PE CINE AM TRIMIS ÎN PARLAMENT?

2
694

Biroul Electoral Central a comunicat datele oficiale în urma alegerilor parlamentare din 11 decembrie. În Neamț, cea mai mare surpriză o reprezintă intrarea în Camera Deputaților a candidatului USR, Iulian Bulai. Mandatul acestuia a fos confirmat după cea de-a doua etapă de repartizare a mandatelor la nivel național. De altfel, în județul Neamț singurul semn de întrebare a fost cel cu privire la repartizarea celui de-al optulea mandat de deputat, în rest lucrurile fiind clare încă de luni dimineață. Astfel, PSD-ul va avea șapte parlamentari, adică mai bine de jumătate din numărul de mandate alocate județului. Social democrații Ioan Munteanu, Dan Andrușcă, Ciprian Șerban, Alexandru Rotaru și Neculai Iftimie și-au ridicat astăzi de la BEJ mandatele. Același lucru l-au făcut și senatorii PSD Emilia Arcan și Dan Manoliu. PNL Neamț va avea doi deputați – Mugur Cozmanciu și Dan Laurențiu Leoreanu – și un senator – Eugen Nazare Țapu, iar USR-ul un deputat – Iulian Bulai. În campania electorală, atacul.ro i-a prezentat pe candidații creditați cu șanse mari la alegerile din 11 decembrie. Iată-i, așa cum au fost prezentați de atacul.ro, pe cei care au fost aleși de nemțeni să-i reprezinte în Parlamentul României. Să mai spunem că prezența la vot în Neamț a fost de 36,99%, cu mai bine de 2 procente sub prezența la vot înregistrată la nivel național. Cum alegerea parlamentarilor nu depinde sub nicio formă de numărul alegătorilor care se prezintă la urne, nemțenii, atâția câți au fost la vot, și-au ales parlamentarii pentru urmatorii 4 ani.

Ioan Munteanu și afacerile copiilor cu statul

După Revoluție, Ioan Munteanu a fost director la Oficiul de Cadastru Neamț, funcție pe care a deținut-o până în anul 1997. Din 1997 și până în 2000, Munteanu a fost director general la Silvex SA Piatra Neamț, firmă controlată de Gheorghe Ștefan, zis Pinalti. În 2000, candidează din partea ApR pentru funcția de primar la Piatra Neamț, însă pierde rușinos. Se mulțumește cu funcția de viceprimar pe care o ocupă până în anul 2001, când devine consilier la Ministerul Administrației Publice. În august 2003 este numit prefect de Neamț, iar în 2004 candidează și este ales deputat în Parlamentul României. 

Ioan Munteanu are la activ trei mandate, iar acum l-a bifat și pe al patrulea. Politic, deputatul a început cu PSD, a trecut la ApR-ul lui Meleșcanu, a revenit în PSD, a sărit la UNPR și a revenit în PSD. A avut mai multe funcții în organizatia centrală a PSD, dar și în cea județeană, pe care a condus-o și din postura de președinte. Acum, Ioan Munteanu este vicepreședinte la nivel județean și membru al Consiliului Național al PSD. Liderul social democrat nu a fost direct implicat în afaceri, însă din momentul în care a ajuns pe cai mari în politică, afacerile copiilor au început să prospere. Una dintre ele s-au derulat în perioada anul 2003, când mai multe primării din județ, dar și societăți ale Consiliului Local Piatra Neamț au încheiat contracte cu o societatea administrată de unul dintre copii lui Munteanu. Firma reprezenta operatorul de telefonie Zapp în România și încheiase mai multe contracte cu instituțiile menționate. În vara anului 2004, contractele încheiate de către primării și societățile CL Neamț au fost reziliate, pe motiv că nu erau avantajoase de către cei care au câștigat alegerile. În anul 2003 s-a înființat firma Pro Invest SRL Piatra Neamț în care, patru ani mai târziu, îi găsim ca acționari pe Remus Munteanu și Ana Munteanu, acțiunile fiind împărțite în mod egal. Până în 2007, firma a avut o cifră de afaceri insignifiantă, însă după această dată contractele au început să curgă. Dar, bineînțeles, „explozia” în afaceri nu a avut nicio legătură cu deputatul Munteanu. În declarația de interese din 2016, deputatul Munteanu nu mai face nici o referire la societatea fiului său, explicația fiind aceia că acționariatul firmei s-a schimbat. Cel mai probabil acest lucru s-a întâmplat în 2014 sau 2015, când acționar majoritar unic a devenit Tănase Gheorghe Valentin. În schemă apare și firma Polivalent SRL, controlată tot de Remus Munteanu, societatea prestând diverse servicii, prin licitație sau încredințare directă, tot unor instituții ale statului, printre care și Romsilva. Polivalent SRL a fost înființată în 2007, iar în 2014 sau 2015, Andrei Munteanu a renunțat la acțiuni în favoarea aceluiași Valentin Tănase și Elenei Tănase. Administrator este Ana Munteanu care a deținut 50% din acțiunile firmei Pro Invest. În total, cele două firme au derulat, în ultimii ani, afaceri de zeci de milioane de lei cu statul.

Dănuț Andrușcă, abonat la banii publici încă 4 ani

Târgnemțeanul Dănuț Andrușcă este un apropiat al lui Ionel Arsene, președinte al CJ Neamț și al PSD Neamț, care, la rându-i, este în relații foarte bune cu Liviu Dragnea, șeful social democraților din toată țara. Andrușcă și-a început cariera politică la PSD, fiind ales pe listele acestui partid consilier local în 2012. Nu a stat mult în consiliul local, pentru că țara avea nevoie de el. Și unde altundeva decât la București, la Ministerul Economiei condus de penalul Constantin Niță, cel care a fost trimis în judecată pentru că ar fi luat șpagă de la un om de afaceri. Andrușcă a fost consilier personal al ministrului penal, poziție din care a fost trimis la Drobeta Turnu Severin să rezolve problemele la Regia Autonomă pentru Activităti Nucleare (RAAN) Drobeta, adică la „Fabrica de Apă Grea” de la Halânga (n.r. cea care asigura apa grea reactoarelor de la Centrala Nucleară Cernavodă), care a fost în reorganizare, iar acum în faliment. RAAN Drobeta Turnu Severin face și obiectul unei mega anchete a DNA-ului. Când l-a demis pe Andrușcă, în primăvara lui 2014, Răzvan Nicolescu, ministrul delegat pentru Energie, îi reproșa târgnemțeanului leafa de 20.000 de lei/lunar. Cât a lucrat la minister, Andrușcă a tot câștigat. În primul an, veniturile lui au fost chiar de zece ori mai mari decât cele realizate când lucra la propria firmă. În anul 2012, Andrușcă a câștigat din salariile ca director la firma sa, suma totală de 11.676 lei, adică sub 1.000 de lei/lunar. După ce a ajuns la stat, lucrurile s-au schimbat radical. În 2013 a caștigat 18.752 lei – indemnizatie Comisia de negociere Complex Energetic Hunedoara; 1.944 lei – consilier personal Ministerul Economiei; 1.944 lei – consilier personal Departamentul Energie; 90.735 lei – director general RAAN Drobeta Turnu Severin. În ultima declarație de avere, depusă în 2016, el menționează că a câștigat: 140.471 lei (administrator special Cuprumin Abrud); 36.816 lei (președinte CA Conversmin București). Cum soția sa a câștigat, în același an, 16.822 lei brut în calitatea de director la Ulprod SRL, societatea familiei, este destul de ușor să ne dăm seama de ce Dănuț Andrușcă a prins gustul Bucureștiului. Unul dintre motive ar putea fi faptul că în mediul privat este al naibii de greu, indemnizația de consilier județean este mult sub așteptări, pe când la stat, cu ceva susținere, poți să faci bani frumoși, de ordinul sutelor de mii de lei. La mai mare. A, și să nu uităm, poate nici puțină imunitate nu strică. Nu-i așa?

Șerban pleacă la București. Oare pe mâinile cui își va lăsa afacerile?

Tânărul Ciprian Șerban, aflat la primul mandat de deputat (PSD), s-a făcut remarcat în politică în anul 2012, când a și prins un loc de consilier județean pe listele PPDD. Problemele lui Mihai Fărăcășanu aveau să-i deschidă calea tânărului politician spre scaunul de șef al organizației județene a PPDD. Din această poziție a reușit să negocieze suficient de bine pentru el, dar și pentru alți membri de partid pe care i-a promovat în diverse funcții bine remunerate. Fragilitatea majorității din CJ Neamț, dar și din CL Piatra Neamț i-a permis, de asemenea, să obțină pentru consilierii PPDD locuri călduțe prin cele mai bune AGA ale societăților CJ-ului și CL-ului. PPDD-ul a dispărut după ce a fuzionat, prin absorbție, cu UNPR-ul, care la rându-i s-a pierdut în PMP. Șerban nu a ajuns în PMP, ci în PSD, unde a preluat conducerea organizației de tineret. Până a ajunge aici, Șerban a avut timp să se călească și în bătăliile politice. De notorietatea sunt acuzațiile pe care i le-a adus Gheorghe Ștefan, în aprilie 2013. Ofticat că nu-I ieșeau socotelile în Consiliul Local, Pinalti a pus tirul pe Monica Anton (PPDD), viceprimar la acea dată, și pe Șerban, care avea funcția de președinte PPDD. Pinalti a acuzat că o firmă a soților Șerban ar avea o datorie de peste 250.000 lei la societatea Perla Invest SRL, ce aparține Consiliului Local Piatra Neamț. În plus, Pinalti a făcut referire și la o afacere pe  care Șerban ar fi făcut-o cu Consiliul Județean Neamț. Șerban s-a apărat, afirmând că acuzațiile lui Pinalti sunt nefondate. Despre datoria firmei soției sale către Perla Invest SRL, Șerban a spus că în spațiul care făcea obiectul contractului de închiriere ar fi fost făcute investiții ce urmau să fie compensate cu chiria. În ceea ce privește cea de-a doua acuzație, Șerban s-a apărat spunând că nu deține acțiuni la firma care a subcontractat o lucrare câștigată de Garden Center Group, iar că socrul său renunțase a mai fi diriginte de șantier încă din iunie 2012. Interesant este că după acest episod, lucrurile s-au schimbat radical în CL Piatra Neamț, consilierii locali ai PPDD votând cot la cot cu cei ai PDL, spre bucuria lui Pinalti. Care Pinalti nu a mai spus nimic, nici de datoriile firmei soției lui Șerban la Perla și nici de contractul Garden Center Group cu CJ-ul. Acum, proaspătul deputat are alte firme ce derulează afaceri frumușele pe care atacul.ro le va prezenta în curând. Alexandru Rotaru, cel de-al patrulea purtător de mandat de deputat PSD, este fiul mult mai cunoscutului Romică Rotaru, care a lăsat politica pentru afaceri. Rotaru senior a derulat prin societățile sale afaceri de zeci de milioane de lei (asfaltări și construcții), cele mai multe lucrări fiind finanțate de la bugetul de stat. Neculai Iftimie, norocosul social democrat care a prins la mustață mandatul de deputat, a fost ofițer de poliție, pe parcursul activității sale având mai multe funcții. Tocmai ce a ieșit la pensie și a intrat în politică, fiind ales deputat.

Avantajul Emiliei Arcan: va fi mult mai aproape de sediul Curții Supreme

Prima pe lista PSD, Emilia Arcan nu a avut nici o emoție în a fi aleasă senator. Intrată în politică în anii 2000, pe ușa Partidului Democrat, Emilia Arcan a ajuns în anul 2007 în filiala nemțeană a Partidului Conservator, condus la acea vreme de Miron Smarandache. Eșecul conservatorilor nemțeni la alegerile din 2008, dar și plecarea finanțatorului Smarandache, i-a făcut pe mulți conservatori să-și ia tălpășița, printre aceștia fiind și Emilia Arcan. Destinația a fost PSD. În 2009, Emilia Arcan a văzut pentru prima dată ce înseamnă să câștigi bani ușor, fără multă muncă și bătaie de cap. A fost numită, pe linie politică, director adjunct la Direcția Agricolă Neamț, funcție pe care a fost nevoită s-o părăsească după ce Mircea Geoană a pierdut prezidențialele din 2009, iar PSD-ul a părăsit Guvernul Boc I. Ulterior, Emilia Arcan a câștigat funcția de președinte al organizației de femei din PSD, iar în 2012 a prins un loc eligibil pe listele USL la Consiliul Judetean Neamț. O perioadă a îmbinat afacerile cu politica, împărțindu-și timpul între ciupercăria de la Țibucani și ședințele de partid. După ce a fost aleasă consilier județean, Emilia Arcan și-a lăsat acționarul să se ocupe firma Emaricom SRL, specializată în producerea ciupercilor Agaricus Bisporus (Champignons).

Proaspătul parlamentar are o mică problemă cu ANI care va fi tranșată la Înalta Curte de Casație și Justiție. În noiembrie 2015, Agenția Națională de Integritate a comunicat official că Emilia Arcan, vicepreședinte al Consiliului Judetean Neamț, are probleme cu incompatibilitatea. „S-a aflat în stare de incompatibilitate în perioada 25 octombrie 2012 – 19 decembrie 2013, întrucât a deținut, simultan funcția de vicepreședinte al Consiliului Județean Neamț și funcția de administrator al S.C. Europandra S.R.L., încălcând, astfel, dispozițiile art. 87, alin. (1), lit. d) din Legea nr. 161/2003”, se arată în comunicatul ANI. Decizia a fost atacată, iar în aprilie, cand Curtea de Apel Bacău dispune anularea raportului ANI. O primă bătălie a fost câștigată de Arcan, însă ANI nu a renunțat și a făcut recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție, unde dosarul se află în așteptarea primului termen. Așadar, calitatea de senator a Emiliei Arcan îi oferă acesteia, printre altele, și posibilitatea de a ajunge mai ușor la procesul pe care îl are cu ANI la ÎCCJ. Dan Manoliu a fost o bucată de timp șef de cabinet de deputatul Victor Surdu. După decesul celui din urmă, Manoliu a dorit să participe la alegerile parțiale în vederea adjudecării mandatului de deputat rămas vacant, însă PSD-ul l-a preferat pe Liviu Harbuz în locul lui. A fost recomensat la alegerile din 2012 cu un log eligibil la CJ, iar la un moment dat a fost ales vicepreședinte. În timpul mandatului de vice, Manoliu a fost implicat într-un grav accident rutier, soldat cu decesul unei persoane. Din informațiile pe care le deținem, cercetările în dosar nu ar fi fost încă finalizate.

De la Iași – deputat de Neamț

Mugur Cozmanciuc a fost primul pe lista PNL Neamț la alegerile din decembrie la aceste alegeri, însă partidul pe care îl conduce a ieșit cam șifonat din bătălia electorală. Cozmanciuc a fost ales, în 2012, deputat într-un colegiu din Iași, pe listele USL. Din 2014, pe fondul problemelor apărute în filiala nemțeană a liberalilor, Cozmanciuc a fost detașat de centru la Neamț. Cunoscut drept omul penalului Relu Fenechiu, liberalul ieșean care acum ispășește o pedeapsă privativă de libertate după ce a fost condamnat într-un dosar, tot ca urmare a unor afaceri derulate cu o companie de stat, Cozmanciuc a intrat în PNL în anul 1999. În perioada aprilie 2007- mai 2009, a fost director la Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Iaşi. În intervalul 2009-2010 a fost director al compartimentului juridic la SC Eastern Publishing SRL; februarie 2010 – Noiembrie 2011, director marketing la S.C. CET Iaşi S.A.; februarie 2011 – mai 2012 – consilier juridic la SC Development Training Consulting SRL, Asociaţia Egreta, Asociaţia Indeco; noiembrie 2011- mai 2012 – director comercial la SC Dalkia România; mai 2012 – ianuarie 2013 – secretar de stat la Ministerul Mediului și Pădurilor. În perioada 2004-2006, Cozmanciuc a fost ales local în Consiliul Municipal Iași, iar în perioada 2008-2012 – consilier județean. În 2006, Cozmanciuc a fost nevoit să părăsească Consiliul Local ca urmare a stării de incompatibilitate în care se afla, după ce firma pe care o deținea a încheiat un contract cu o societate aflată în subordinea Consiliului Local.

Va da Leoreanu primăria pe deputăție?

Cel de-al doilea deputat ales pe listele PNL Neamț este Laurențiu Leoreanu, primarul orașului Roman. Există voci care afirmă că plasarea lui pe lista PNL a făcut parte din strategia liberalilor de a atrage mai multe voturi. Însă nu este exclus ca Leoreanu să renunțe la funcția de primar în favoarea celei de deputat. Politic, Leoreanu a trecut și prin PSD, partid care i-a adus și un mandat de consilier la Roman. Din barca social democraților, Leoreanu a sărit în cea a PDL-ului lui Pinalti&Co. Declara, la un moment dat, că politica i-a lăsat un gust amar, tocmai de aceea i-a părăsit pe social democrați. Probabil gustul politicii a fost mult mai dulce la portocalii. În 2008, cu sprijinul lui Gheorghe Ștefan, mare tartor la nivel județean și național, Leoreanu era ales primar la Roman. A câștigat în turul II in care s-a înfruntat cu Dan Cărpușor, candidatul PSD și fost coleg de partid. S-a acomodat repede la cârma primăriei romașcane, iar în scurt timp și-a făcut relații în cercurile înalte de la București. De notorietate este buna relație pe care Leoreanu a avut-o cu Elena Udrea, pe care a și ajutat-o să câștige la alegerile din 2012 un mandat de deputat în colegiul 4 (Roman și comuna Horia), dar și cu Elena Băsescu pe care a sprijinit-o la alegerile europarlamentare. În primele două mandate de primar, Leoreanu a atras milioane de lei din fonduri nerambursabile, pentru realizarea unor lucrări pe raza municipiului. Cârcotașii afirmă că din sumele aduse de la București, edilul ar fi fost generos atât cu el, dar și cu apropiaţii săi, care au beneficiat din plin de contracte. Despre Leoreanu s-a mai spus că a fost un real sprijin pentru apropiații săi și ai partidului, ajutându-i pe aceștia să achiziționeze terenuri din patrimoniul primăriei la prețuri mult subevaluate.

Țapu a prins un nou mandat

Singurul senator pe care liberalii îl vor avea în viitorul parlament este …actualul senator Eugen Nazare Țapu. În politică a intrat de tânăr, înscriindu-se în anul 1991 în PNȚCD, partid pe care îl părăsește în anul 2000 când devine membru PNL. Cât a fost țărănist, Țapu a ocupat funcția de subprefect al județului Neamț (1997-2000), una dintre cele mai negre perioade din istoria post decembristă a României, când au fost vândute masiv „fabricile și uzinele comuniste”. În anul 2000, actualul senator liberal a revenit la firma sa, Vlanda Company, în funcția de director general. Și cum țara avea nevoie de el, în 2005 este numit secretar de stat la Ministerul Economiei și Comerțului. Interesant este că anul numirii coincide cu anul în care Green Energy, firma băieților deștepți din energie, cu acționari odraslele lui Ștefan și Ursărescu, dar și un băiat de fost securist, începe să facă afaceri, cumpărând energie electrică de la stat și vânzând-o…tot la stat. Unii spun că Țapu ar fi știut foarte bine dedesubturile acestei afaceri, însă noi nu băgăm mâna-n foc că lucrurile au stat chiar așa.  Cert este că în 2012, Țapu îl împrumută cu 700.000 de lei pe Dorinel Ursărescu, președinte la acea vreme la PNL Neamț, bani pe care nici până în momentul de față nu i-a mai recuperat. Iar la ce probleme are Ursărescu, judecat pentru fapte de corupție și cu toate firmele în faliment, este puțin probabil ca, cel puțin în viitorul apropiat, Țapu să-și recupereze banii. Cum afacerile îi merg ca unse, senatorul ar putea să uite repede și ușor datoria lui Ursărescu. Afacerile societății Vlanda Company, firmă ce aparține familiei, și nu numai, i-au adus în ultimii ani milioane de euro. Mulți bani au venit dintr-un contract pe care Vlanda Company SRL l-a câștigat în cadrul proiectului cu fonduri europene al companiei județene Apa Serv SA. Începând cu anul 2009, Vlanda Company SRL a prins contracte în valoare de aproape 40 de milioane de lei, așa cum se poate vedea clar din ultima declarație de interese, datată in iunie 2016 și postată pe site-ul Senatului României. Despre Iulian Bulai, tânărul de 29 de ani care a prins la „mustață” mandatul de deputat pe listele USR, se poate spune că este absolvent al Academiei Naționale de Arte din Oslo, cu specializarea sculptură și artă vizuală și că și-a completat studiile la universități renumite din Portugalia și China. Nu a desfășurat nicio afacere cu bani de la bugetul de stat. Anul trecut, Iulian Bulai a câștigat 3.698 de coroane norvegiene (1860 lei) de la un colegiu din Oslo pentru serviciile pe care le-a prestat (tradus/examen de interpret R0-NO). Soția sa, jurnalistă, a câștigat anul trecut 550.000 coroane norvegiene (276.650 lei).

 Daniel MURARU

 

2 comments

  1. Casandrescu 16 decembrie, 2016 at 10:34 Răspunde

    Chiar asa, pe cine am trimis in parlament? In afara baiatului de la USR, in parlament am trimis numai “cinstiti” ai vremurilor. Ce poti astepta de la ei? Nimic, macar de si-ar vedea de treaba si n-ar mai baga mina in banii statului, prin diferite afaceri. Dar nu-i nimic, stam cu ochii pe ei!

    • valisor 16 decembrie, 2016 at 13:20 Răspunde

      Da, să stăm cu ochii pe ei! ca să ne dăm palme cu bocancii în gură de draci ce vom avea de ce vom vedea. Fix pe ăștia i-am ales, aproape 40% dintre noi, iar ceilalți restul nu avem niciun cuvânt de spus, că vegetalele nu cuvântă, nu scot nici măcar onomatopee. Nu am votat cu PNLul, nu am votat cu PCRul, nici cu ALDEle, PMPul nici nu intră în discuție, că nu suntem orbi și ne-au căzut la toți în ochi listele cu ăștia, deci FIX PE ĂȘTIA I-AM ALES și, care dintre ei nu sunt “făptuitori”, sunt ori proști ca noaptea ori proști de bubuie. Popor de deștepți ce suntem noi, dacii lui Traianu care i s-a resculat maianu!

Lasă un comentariu

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.