Parte din pădurea primită ilegal de moștenitorii prințului Sturdza, vândută cu 50 de milioane de euro. Contractele, autentificate de fosta soție a lui CP Tăriceanu

Home » Atac la nesimțire » Parte din pădurea primită ilegal de moștenitorii prințului Sturdza, vândută cu 50 de milioane de euro. Contractele, autentificate de fosta soție a lui CP Tăriceanu

By admin on septembrie 10, 2019. 2 Comments

 

Atacul.ro a prezentat pe larg afacerea ilegală care a dus la prejudicierea statului român cu o sumă considerabilă, aceasta reprezentând o suprafață imensă de fond forestier, situată pe raza județului Neamț. Este vorba de retrocedarea către moștenitorii principelui Mihai D. Sturdza, în anul 2005, a unei suprafețe aproape dublă de pădure față de cât li se cuvenea. Vorbim de o pierdere de 10.707 hectare de pădure pentru care, până în acest moment, nu a răspuns nimeni. Retrocedarea celor peste 27.000 de hectare de pădure a avut la bază o decizie a Comisiei judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor din cadrul Prefecturii Neamţ. Decizia a fost contestată de Direcția Silvică Neamț, iar în primă instanță, la Judecătoria Bicaz s-a decis că moștenitorii trebuie să primească mai puțin cu 10.707 hectare. Sentința a fost atacată la Tribunalul Neamț, dar de această dată câștig de cauză au avut moștenitorii prințului Sturdza, care au primit ceea ce Comisia Prefecturii Neamț decisese, respectiv peste 27.000 de hectare de pădure. Exact această sentință a Tribunalului Neamț refuză să o facă publică șefii din Direcția Silvică Neamț. Atacul.ro a făcut o  solicitare pe 3 iunie, iar Silvicul, în august, ne-a trimis un mesaj fără să aibă niciun răspunsul atașat. Au trecut zece zile de atunci și, deși am atras atenția Direcției Silvice Neamț cu privire la acest aspect, nimeni nu a mișcat niciun deget. Nici juriștii, nici directorul Doru Gherghel. Poate pentru șefii Silvicului pierderea a peste 10.000 de hectare de pădure nu reprezintă un capăt de țară, din moment ce refuză să ne pună la dispoziție sentința Tribunalului Neamț, prin care statul român a pierdut pădure în valoare de zeci de milioane de euro.

Holtzindustrie Schweighofer, unul dintre cumpărători

Federația pentru Protecția Animalelor și Mediului, o organizație nonguvernamentală, ce-și are sediul în Brăila, a făcut, în noiembrie 2016, o plângere la DNA în care oferă informații interesante privind implicarea lui Călin Popescu Tăriceanu în ceea ce a însemnat această super afacere pentru moștenitorii prințului Sturdza. În plângerea înaintată catre DNA se arată că, după primirea în proprietate a terenurilor forestiere, moștenitorii lui D. Sturdza au trecut la vânzarea unor loturi de pădure. Este vorba de 12.367 hectare de pădure care au fost vândute la scurt timp după ce s-a făcut punerea în posesie. 8.367 de hectare de pădure au fost cumpărate de societatea SBC Bottling and Canning SRL Sibiu, care a plătit 29,8 milioane de euro, iar 5.000 de hectare au fost cumpărate de SC Holtzindustrie Schweighofer cu 20,2 milioane de euro. Reprezentanții ONG-ului afirmă că antecontractul de vânzare și contractul cadru de vânzare a pădurii de către familia Sturdza au fost autentificate de notarul public Ioana Tăriceanu, la acea dată soția lui Călin Popescu Tăriceanu. Într-o altă tranzacție, notarul Ioana Tăriceanu a autentificat procura Elenei Sturdza prin care a fost mandatat Dimitrie Sturdza să vândă o parte din pădurea din județul Neamț.

Toate acestea s-au întâmplat în perioada în care Călin Popescu Tăriceanu era premierul României, iar prefect de Neamț – liberalul Toader Mocanu, numit, evident, de premier. În plângerea înaintată către DNA, reprezentanții ONG-ului afirmă că, pe tot parcursul soluționării cererii de reconstituire a dreptului de proprietate formulată de moștenitorii Sturdza, prefectul Mocanu, pus de Tăriceanu și susținut de Gheorghe Ștefan, zis și Pinalti, s-ar fi implicat în mod direct în sprijinul acestora. În acest sens, se face precizarea că Toader Mocanu a susținut dreptul de retrocedare a suprafeței de 27.143 hectare suprafață forestieră, solicitată în anul 2005, deși din documentele prezentate de Direcția Silvică Neamț reieșea că moștenitorii lui Sturdza erau îndeptățiți să primească numai 14.384 hectare de pădure în Neamț. Același Mocanu a emis Hotărârea nr. 4773/15.05.2006 prin care s-a stabilit reconstituirea dreptului de proprietate pentru 26.100 hectare pădure, suprafață cu care au fost pusi în posesie membrii familiei Sturdza. De asemenea, Mocanu este acuzat că, la stabilirea dreptului de retrocedare a suprafeței de 27.143 hectare teren forestier și a 26.100 hectare pădure, nu a ținut seama de dispozițiile Legii 187/1945 privind înfăptuirea reformei agrare, promulgată de Regele Mihai I al României, și nici de faptul că 2.025 hectare de  pădure revendicată de Sturdza se aflau pe teritoriul județului Harghita. În plângerea penală înaintată catre DNA, reprezentanții ONG-ului mai arată căun rol negativ determinant în retrocedarea nelegală a suprafeței de 10.707 hectare de pădure către urmașii prințului Sturdza l-a avut și instanța de judecată a Tribunalului Neamț care, prin Decizia 1107/04/12/2006, a stabilit dreptul de proprietate pentru 26.100 hectare pădure.

În Raportul Curții de Conturi din anul 2013, intitulat „Situația patrimonială a fondului forestier din România, în perioada 1990-2012”, în care se spune clar că moștenitorilor prințului Mihai D. Sturdza li s-a stabilit reconstituirea dreptului de proprietate cu 10.707 ha pădure mai mult decât aveau dreptul, se face referire și la decizia Tribunalului Neamț.

„Tribunalul Neamț a admis recursurile formulate și a anulat în totalitate Sentința civilă nr.823/16.08.2006 a Judecătoriei Bicaz și prin Decizia definitivă și irevocabilă nr. 1107/04.12.2006 a stabilit dreptul de proprietate privată urmașilor prințului Mihai D. Sturdza pentru suprafața de 26.100 ha pădure. În motivarea deciziei date, Tribunalul județului Neamț a invocat următoarele:

– lipsa calității procesuale active a RNP-Romsilva – Direcția Silvică Neamț, situație în care instanța nu a ținut seama de practica Înaltei Curți de Casație și Justiție care a stabilit că în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. III alin 2 din Legea nr. 169/1997 pentru modificare și completarea Legii nr. 18/1991, RNP-Romsilva are capacitate procesuală activă (Decizia nr.2165/18.03.2005);

– suprafața de 10.707 ha a fost expropriată de pe Domeniul Hangu ca urmare a unor măsuri abuzive luate în perioada 06.03.1945-22.12.1989; în realitate, însă, exproprierea s-a făcut printr-o lege democratică – Legea nr. 187/1945 privind înfăptuirea reformei agrare – semnată de către Regele Mihai, prin care s-au împroprietărit țăranii care au participat în calitate de combatanți la cel de-al doilea Război Mondial, urmărindu-se realizarea păcii sociale printr-o redistribuire a suprafețelor de teren ce urmau a fi preluate printr-o expropriere de la marii deținători și împărțite țăranilor care dețineau mai puțin de 5 ha de teren; totodată, având în vedere și faptul că hotărârile de expropriere contestate de moștenitorii defunctului Mihai D. Sturdza nu au fost revocate sau anulate, acestea nu constituie măsuri abuzive. De altfel, însăsi invocarea în cuprinsul cererii de reconstituire de către moștenitorii prințului Sturdza a prevederilor Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 06.03.1945-22.12.1989 este eronată, întrucât nu intrau sub incidența acestei Legi terenurile al căror regim juridic este reglementat prin Legea nr. 18/1991 și prin legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și a celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii nr. 18/1991 și a Legii nr. 169/1997. Față de cele mai sus, rezultă cu claritate faptul că moștenitorilor prințului Mihai D. Sturdza li s-a stabilit reconstituirea dreptului de proprietate cu 10.707 ha pădure mai mult decât aveau dreptul”, se arată în raportul Curții de Conturi.

Direcția Silvică Neamț, condusă de Doru Gherghel, refuză să pună la dispoziția cititorilor tocmai Decizia definitivă și irevocabilă nr. 1107/04.12.2006 a Tribunalului Neamț prin care România a pierdut peste 10.000 de hectare de pădure. O spun reprezentanții Curții de Conturi, dar nu numai ei. În 2005-2006, Direcția Silvică Neamț a fost condusă de Ioan Buftea, iar Regia Națională a Pădurilor – Romsilva de nemțeanul Simion Maftei, portocaliu până-n măduva oaselor. Datele noastre arată că Direcția Silvică Neamț a fost reprezentată în acest proces de unul dintre juriștii instituției, o doamnă, plecată în avocatură între timp, a cărui soț lucrează la SRI. Curios este că într-un proces cu o miză atât de importantă, Direcția Silvică Neamț a lăsat tot greul pe umerii unui singur jurist, în condițiile în care în alte cauze, mult mai ușoare, angaja avocați sau case de avocatură cărora le plătea onorarii substanțiale. 

Dar asupra acestor aspecte vom reveni.

(Sursa foto: aktual24.ro)

Daniel MURARU

Citeste si:

Pe cine protejează Direcția Silvică Neamț? Șefii Silvicului refuză să facă publică sentința prin care România a pierdut 10.707 hectare de pădure

PRINȚUL STURDZA, TĂRICEANU ȘI NĂSTASE: LEGĂTURI PERICULOASE

Latifundarii Neamțului: Biserica, Schweighofer, IKEA și Gheorghe Sturdza

CADOUL MAFIEI POLITICE PENTRU MOȘTENITORII PRINCIPELUI STURDZA: 10.707 HA PĂDURE

 

 

 

 

Facebooktwitterlinkedin

2 Comentarii la Parte din pădurea primită ilegal de moștenitorii prințului Sturdza, vândută cu 50 de milioane de euro. Contractele, autentificate de fosta soție a lui CP Tăriceanu

  1. constantin   septembrie 11, 2019 at 9:01 am

    Nu trebuie sa va mire atitudine Directiei Silvice Neamt care protejeaza o intreaga mafie.Acolo se discuta despre masoni si alte cluburi Rotari fiindca sunt foarte multi bani la mijloc.Tot mafia portocalie care controla juridicul de la Directia Silvica Neamt a fost pe punctul sa obtina retrocedarea a 10.500 ha la Batca DOAMNEI.Numai un ing.silvic inimos dar si fricos a inlaturat pericolul.Doamne ce s-a mai chefuit in strand si cum imparteau padurea de gasca portocalie.

    Răspunde
  2. Ion   septembrie 13, 2019 at 4:23 pm

    În primul rand Justitia lu peste e vinovata ca a dat o asemenea hotarare. Ce a făcut Sturza pentru România pe timpul comunismului și după? A stat fugar după ce au fugit ca niște lași cu averile făcute pe pielea prostilor, iar după revoluție s-au întors la belit și furat ce a mai rămas cu sprijinul justiției.

    Răspunde

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.