Polițistul bătut de rakeți: „ NU ÎMI EXPLIC ACEASTĂ MENȚIUNE, ÎNTRUCÂT EU ȘTIU CĂ AM FOST LOVIT DIN SPATE ”

Numele unor cunoscuți polițiști nemțeni, procurori, dar și ofițeri SRI apar într-o anchetă năucitoare a procurorilor Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Dosarul penal, finalizat în urmă cu câteva luni, a vizat modul defectuos în care au fost investigate două dosare penale complexe, privind activitatea infracțională a clanului Mararu. În documentele procurorilor bucureșteni se vorbește despre grave abateri în instrumentarea celor două lucrări penale, de la proceduri nerespectate la dispariția unor stenograme care ar fi putut proba implicarea fraților Mararu în două tentative de omor ce au zguduit întreaga țară. Este vorba de tentativa de omor comisă împotriva ofițerului Cezar Filip (10 decembrie 2002) și tentativa de omor care l-a vizat pe Dumitru Mironescu (10/11 februarie 2016). Ambele dosare au avut un traseu sinuos, existând suspiciuni serioase în ceea ce privește buna credință a celor care le-au instrumentat. Aceste aspecte au fost constatate destul de târziu de către MAI, iar raportul întocmit de Corpul de Control a fost trimis la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație. In primă fază s-a mers pe o verificare a celor prezentate în raportul MAI-ului, ancheta fiind realizată de un procuror anume desemnat de PÎCCJ. Cel din urmă a avut nevoie de mai puțin de un an să tragă o concluzie, aceasta stând la baza întocmirii unul dosar penal ce a fost instrumentat de procurorul Daniela Matei de la PÎCCJ. Așa cum precizam și în articolele anterioare, procurorul Daniela Matei a dat soluția în dosar în urmă cu câteva luni. Astfel, toți făptuitorii au scăpat basma curată, deoarece pentru cele mai multe fapte de care erau acuzați a intervenit prescripția răspunderii penale, iar în cazul altora s-a constatat că faptele nu există.

Cum a fost instrumentată tentativa de omor comisă împotriva ofițerului Filip

Cele două dosare au luat calea Bucureștiului în octombrie 2006, când au fost declinate spre competentă soluționare Structurii Centrale a DIICOT. Procurorul PÎCCJ care a fost desemnat să verifice aspectele sesizate de MAI a constatat că dosarul, în care fuseseră conexate cele două cauze, conținea 10 volume. Doar un singur volum conținea documente referitoare la cazul Filip, celelalte nouă fiind legate de fapta comisă împotriva lui Mironescu. În volumul privind cauza ofițerului Filip se aflau acte întocmite de polițiști (referatul cu propunere de începere a urmăririi penale, un proces verbal de începere a urmăririi penale fără număr, procesul verbal de cercetare la fața locului, etc), constatarea medico-legală întocmită de Serviciul de Medicină Legală Neamț, declarațiile date de victimă, soția acestuia și trei vecini de bloc; alte acte întocmite de polițiști cu ocazia desfășurării unor activități informative; documente cu caracter clasificat (autorizații de interceptare); acte întocmite de procurori (procesul verbal din februarie 2005, când ofițerii Amihăesei, Tablan și Beșu au căutat în arhiva Parchetului Județean Neamț presupusa stenogramă dintre Rodideal și Mararu despre care existau suspiciuni că a dispărut de la dosar). Dosarul mai conținea adrese ale anchetatorilor către operatorii de telefonie mobilă, dar și autorizații de interceptare și înregistrare a convorbirilor telefonice emise de procurorul șef de la acea vreme a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău. Și cam atât.  În raportul medicului legist se arată că „Cezar Filip prezintă leziuni post traumatice de tipul fracturii liniare parietale stînga, cu hemotimpan urechea stângă post traumatic, sindrom vertiginos, produse prin lovire cu corp dur, posibil cu suprafața plană, ce pot data din 10 decembrie 2002. Leziunile necesită 25-27 zile de îngrijiri medicale de la data producerii, dacă nu survin complicații”. Audiat de procurorul PÎCCJ (n.r. în intervalul noiembrie 2010 – august 2011), ofițerul a precizat că nu a solicitat o copie a raportului de constatare medico-legală. Când procurorul PÎCCJ i-a arătat acest raport, ofițerul Filip și-a exprimat dezacordul cu privire la dinamica producerii leziunilor. „Nu îmi explic această mențiune, întrucât eu știu că am fost lovit din spate, fapt pe care l-am declarat în amănunt și la data de 17 decembrie 2002”, a declarat ofițerul Filip procurorului PÎCCJ. Polițistul nemțean a mai arătat că timp de 8 ani, de la data agresiunii și până în momentul în care a fost audiat de către procurorul PÎCCJ, nu a fost chemat la audieri de nici unul dintre cei care investigau cauza (polițiști sau procurori).

 „Nici ofițerii nu au venit în mod expres cu dosarul la înregistrat, dar nici eu nu am solicitat acest lucru”

De altfel, încadrarea faptei în cazul agresiunii comise împotriva ofițerului Filip le-a dat mari bătăi de cap anchetatorilor.  S-a oscilat mult între vătămare corporală gravă, variantă susținută de medicul legist, și tentativă de omor agreată de polițiști. În cele din urmă s-a mers pe tentativă de omor, însă dosarul nu a fost înregistrat la Parchetul Județean Neamț, asa cum ar fi fost normal și legal. Toți cei implicați în această lucrare penală, despre care procurorii PÎCCJ afirmă că a stat la Poliția Neamț aproape 4 ani fără să se lucreze în ea, au încercat să explice situația, fără a fi însă convingători. Numai că această stare de fapt a făcut ca toate autorizațiile de interceptare de la dosar să fie ilegale, același lucru fiind valabil și în cazul stenogramelor ce ar fi putut fi utile soluționării dosarului. Culmea este că atât polițiștii, dar și procurorul criminalist, au fost de acord cu încadrarea faptei la tentativă de omor, însă nici unul nu s-a gândit că dosarul trebuie înregistrat la Parchetul Județean Neamț. Interesantă în acest sens a fost declarația dată procurorului PÎCCJ de comisarul șef Benone Beșu, actualul șef al Serviciului de Investigații Criminale. Ofițerul a făcut parte din colectivul de polițiști care a lucrat la dosarul agresiunii comise împotriva lui Cezar Filip. Astfel, Benone Beșu a declarat procurorului de la PÎCCJ că a constatat că dosarul conținea acte de începere a urmăririi penale întocmite de către Tablan Paul pentru tentativă de omor, însă nu cunoștea dacă dosarul fusese sau nu înregistrat la Parchetul Județean Neamț.

„Ofițerul de poliție Beșu Vasile Benone a arătat că nu își poate explica motivele pentru care lucrarea privind pe Cezar Filip nu a fost înregistrată la Parchetul de pe lângă Tribunalul Neamț”, se arată în materialul PÎCCJ.

Aceeași explicație au dat-o procurorului de la PÎCCJ cam toți ofițerii care au participat la anchetă. Cât privește poziția procurorului de caz, Dorin Cautiș, aceasta trebuie analizată cu maximă atenție.

„Procurorul Dorin Cautiș a arătat că nu reține, dar că în virtutea relației de colaborare pe care o avea cu ofițerii de poliție este posibil ca aceștia să-i fi spus că s-a început urmărira penală și sa-i fi arătat înscrisurile de la lucrarea respectivă. În acest sens, a precizat că în discuțiile pe această speță, s-a discutat că încadrarea juridică este cea de tentativă de omor, dar nu-mi amintesc dacă pentru aceasta s-a și început urmărirea penală. (…) Procurorul Cautiș a explicat că, deși era vorba despre o tentativă la infracțiunea de omor, pentru care urmărirea penală se efectua de către procuror, în ceea ce privește speța Cezar Filip aceasta nu a fost înregistrată în registrul penal al Parchetului, deoarece nici ofițerii nu au venit în mod expres cu dosarul la înregistrat, dar nici eu nu am solicitat acest lucru”, sursa PÎCCJ.

Fără comentarii!

Procurorul PÎCCJ l-a audiat și pe Neculai Manea Nuțu, prim procuror al Parchetului Județean Neamț în perioada februarie 2002-august 2004. Cel din urmă a precizat că, deși avea cunoștință de actele de violență comise asupra ofițerului Filip, „nu a fost sesizat oficial despre gravitatea și urmările infracțiunii, așa încât, la nivelul conducerii Parchetului nu s-a dispus înregistrarea și repartizarea acestei cauze procurorului criminalist”. Concluzia procurorului desemnat de PÎCCJ să facă verificări în această cauză a fost clară, respectiv că atât polițiștii, cat și procurorii care au lucrat în dosar, au acționat defectuos și au dat dovadă de lipsă de interes și rol activ în instrumentarea și finalizarea cauzelor.

Daniel MURARU