EFECTUL INTERLOP ASUPRA SISTEMULUI JUDICIAR: DOSARE ÎNGROPATE ÎN PRAF ȘI NEPĂSARE

Home » Dezvăluiri » EFECTUL INTERLOP ASUPRA SISTEMULUI JUDICIAR: DOSARE ÎNGROPATE ÎN PRAF ȘI NEPĂSARE

By admin on august 27, 2016. 3 Comments

just (Copy)

În ultimii ani, multe dosare penale au fost instrumentate mai mult decât defectuos, scopul urmărit fiind acela de a scăpa de răspundere diverse personaje influente, fie din lumea politică, de afaceri sau chiar interlopă. Una dintre cele mai folosite rețete, care rareori a dat greș, este reprezentată de plimbarea dosarelor între diverse parchete. „Meniul” prevede obligatoriu „condimentarea” cu niște declinări de competență, conexări, disjungeri.
După ce sunt înregistrate, lucrările penale sunt lăsate la ”macerat” cât mai multă vreme. Asta până când se împlinește termenul de prescripție a faptelor. După cum spuneam, rețeta a fost aplicată cu mare succes la scară națională, însă și la nivelul județului Neamț există numeroase astfel de exemple. Cele mai spectaculoase dosare, din acest punct de vedere, sunt cele în care au fost cercetate tentativele de omor, una comisă împotriva comisarului șef Cezar Filip, cealaltă împotriva lui Dumitru Mironescu, ultimul fiind dusman declarat al fraților Mararu. Cele două lucrări penale au fost instrumentate neprofesionist și plimbate ani de zile între diverse structuri centrale de combatere a unor infracțiuni complexe. Asta nu înainte ca dosarul privind tentativa de omor asupra ofițerului Filip să zacă 3 ani și 10 luni la Poliția Neamț, fără ca procurorilor să le fie comunicat oficial acest caz. De altfel, în dosarul ofițerului Filip au fost comise atât de multe gafe, încât cauza ar putea lejer să fie prezentată studenților de la Academia de Poliție ca și exemplu de „așa nu!”. În cazul celor două dosare, anchetatorii nu numai că nu au acționat atunci când trebuia, ci chiar au avut grijă să facă uitate cauzele. Adică, au pus dosarul în fișet, spre uitare. Așa cum spuneam și în articolele precedente, Corpul de Control al MAI s-a trezit din amorțeală abia după asasinarea lui Gheorghe Mararu, tragedie consumată în 14 noiembrie 2010, în Cafe Latino din Piatra Neamț. Ancheta MAI-ului la Poliția Neamț a demarat pe 17 noiembrie, iar cei din Corpul de Control au făcut o constatare „uimitoare” (n.r. de parcă nu se știa), și anume că cele două dosare amintite nu fuseseră soluționate până la acea dată. Asta în condițiile în care agresiunea comisă împotriva ofițerului Filip avusese loc în 10 decembrie 2002, iar tentativa de omor împotriva lui Mironescu s-a petrecut în noaptea de 10 spre 11 februarie 2006. Și, credem noi, dacă nu ar fi fost comis asasinatul împotriva lui Gheorghe Mararu, MAI-ul nu ar fi făcut niciodată această constatare oficial. Raportul Corpului de Control a fost trimis rapid la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ) care a dispus efectuarea unor ample verificări. În acest sens a fost numit un „procuror anume desemnat” care să verifice aspectele prezentate de cei de la MAI. În vara anului 2011, mai precis în luna august, procurorul anume desemnat a finalizat ancheta și a prezentat concluziile, acestea stând la baza întocmirii unui dosar penal. La rândul său, acest dosar a fost instrumentat de un alt procuror de la PÎCCJ ce a avut nevoie de patru ani și jumătate să dea o soluție în dosar. Așa cum precizam într-un articol anterior, procurorul a mers pe clasare, motivând că multe dintre fapte s-au prescris, în timp ce altele nu s-au confirmat. Dacă ancheta ar fi fost finalizată mai repede, cei acuzați de greșelile făcute în cele două dosare de tentativă de omor ar fi răspuns penal. Prescripția răspunderii penale intervenită ca urmarea a timpului mare scurs de la presupusa comitere a faptelor i-a scăpat de orice problemă.

S-a acționat fără lipsă de interes și defectuos

Procurorul anume desemnat de PÎCCJ pentru a verifica cele semnalate de Corpul de control al MAI a concluzionat că polițiștii și procurorii implicați în instrumentarea celor două dosare penale au acționat defectuos.

„Lucrătorii de poliție și procurorii implicați în instrumentarea celor două cauze au acționat defectuos, cu încălcarea normelor C.pr.pen privind competența materială, a normelor privind înregistrarea cauzelor la parchetul competent din punct de vedere material, ceea ce a avut drept consecință fie lăsarea dosarelor în nelucrare mari perioade de timp, fie îndeplinirea unor acte de urmărire penală lovite de nulitate absolută, cum ar fi începerea urmăririi penale de către un organ judiciar necompetent material, ori administrarea de probe în afara procesului penal. Din anul 2003, în dosarul privind pe Filip Cezar Constantin, respectiv din anul 2006, în dosarul privind pe Mironescu Ioan-Dumitru, organele judiciare nu au mai efectuat activități de urmărire penală care să conducă la soluționarea legală și temeinică a cauzelor. Lipsa de interes și de rol activ a procurorilor în instrumentarea și finalizarea cauzelor rezidă și în modul de păstrare și de transmitere a acestora între parchete, actele fiind păstrate contrar Ordinului nr.80/2004 al P.G. (n.n.Parchetul General), neglijent, în dezordine, fiind apoi cusute, cu excepția a trei volume, fără nici o logică, fiind amestecate, contrar legii, înscrisuri obișnuite cu cele de conținut clasificat”, se arată în raportul întocmit de procurorul anume desemnat de la PICCJ.

Așadar, neregulile constatate au fost numeroase și deosebit de grave. Și nu vorbim aici de două dosare penale în care erau cercetați niște hoți mărunți, ci vorbim de două tentative de omor în care suspecți principali erau frații Mararu, dar și alte persoane din anturajul lor. Polițistul Cezar Filip, lovit cu sălbăticie în scara blocului de doi indivizi necunoscuți, în după amiaza de 10 decembrie 2002, fusese amenințat de unul dintre frații Mararu. Ofițerul instrumenta un dosar privind fraude vamale comise de către cei doi frați, dar și alte personaje din vârful unor instituții ale statului. În ceea ce privește tentativa de omor comisă în noaptea de 10 spre 11 februarie 2006, când împotriva lui Dumitru Mironescu o persoană necunoscută a tras mai multe focuri de armă, trebuie spus că, la fel ca și în cazul ofițerului Filip, suspecți erau tot frații Mararu, neînțelegerile dintre aceștia și Mironescu fiind de notorietate.

Ping-pong cu dosarele la DIICOT și PÎCCJ

Vorbim de două dosare (cu suspecți frații Mararu), instrumentate în bătaie de joc. Cel puțin asta reiese din concluziile trase de către procurorul desemnat de PÎCCJ, care a reținut că singurele activități de cercetare în cazul tentativei de omor comisă împotriva ofițerului Filip,  au fost desfășurate în intervalul 10-16 decembrie 2002, după care cauza a stat în nelucrare până la 16 octombrie 2006, când a fost trimisă la DIICOT Neamț. Dosarele penale nu au avut parte de o proastă instrumentare numai în Neamț, ci și în alte structuri centrale, unde au fost declinate în anul 2006, ca după opt ani să revină la Parchetul Județean Neamț, adică acolo de unde au plecat. Cât au fost în „bejenie”, lucrările penale au trecut pe Parchetul General si Structura Centrala a DIICOT și au avut parte de numeroase conexări, disjungeri și schimbări de procuror. Cu alte cuvinte, a fost aplicată rețeta clasica. Dar haideți să vedem traseul amețitor al celor două cauze penale. Așadar, cauza privind tentativa de omor comisă împotriva ofițerului Filip a stat la „fezandat” în fișetele Poliției Neamț aproape patru ani, fără ca anchetatorii să desfășoare cine știe ce activități în ea. În luna octombrie 2006, dosarul „Filip” este declinat la DIICOT Neamț. Procurorul desemnat de la PÎCCJ a constatat că dosarul nu a fost înregistrat în evidențele Biroului Teritorial Neamț al DIICOT, ci a fost atașat la dosarul tentativei de omor, faptă comisă în februarie același an împotriva lui Mironescu. În acest ultim dosar suspecți erau tot frații Mararu, în calitate de complici, plus o altă persoană (C.V.), în calitate de autor. Dosarul, privind tentativa de omor împotriva lui Mironescu, fusese înregistrat inițial la Parchetul de pe lângă Tribunalul Neamț cu nr. 283/P/2006, ca ulterior să fie declinat la Biroul Teritorial al DIICOT Neamț, unde a primit nr. 36/D/P/2006. La acest dosar a fost anexată și cauza ofițerului Filip. La ordinul lui Codruț Olaru, la acea dată șeful Serviciului Teritorial Bacău al DIICOT, dosarul 36/D/P/ 2006 a fost declinat la DIICOT Structura Centrală. Era 16 octombrie 2006, când dosarul, ce avea ambele fapte de tentativă de omor conexate, lua calea Bucureștiului pentru a fi instrumentat, vezi Doamne, de profesioniști. Că dosarul a plecat, vorba aceea, „varză” și s-a întors tot „varză”, dar cu miros de Capitală, este o altă poveste pe care o s-o prezentăm imediat.  Este clar că la Neamț s-au făcut greșeli impardonabile în ceea ce privește instrumentarea celor două cauze, motiv pentru care mai mulți polițiști și procurori au fost anchetați. Ciudat este că nimeni nu s-a întrebat ce s-a întâmplat cu dosarele cât au fost la București, dacă s-au făcut investigații, rezultatele acestora, etc., iar dacă nu, cine este responsabil? Așadar, plecat în data de 16 octombrie 2006 de la DIICOT Neamț cu nr. 36/D/P/2006, dosarul avea să fie înregistrat la Structura Centrală a DIICOT două zile mai târziu, cu nr. 378/D/P/2006, cauza fiind repartizată procurorului Corina Gherghișan. Și, din acest moment începe dansul conexărilor, disjungerilor, declinărilor, etc. Cu alte cuvinte, nici anchetatorii bucureșteni nu au făcut mare brânză în aceste dosare, interesul lor, cel puțin la prima vedere, fiind acela de a scăpa de „cartoful fierbinte”. Printr-o rezoluție a DIICOT Central din data de 22 octombrie 2006, s-a dispus conexarea dosarului 378/D/P/2006 la dosarul 178/D/P/2006. Acest ultim dosar avea la bază o informare a SRI privind comiterea de către o persoană (n.r. numele acesteia nu este unul cunoscut și apare o singură dată în ancheta PÎCCJ) a infracțiunii de constituire de grup organizat pentru contrabandă cu armament. A urmat o altă rezoluție, datată 17 aprilie 2007, prin care dosarul 178/D/P/2006 era conexat la dosarul 648/D/P/2005, în care se efectuau cercetări sub aspectul comiterii infracțiunilor de „folosirea la autoritatea vamală de acte false”, fapte comise de mai multe persoane, printre care și Gheorghe Mararu.

Ghiveci penal

La data de 23 decembrie 2008, deci cu două zile înainte de Crăciun, dosarul i-a fost repartizat procurorului George Pătuleanu. Acesta, în 23 noiembrie 2010, după asasinatul de la Cafe Latino, a dispus încetarea urmăririi penale împotriva lui Gheorghe Mararu (în cazul celor două tentative de omor), pentru că intervenise decesul acestuia. Ce credeți că face procurorul Pătuleanu, prin aceeași ordonanță? Disjunge cauza și își declină competența, normal. Astfel, cauza a fost declinată în favoarea Secției de Urmărire Penală și Criminalistică pe motiv că apăruse dosarul nr. 1163/P/2010 (n.r. înregistrat la Parchetul General), privind comiterea infracțiunii de omor asupra lui Gheorghe Mararu (n.r. asasinatul de la Cafe Latino). Procurorul a apreciat că faptele pe care le cerceta în dosarul 684/D/P/2005 (n.r. tentativele de omor împotriva ofițerului Filip și Mironescu, contrabandă cu arme și alte infracțiuni vamale) ar avea legătură cu asasinatul comis împotriva lui Mararu. Și, fără să arate elementele de legătură între cauzele amintite, procurorul a considerat necesar să le reunească. Și așa s-a născut dosarul nr. 329/D/P/2010 care a fost declinat și înregistrat la Secția de Urmărire Penală și Criminalistică a Parchetului General cu nr. 1206/P/2010. Dar ce conținea acest nou dosar înregistrat la Parchetul General? Conținea 10 volume, actele efectuate în dosarul ofițerului Filip fiind cuprinse într-un singur volum. Despre acest aspect însă vom veni cu amănunte într-un alt articol. Deci, în noiembrie 2010, procurorul Pătuleanu de la DIICOT Structura Centrală, consideră că ceea ce cerceta el ar avea legătură cu asasinatul comis împotriva lui Gheorghiță Mararu, drept pentru care se înregistrează dosarul 1206/P/2010 la Secția de Urmărire Penală și Criminalistică a Parchetului General. După aproape un an, respectiv octombrie 2011, apare o altă ordonanță prin care se dispune declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea DIICOT Central. Adică cei de la Parchetul General au trimis dosarul înapoi la DIICOT. Numai că situația creată a declanșat „conflictul negativ de competență”. Acesta a fost analizat, iar pe 20 noiembrie 2011, prin ordonanța Procurorului General al PÎCCJ s-a stabilit că Structura Centrală a DIICOT are competența de soluționare a cauzei. Așadar, dosarul revine la DIICOT, de acolo de unde îl declinase în urmă cu un an procurorul Pătuleanu. Revine, revine, dar cu un alt număr, poate de data asta mai norocos. Dar de unde, pentru că un an mai târziu dosarul, înregistrat de această dată cu nr. 343/D/P/2011, a fost declinat din nou.

Dar manevra a fost făcută frumos. În primul rând, cauza a fost scuturată de infracțiunile pentru a căror competență în soluționare o avea DIICOT. Altfel nu se putea face declinarea. Printr-o ordonanță din 30 mai 2012, procurorul DIICOT a dispus neînceperea urmăririi penale față de Mararu Gheorghe, Mararu Bogdan, Mararu Răzvan și Mironescu, sub aspectul comiterii infracțiunii „prevăzute de art. 7 din Legea nr.39/2003”. Acest articol se referă la „ Iniţierea sau constituirea unui grup infracţional organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup se pedepseşte cu închisoare de la 5 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi”. Și cum nu au mai fost fapte de competența DIICOT, prin aceeași ordonanță procurorul de caz a dispus declinarea competenței de soluționare, în cazul celor două tentative de omor (Filip și Mironescu), „în favoarea Parchetului de pe lângă Tribunalul Neamț, în vederea continuării cercetărilor”. Dosarul a revenit în Neamț după aproape 6 ani, timp în care a fost „minge de ping-pong” între Parchetul General și DIICOT. Nu poți totuși să nu observi un aspect, și anume că pentru modul în care au fost instrumentate dosarele în Neamț au fost cercetați mai mulți polițiști și procurori, dar pentru că dosarele au zăcut aproape 6 ani la DIICOT- Structura Centrală și Parchetul General nu fost tras nimeni de mânecuță. Să fie vorba de zicala atât de bine cunoscută: „Corb la corb nu-și scoate ochii”? Vom reveni.

Daniel MURARU

 

Facebooktwittergoogle_pluslinkedin

3 Comentarii la EFECTUL INTERLOP ASUPRA SISTEMULUI JUDICIAR: DOSARE ÎNGROPATE ÎN PRAF ȘI NEPĂSARE

  1. Vodă Bogdan   august 28, 2016 at 8:14 am

    După atitea nedreptăți, colegul Filip nu a făcut nimic pt a descoperi făptașii? O data, pe cei care l.au bătut! Apoi pe proprii lui colegi care, bag seama, nu au facut nimic pentru a-i prinde pe agresori.

    Răspunde
  2. Dumitru Andreiescu   august 28, 2016 at 11:54 am

    Felicitari domnului Muraru pentru ca in sfirsit, in judetul Neamt a aparut un ziar care sa dezvaluie toate mizeriile din sistemul de justitie. Suntem un grup de cetateni care va apreciem si va sustinem. Asteptam cu nerabdare si celelate dezvaluiri. Poate va uitati si in celelalte institutii sa vedeti jaful pe banii publici (spital, cj, etc). Sunteti un adevarat profesionist. Jos palaria! Cu respect

    Răspunde
  3. alecu   septembrie 18, 2016 at 10:06 am

    Potrivit legii, infractiunile contra vieții sunt imprescriptibile, de aceea a și fost posibilă redeschiderea dosarului revoluției după 27 de ani și anchetarea lui Iliescu, altfel era clasat pe prescripție. Așa că nu înțeleg despre ce prescripție vorbiti aici. Cititi codul penal. Nu știu detalii despre acest caz, nu sunt din Neamț dar știu legea. Omorul nu se prescrie.

    Admin.: La mijloc este vorba de modul in care politistii si procurorii au instrumentat doua dosare de tentativa de omor, nu omor. Mai multe informatii gasiti aici:

    http://atacul.ro/2016/09/10/exclusivitate-atacul-ro-document-exploziv-care-arata-ca-autoritatile-au-facut-zid-jurul-unor-grupari-mafiote/#more-770

    Răspunde

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *