperi dedesubturile acestei afaceri, iar în Sinteza Raportului de audit privind ”Situația patrimonială a fondului forestier din România, în perioada 1990-2012”, se spune clar şi răspicat că moștenitorilor prințului Mihai D. Sturdza li s-a stabilit reconstituirea dreptului de proprietate cu 10.707 ha pădure mai mult decât aveau dreptul.

  

„Reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor forestiere solicitate de moștenitorii principelui Mihail D. Sturdza

 11.1 În județul Neamț:

Validarea dreptului de proprietate în favoarea moştenitorilor lui Mihail D. Sturdza asupra a 26.100 ha terenuri forestiere, situate pe teritoriul administrativ al oraşului Bicaz, precum şi al unor comune din judeţul Neamț. Potrivit documentelor identificate, în anul 1941, la momentul decesului principelui Mihail D. Sturdza, domeniul Hangu, așa cum era denumită proprietatea imobiliară revendicată, avea suprafața totală de 27.143 hectare, din care 25.310 hectare pădure de rășinoase și foioase și 1.833 hectare diverse terenuri. Prin aplicarea Legii nr. 187/23.03.1945 pentru înfăptuirea reformei agrare, având în vedere faptul că în zona bazinului râului Bistrița, unde era situat domeniul Hangu, nu se găseau suficiente terenuri agricole pentru împroprietărirea familiilor de țărani din zonă, comitetele agrare constituite la acea vreme au decis să exproprieze în întregime terenurile neacoperite cu păduri, precum și parte din păduri, în scopul transformării acestora în pășuni, în vederea împroprietăririi. Cu toate că prin Legea nr. 187/23.03.1945 pentru înfăptuirea reformei agrare nu s-a prevăzut şi exproprierea pădurilor, în mod excepțional, din domeniul Hangu au fost expropriate circa 5.000 hectare pădure masivă care au trecut prin împroprietărire la familiile de țărani. Prin aplicarea Legii fondului funciar nr.18/19.02.1991 și a Legii nr.1/11.01.2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr.18/1991 şi ale Legii nr.169/1997, moștenitorilor țăranilor împroprietăriți în perioada 1946 – 1948 li s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru o suprafață de cca. 10.707 hectare pădure, din care 5000 ha pădure masivă şi 5707 ha alte terenuri. Aceste suprafeţe sunt menţionate în procesele verbale întocmite de către comitetele locale de reformă agrară şi aprobate de comitetele de plasă, conform prevederilor art. 10 din Legea nr. 187/1945. Moştenitorii defunctului Mihai D. Sturdza, printr-o cerere adresată Prefecturii judeţului Neamţ (cererea nr.11536 din 16.08.2005), în condiţiile dispozițiilor Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei şi a Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 06.03 1945-22.12.1989, au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate asupra suprafeţei totale de 27.143 ha, din care 26.100 ha pădure, 139 ha poieni şi 904 ha goluri de munte. Pentru a răspunde acestei solicitări, instituțiile statului competente au verificat în arhive suprafețele deținute de Mihai D. Sturdza care li s-ar cuveni ca moștenire urmașilor, ajungând la concluzii diferite, astfel:

Ø RNP-Romsilva – Direcția Silvică Neamț, pe baza documentelor doveditoare a proprietății familiei Mihai D. Sturdza privind domeniul Hangu-județul Neamț, prin notele de constatare încheiate, arată că moștenitorii erau îndreptățiți să primească 14.384 ha cu vegetație forestieră, diferența până la 27.143 ha fiind compusă din 10.707 ha suprafață expropriată și 2052 ha situate pe teritoriul județului Harghita (nota de constatare 1541/09.02.2006);

Ø Ministerul Afacerilor Interne – Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Neamț consideră că moștenitorii defunctului Mihail D. Sturdza ar fi îndreptățiți să primească 26.100 ha terenuri forestiere, din care 24.048 ha în județul Neamț și 2052 ha în județul Harghita;

Ø Instituția Prefectului Județului Neamț constată dreptul de proprietate al moștenitorilor familiei lui Mihail D. Sturdza pentru o suprafață totală de 27.143 ha teren vegetație forestieră pe teritoriul județului Neamț (referatul nr. 2861/28.02.2006). În baza cererii adresată de moștenitorii lui Mihail D. Sturdza și invocând documentele mai sus-menționate, Prefectura Județului Neamț a emis Hotărârea nr. 4773/15.05.2006, prin care stabilește reconstituirea dreptului de proprietate asupra unor terenuri cu vegetație forestieră în suprafață totală de 26.100 ha situată în orașul Bicaz și pe raza a 6 comune din județul Neamț (Bicazu Ardelean, Ceahlău, Fărcașa, Grințieș, Hangu și Poiana Teiului). Din analiza acestei hotărâri, se desprind următoarele concluzii:

Ø Prefectura nu a ținut seama de documentele și argumentele prezentate de RNPRomsilva- Direcția Silvică Neamț, potrivit căreia, moștenitorilor familiei lui Mihai D. Sturdza li se cuvenea să fie retrocedată suprafața de doar 14.384 ha teren cu vegetație forestieră;

Ø Nu s-a ținut seama de faptul că urmare a (re)organizărilor teritoriale din perioada 1945-1990, suprafața de 2052 ha din fostul domeniu Hangu se afla în județul Harghita, și, prin urmare, competența de retrocedare revenea autorităților din acest județ;

Ø Din suprafața de 27.143 ha aflată în anul 1941 în posesia prințului Mihai D. Sturdza, trebuia scăzută suprafața de 10.707 ha expropriată cu care au fost împroprietăriți în temeiul Legii nr.187/1945 țăranii din zona respectivă; contestațiile moștenitorilor prințului Sturdza la expropriere au fost respinse prin hotărârea nr. 65/09/03.1946 de către Comisia județului Neamț, astfel că, potrivit dispozițiilor legale în vigoare la acea dată, exproprierea a fost legală și temeinică;

Ø Chiar și în situația în care exproprierea ar fi fost abuzivă și nelegală, suprafața de pădure reconstituită de Prefectura județului Neamț trebuia diminuată cu 5000 ha întrucât, potrivit proceselor verbale și referatelor întocmite de Comitetele locale de reformă agrară în anii 1945-1946, rezultă că din suprafața totală de 10.707 ha expropriată, numai 5000 ha erau cu pădure, diferența de 5707 ha fiind alte terenuri. Hotărârea nr. 4773/2006 a Prefecturii județului Neamț a fost atacată în instanță, plângerea RNP-Romsilva – Direcția Silvică Neamț fiind admisă în parte de către Judecătoria Bicaz, care, prin Sentința civilă nr. 823/16.08.2006 a stabilit că moștenitorii prințului Mihai D. Sturdza sunt îndreptățiți la reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața totală de 16.436 ha teren cu vegetație forestieră situat pe teritoriul județului Neamț. Sentința civilă nr. 823/16.08.2006 a Judecătoriei Bicaz a fost atacată la Tribunalul județului Neamț de către moștenitorii familiei Sturdza, precum și de către Comisia Județeană Neamț pentru stabilirea dreptului de proprietate a terenurilor din cadrul Prefecturii Neamț. Tribunalul Neamț a admis recursurile formulate și a anulat în totalitate Sentința civilă nr.823/16.08.2006 a Judecătoriei Bicaz și prin Decizia definitivă și irevocabilă nr. 1107/04.12.2006 a stabilit dreptul de proprietate privată urmașilor prințului Mihai D. Sturdza pentru suprafața de 26.100 ha pădure. În motivarea deciziei date, Tribunalul județului Neamț a invocat următoarele:

Ø lipsa calității procesuale active a RNP-Romsilva – Direcția Silvică Neamț, situație în care instanța nu a ținut seama de practica Înaltei Curți de Casație și Justiție care a stabilit că în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. III alin 2 din Legea nr. 169/1997 pentru modificare și completarea Legii nr. 18/1991, RNP-Romsilva are capacitate procesuală activă (Decizia nr.2165/18.03.2005);

Ø suprafața de 10.707 ha a fost expropriată de pe Domeniul Hangu ca urmare a unor măsuri abuzive luate în perioada 06.03.1945-22.12.1989; în realitate, însă, exproprierea s-a făcut printr-o lege democratică – Legea nr. 187/1945 privind înfăptuirea reformei agrare – semnată de către Regele Mihai, prin care s-au împroprietărit țăranii care au participat în calitate de combatanți la cel de-al doilea Război Mondial, urmărindu-se realizarea păcii sociale printr-o redistribuire a suprafețelor de teren ce urmau a fi preluate printr-o expropriere de la marii deținători și împărțite țăranilor care dețineau mai puțin de 5 ha de teren; totodată, având în vedere și faptul că hotărârile de expropriere contestate de moștenitorii defunctului Mihai D. Sturdza nu au fost revocate sau anulate, acestea nu constituie măsuri abuzive. De altfel, însăți invocarea în cuprinsul cererii de reconstituire de către moștenitorii prințului Sturdza a prevederilor Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 06.03.1945-22.12.1989 este eronată, întrucât nu intrau sub incidența acestei Legi terenurile al căror regim juridic este reglementat prin Legea nr. 18/1991 și prin legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și a celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii nr. 18/1991 și a Legii nr. 169/1997. Față de cele mai sus, rezultă cu claritate faptul că moștenitorilor prințului Mihai D. Sturdza li s-a stabilit reconstituirea dreptului de proprietate cu 10.707 ha pădure mai mult decât aveau dreptul, se arată în Raportul Curții de Conturi a României.

 

Ancheta DNA-ului a fost cu NUP

Serviciul Teritorial Bacău al DNA a făcut o anchetă, însă dosarul a fost închis în noiembrie 2013, cu NUP (neînceperea urmăririi penale). Procurorii DNA, așa cum reiese și din răspunsul acestora oferit, în ianuarie 2017, publicației atacul.ro, și-au justificat soluția prin aceea că cei din Comisia județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate din cadrul Prefecturii Neamț au procedat corect, aspect confirmat de hotărârea definitivă și irevocabilă a Tribunalului Neamț, nr. 1107/04.12.2006.

Răspunsul DNA, din ianuarie 2017, la solicitarea atacul.ro:

 „Dosarul la care faceți referire s-a aflat în lucru pe rolul DNA – Serviciul Teritorial Bacău și a avut ca obiect cercetarea modalității prin care s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra unor terenuri cu vegetaţie forestieră în suprafaţă de 26.100 ha. În urma cercetărilor și verificărilor efectuate în cauză, s-a stabilit că nu poate fi reținută în sarcina vreunei persoane săvârşirea vreunei infracţiuni de abuz în serviciu, întrucât conduita Comisiei judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor din cadrul Prefecturii Neamţ a fost în strictă conformitate cu normele legale în vigoare, legalitatea şi temeinicia hotărârii nr.4473/2006, fiind confirmată de hotărârea nr. 1107/04.12.2006, definitivă şi irevocabilă, pronunţată de Tribunalul Neamţ. Astfel, în dosarul menționat în cererea dvs., la data de 20 noiembrie 2013, procurorii anticorupție au dispus soluția neînceperii urmăririi penale sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice, întrucât fapta nu există”

Procurorii s-au limitat în a pune totul în seama hotărârii Tribunalului Neamț, fără a lua în calcul, de exemplu, că, în primă instanță, procesul fusese pierdut la Judecătoria Bicaz de moștenitorii prințului Sturdza. Cu alte cuvinte, la Bicaz, în primă instanță, judecătorul a decis că moștenitorilor prințului Sturdza li se cuvin numai 16.436 hectare, nu 26.100 hectare, cât ceruseră și obținuseră de la Comisia de fond funciar. Decizia Comisiei județene de fond funciar a fost atacată în instanță de către Direcția Silvică Neamț, prin juriștii săi. Problema a apărut la Tribunalul Neamț, unde a fost atacată decizia Judecătoriei Bicaz. Magistrații Tribunalului Neamț au anulat hotărârea Judecătoriei Bicaz, dându-le câștig de cauză moștenitorilor prințului Sturdza.

Atacul.ro a solicitat, în data de 3 iunie, Direcției Silvice Neamț Decizia 1107/RC din 14.12.2006 a Tribunalului Neamț, însă nici până în prezent nu a primit un răspuns clar, deși au trecut 4 luni. E mai mult decât rușinos, dar si grav ca o instituție de anvergura Direcției Silvice Neamț să aibă o astfel de atitudine. 

Daniel MURARU

Citeste si:

Pe cine protejează Direcția Silvică Neamț? Șefii Silvicului refuză să facă publică sentința prin care România a pierdut 10.707 hectare de pădure

Parte din pădurea primită ilegal de moștenitorii prințului Sturdza, vândută cu 50 de milioane de euro. Contractele, autentificate de fosta soție a lui CP Tăriceanu

 

⚠️ ️️Articolele publicate de ATACUL.RO nu pot fi preluate decât în limita a 500 de caractere şi obligatoriu cu citarea sursei (indicarea link-ului este obligatorie). În caz contrar, ne rezervăm dreptul de a ne adresa instanței de judecată.

12 comments

  1. Vlad 3 octombrie, 2019 at 13:47 Răspunde

    Stai domnule Muraru linistit ca iar iese Iosuban in (***) aia de site al lui si ne spune ca dumneata bati campii, ca mafia Padurii sunt cei cativa amarati care iau un brat de lemne sa aiba cu ce face focul la copii la iarna.
    Am vazut ca indiferent ce scrie corect presa din Neamt, sare (***) asta imediat in ziarpneamt si in Anonymous si va injura pe toti jurnalistii care sunteti de 1000 de ori mai corecti decat el.

  2. Valeria 3 octombrie, 2019 at 13:59 Răspunde

    Uitati va și va minunați, ce privire de (***) are!
    Un (***) Psd, un (***) care doar prin mijloace (***) a ajuns mare director !
    Rușinos !

  3. Daniela 3 octombrie, 2019 at 15:02 Răspunde

    Nu este nimic de mirare. Cj Neamt este SRL-ul tandemului Arsene-Asaftei, unse se intrec in smenuri care mai de care. Prefectura Neamt este mosia dnei Soroceanu, Primaria Dobreni este sub jugul nasei de profesie, Cretu Vasilica, specialista in jecmanirea bugetului comunei Dobreni, in folosul slugilor ALDE. Peste tot este aceeasi treaba. Cam asta ne promite PSD impreuna cu satelitul ALDE. Praduiala banilor publici, angajari pe criterii de interese cu legaturi la DIICOT, DNA, IPJ-uri, arhive judecatoresti. Toate vin cu Basculanta via Cretu Vasilica Dobreni. Cita vreme oamenii vor accepta sacose cu pomeni si bani din buzunarul sortului sau cutii de chibrite cu bani indesati in ele, inainte de alegeri, un personaj ca Vasilica Cretu va avea contul permanent racordat la bani publici. Cit despre Gherghel, are in comun cu ceilalti de teapa lui, enumerati mai sus, doua lucruri. Dorinta acerba de a toca banii publici si portul iei. Pacat ca asemenea specimene murdaresc valorile traditionale ale romanilor. Cred ca li se va potrivi mai bine un alt echipament, zeghea.

  4. Nelu 3 octombrie, 2019 at 18:03 Răspunde

    Padurea statului e vaca pe care tot o mulg. N ai de unde sa cumperi un lemn la pret bun, ca te pune sa astepti lluni de zile pina sa gaseasca partida. Cumperi de la oameni de pe drum, cu caruta. Asta am ajuns cind padurea pica pe noi. Ei stau la caldura, cica oamenii padurii, si numara banii.
    Acuma, nu inteleg ce mai ascund cind totul e la vedere. Ce scrie in hotararea aia, de gherghel nu vrea s-o dea?

  5. Vladimir 3 octombrie, 2019 at 18:35 Răspunde

    Ia a devenit un fel de uniforma a hotilor care o dau.pe patriotism, mai nou! Haida bre, nea Doru, da crezi ca noi nu stim ce hram porti?
    Domnule Muraru, de cite ori scrieti despre astia de la silvic de atitea ori un alt ziar primeste bani ca sa ridice in slavi directia. Nu ti-e rusine, Gherghel? Chiar ne iei pe toti de prosti?

  6. mihnea1 3 octombrie, 2019 at 19:09 Răspunde

    Personajul a devenit un mic grof in zona. A reusit sa inchida gura tuturor cu bani suficienti, mai ales celor care in urma cu cativa ani ii conditionau ramanerea in functia de sef al Directiei Silvice de plata unei sume mari de euroi. Omul se crede comandantul unei mici armate pe care o controleaza cu o mana de fier. Nimeni nu vinde un metru cub de lemne fara voia lui. Iar banii ii tine depozitati pe paleti, tot din lemn.

  7. Stefan 4 octombrie, 2019 at 10:49 Răspunde

    Restituirea padurii catre Sturza eo mare golanie, iar implicatiile sunt sus de tot!Dl. Gherghel nu cred ca are alta vina in afara de a fi acceptat ordinele de sus.Nu este un om nepregatit proefesional, daca nu ma insel a fost sef de promotie la CN „Petru Rares”!!!

  8. Daniela 4 octombrie, 2019 at 12:22 Răspunde

    In ziua de azi, bugetar fiind si pe o functie, trebuie sa fii sluga, sa lingi clanta usii sefului, sa fii codos, sa cotizezi atunci cind ti se cere. Conditii obligatorii, daca vrei sa-ti pastrezi postul si sa nu fii alungat din institutie. Reteta a fost patentata la Primaria Dobreni, de catre actionarul unic, primarita Vasilica Cretu(ALDE Neamt). Degeaba este omul pregatit profesional si mai ales cinstit. Daca nu are in singe „virtutea” hotiei si smenului.

  9. Stefan 4 octombrie, 2019 at 16:58 Răspunde

    Daniela, lucrurile stau exact invers:trebuie sa lingi clantele ca sa ajungi in functie, doar dupa aceea, eventual, ca sa ramai!Asa ca, mai scuteste-ne cu functionarul „pregatit profesional si cinstit”!Personal, nu am intalnit in 25 de ani de munca decat cativa functionari care sa poate si caracterizati astfel…

    • Daniela 4 octombrie, 2019 at 18:51 Răspunde

      Afirmatia dvs in legatura cu functionarul „pregatit profesional si cinstit” nu este una care sa va onoreze si mai mult decit atit reprezinta o insulta publica la adresa intregului corp de functionari publici si contractuali. Daca macar unii dintre ei vor citi postarea dvs si vor lua aminte serios ceea sustineti, nu m-as mira sa se constituie in parte civila impotriva dvs. Eu, daca am facut o postare la adresa cuiva, detin documente si informatii pe care pot sa le fac si publice la momentul potrivit. Am curajul sa-mi asum public cele afirmate. Daca mai citeste cineva postarea dvs si se simte lezat, pot fi contactata prin intermediul publicatiei de fata. Poate „iscam” vreun proces. Sa stiti ca sint in tara asta foarte multi care nu ling clante pentru a promova. Ca sa razbeasca, au indurat umilinte de nedescris. Nu ca i-ar fi obligat musai cineva, dar cind ai in spate familie si obligatii, suferi. Mai ales cind nu ti-e somn. Se multumesc cu ce au, nu de alta pe clante s-ar putea gasi mmicrobi de la catuse.

Leave a reply

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.