Cum a validat Președintele „statul în stat” din MAI. Cronica unei reforme eșuate și costul „chestorilor de carton”

Sursa foto: SPR „Diamantul”

Precizare:

Dintru început trebuie să arăt că acest articol se raportează și critică fapte, FĂRĂ nici un interes de a promova o ALTERNATIVĂ prezidențiabilă (care, în acest moment, nu există).

Urmăresc de ceva vreme prestația Președintelui României și de fiecare dată sunt nevoit să confirm caracteristicile unui personaj extrem de ezitant, evaziv în explicații, detașat de orice situație în care îi este solicitată poziția. Nicușor Dan pare deja epuizat încă din primele luni de la preluarea mandatului. Este evident că-i lipsește darul oratoriei – deși niscaiva cursuri l-ar putea sălta cât de cât -, faptul că niciodată nu privește direct, ci îi fuge privirea în toate părțile, sugerează clar un ins ascuns în adevăratele intenții (investigatorii recunosc aceste indicii). Stângăciile gestuale și de atitudine scot în evidență o timiditate opusă caracteristicilor unui LIDER. Isprava de aseară, când a redeschis robinetul avansărilor de chestori în Poliția Română, arată clar că la ”aceeași mizerie” a reușit să-și afirme dominația și pe Palatul Cotroceni.

Ceea ce trebuia să fie „asanarea morală” a Ministerului Afacerilor Interne s-a transformat, în mai puțin de două luni, într-o validare a vechiului sistem. Printr-o mișcare surprinzătoare, Președintele României, Nicușor Dan, a semnat la 23 ianuarie 2026 decretele de avansare în grad pentru o serie de ofițeri controversați, aceiași pe care refuzase să îi valideze de Ziua Națională, la 1 Decembrie 2025. Impresionați de gestul Președintelui, SPR Diamantul chiar i-a trimis un mesaj public de susținere la începutul lunii decembrie 2025, când refuzul avansărilor a fost catalogat de noi drept un „act de triaj chirurgical”. Ieri seara însă, Președintele României ridică steagul alb al absenței și marchează victoria finală a rețelei Despescu, o capitulare în fața statului profund și o victorie a generalilor mexicani – prea mulți șefi pentru o armată fără soldați.

De la speranță la „constelația de carton”

Momentul 1 Decembrie 2025 fusese salutat de de Sindicatul „Diamantul” printr-o scrisoare oficială (Nr. 236/02.12.2025), în care decizia Președintelui era numită „act de asanare morală și instituțională”. Argumentele de atunci rămân valide și astăzi, însă au fost ignorate prin semnătura din ianuarie:

• Inflația de grade: Acordarea gradelor de general unor funcționari de birou, specialiști în PR sau directori de cabinet, fără experiență operativă reală.
• Deficitul structural: Contrastul obscen dintre „producția de generali” de la vârf și lipsa de personal de peste 40% de la baza piramidei (în structurile operative).
• Lipsa de performanță: Incapacitatea sistemului de a livra securitate reală cetățenilor.

Decretele publicate pe 23 ianuarie 2026 consfințesc exact opusul: o listă extinsă, dominată de figuri care au girat eșecuri operaționale majore. Raportul consultat descrie această elită nou-promovată drept o „constelație de carton”, avansată pe criterii de loialitate personală, nu meritocratice https://www.presidency.ro/ro/media/comunicate-de-presa/decrete-semnate-de-presedintele-romaniei-nicusor-dan1769185389.

Nota de plată a „constelației”: aritmetica risipei bugetare

Prin articolul nostru Nota de plată a constelației din MAI https://sprd.ro/nota-de-plata-a-constelatiei-din-mai-cat-ne-costa-de-fapt-un-chestor-de-carton-si-de-ce-presedintele-a-oprit-robinetul-cu-stele/carătam costurile ascunse ale acestor semnături. Un chestor nu este doar un titlu onorific, ci „o gaură neagră în bugetul de stat, activată pe viață”.

1. Salarii și sporuri de „excelență”

Trecerea în corpul chestorilor activează un multiplicator financiar exclusivist. Ofițerii avansați, precum cei din lista decretului recent, beneficiază de:

• Salarii de bază majorate considerabil.
• Sporuri cumulate: Spor de risc (pentru muncă de birou), spor de confidențialitate și, cel mai important, sporul de excelență de până la 50%.
• Indemnizații de comandă superioare.

Mecanismul pensiilor: „generali” în rezervă

Decretele din 23 ianuarie nu s-au limitat la personalul activ. Lista include numeroase avansări în grad pentru ofițeri trecuți în retragere (Ex: Florea Gheorghe, Boloangă Gheorghe, Mihai Ioan – avansați la gradul de general de brigadă cu o stea). Impactul: Prin avansarea în grad chiar înainte sau după trecerea în rezervă, baza de calcul a pensiei speciale crește exponențial. Statul român poate ajunge să plătească un chestor pensionar o perioadă dublă față de cea în care a activat efectiv.

Piramida inversată

MAI a devenit o instituție cu „capul mare și picioarele scurte”. Documentele indică o armată de „generali mexicani”: structurile centrale abundă în generali și chestori, în timp ce secțiile rurale funcționează cu un singur agent, epuizat și fără logistică. Fiecare salariu de „chestor de carton” echivalează cu salariile a 3-4 agenți de stradă care lipsesc din sistem.

Strategul din umbră: Rețeaua Despescu și „Frăția Academiei”

În centrul acestei structuri de putere se află secretarul de stat Bogdan Despescu. „Ministrul de facto” al Internelor, Despescu – cu ”origini sociale sănătoase”, de Buzău – a supraviețuit tuturor ciclurilor electorale, construindu-și o rețea de protejați, din colegi de Academie și apropiați fideli.

Mecanismul este feudal prin excelență: promovarea se bazează pe legăturile formate în instituțiile de învățământ ale MAI și pe loialitatea față de „suzeran”. Odată ajunși șefi de IPJ-uri sau directori centrali, aceștia execută mecanic ordinele venite pe linie informală. Orice mișcare centripetă în fața lui ”Dumnezeu” te zboară din funcție.

Galeria generalilor: profilurile eșecului recompensat

În chip firesc, am fi așteptat de la Președintele Nicușor Dan prezentarea unor fundamentări publice pentru fiecare chestor. În fond, nu este avansat un pârlit de agent ori ofițeraș de provincie, ci ditai generalul! O echivalare, să spunem, cu membrii Academiei Române, unde trebuie să vedem și să ne convingem de excelența profesională, cariere impecabile, putere de exemplu ce ar trebui să treacă asemenea unui șoc electric prin întreaga structură de comandă a Armei. ”Orice soldat poartă în raniță bastonul de mareșal”, zicea Napoleon, de ce să le ascunzi exemplele de reușită profesională?!

Încă de pe vremea lui Iohannis am cerut nota de fundamentare a avansării lui Georgian Drăgan, în vârstă de doar 34 de ani, în corpul chestorilor. Am primit un refuz categoric, acum ne judecăm cu Președinția României și în data de 20.01.2026 am marcat o primă reușită: dosarul a fost retrimis spre rejudecare instanței de fond care ne-a respins cererea.

Știți ce este interesant? Însuși prezidentul interimar Bolojan – prin consilierul de stat – formulează întâmpinare în dosar cu solicitarea de respingere a cererii noastre de transparentizare, oferindu-ne o nouă dovadă a ipocriziei discursului politic.

Însuși Nicușor Dan putea încerca un gest de transparentizare a unei decizii controversate, punând capăt disputei în instanță, dar nu o face. De aceea, previzibil, nici o solicitare legată de justificarea Decretelor prezidențiale de avansare a chestorilor nu va avea șanse de reușită, fără apelul la instanțele de judecată.

Până atunci, avem destule semne de nedumerire față de care Președintele României ar trebui să ofere lămuriri publice imediate:

1. Benone Matei – Chestor General (4 stele). Eșecul „Gânj”

În condițiile unei crize profunde de personal ce se adâncește continui, a deprofesionalizării Poliției Române și afectarea climatului organizațional acordarea gradului suprem profesional, denotă o deconectare totală a Președintelui de realitățile interne. Probabil cel mai marcant act al lui Benone Matei – ce-i va rămâne lipit de istoricul mandatului – este celebra circulară de introducere a actelor de poliție politică în rândul personalului. Impardonabilă este încălcarea Regulilor de la Beijing, la care România a achiesat, privind cercetarea specializată în cauzele (toate) privind minorii. Eșecuri administrative, precum așa-zisa reînființare a IPJ Constanța, dar și operative, cum ar fi scăparea de sub control a problematicii violenței în familie, cu o creștere explozivă a cazurilor și incidente care au îngrozit România reprezintă tot atâtea motive pentru care Președintele României era oblicat să NU semneze ”ca primarul”!

2. Tiberiu Silviu Dumitrache – General cu 4 stele. Spectrul Poliției Politice

Alături de șeful Poliției Române a fost avansat la gradul maxim și șeful DGPI (fostul „Doi și-un sfert”). O instituție – relicvă a regimului totalitar, progenitură a NKVD-ului, marcată constant de scandaluri, vezi cazul hărțuirii și destituirii celor incomozi prin metoda avizului ORNISS, acțiuni clare de poliție politică asupra liderilor de sindicat incomozi, așa cum i-am prins noi. Scandalul agenților ruși care au afectat procesul electoral sau a unor oligarhi – urmăriți internațional, cum este celebrul Vladimir Plahotniuc a cărui cerere de reînnoire a actului de identitate (pe nume fals) a trecut ca prin unt cald pe sub nasul autorităților române, ne arată un DGPI compromis și inutil, chiar și acolo unde-și clamează importanța instituțională. Bisturiul reformei instituționale trebuia să intre direct în chiuretarea imediată a acestei structuri toxice. Or, tocmai gestul Președintelui ne arată lipsa totală de apetit într-o acțiune serioasă și hotărâtă de reafirmare a statului de drept și instituirea democrației reale/palpabile în România.

3. Dumitru Biltag – Chestor Principal (2 stele). Reciclarea managerială

Un ins pe care nici un scandal public nu a reușit să-l facă trecut pe linie moartă, dimpotrivă. De la scandalurile de la IPJ Mureșhttps://www.facebook.com/watch/?v=192661972312215, https://observatornews.ro/eveniment/cine-este-dumitru-biltag-noul-sef-ipj-constanta-in-2020-a-dat-in-judecata-ipj-mures-unde-era-sef-dupa-ce-subalternii-iau-luat-permisul-pentru-viteza-549122.html – ce au alimentat consistent presa locală – este mutat la IPJ Ilfov, apoi, în scurt timp la IPJ Constanța, unde îi cade misiunea (i)responsabilă a îndeplinirii ”pohtei” ministrului Predoiu, de reînființare a instituției. Este un mandat marcat de scandalul Vama Veche, tragedia de la 2 Mai și persistența traficului de droguri. Avansarea confirmă că sistemul premiază supraviețuirea în funcție, nu rezultatele.

4. Gabriel Coman – Chestor (1 stea). Dedicație specială

Un ins total șters din punct de vedere profesional, fost șef DGA Iași, executant docil. Singurele informații dezvăluite public sunt că a fost cercetat penal pentru denunțuri ticluite contra propriilor colegi și sifon (https://www.7iasi.ro/doi-s-un-sfert-s-a-spalat-pe-maini-in-cazul-sefului-dga-banuit-de-scurgeri-de-informatii-dar-l-a-executat-pe-agentul-care-si-a-amendat-seful/, https://www.7iasi.ro/ofiterul-care-sifona-date-din-dosare-protejat-de-dga-informatii-clasificate-pe-mana-unui-turnator/) – o etichetă deloc onorabilă pentru orice polițist, că ar fi picat și testul poligraf, iar împuternicirea lui la Neamț a fost interpretată ca o scoatere de sub ”lumina reflectoarelor” https://www.7iasi.ro/document-fostul-sef-al-dga-testat-la-poligraf-si-prins-cu-minciuna-postul-de-comandant-al-ipj-iasi-pregatit-pentru-coman/. Singura lui dezmințire publică, extrem de stângace, o avem aici https://tvmneamt.ro/seful-politiei-neamt-neaga-ipoteza-presupusului-dosar-penal-in-care-ar-fi-fost-cercetat-multumesc-frumos-pentru-intrebare-sunteti-primul-ziarist-care-m-a-intrebat-despre-treaba-asta/. Este cunoscut a fi fost colegul de Academie a tartorului Despescu. S-a instalat la Neamț, inițial ca împuternicit. Deși se vedea clar că omul e picat din lună, până la finele anului se înscrie la examen și ia din prima un concurs unde concurează de unul singur și în care polițiști de carieră serioasă cu greu reușesc să ia nota 7, după ce tocesc luni la rând un volum de materie imposibil de memorat și reprodus literal, așa cum se cere.

Interesant în acest caz este că instalarea la Coman în fruntea IPJ Neamț coincide cu ridicarea acestei instituții printre Inspectoratele cu grad de chestor. Dintr-o dată și fără vreun context motivațional clar, dintr-un inspectorat de importanță medie, IPJ Neamț se așeza printre inspectoratele de primă importanță, cum sunt cele din județele mari, Constanța, Iași, Timiș, Cluj. După multă vreme în care la Neamț nici măcar nu se visa la un asemenea rang, spontanietatea unui gest nesolicitat a fost indiciul evident al unei dedicații ad personam, venită pe linia prietenului Despescu.

Alte avansări notabile în structurile centrale: Mirițescu Eduard (Chestor-șef) – un abțibild al carierei Despescu, Minoiu Valentin (Chestor-șef), Săvulescu Ionel-Ștefan (Chestor-șef). Dintre acestea, promovarea lui Minoiu șeful DGMRU, este în conflict total cu criza de personal în MAI unde am arătat cu cifre că din 2019 este în continuă scădere. Sunt proaspete articolele privind criza de personal la pompieri sau la jandarmi. Urmeaza sa prezentăm și situația din Poliția Română, când vor avea chef purtătorii de vorbe să ne pună datele la dispoziție.

Precedentul „Bebeto” și bătălia juridică pentru transparență (Dosar 634/3/2024)

Validarea acestor decrete nu este un accident, ci continuarea unei practici instituționalizate, având ca precedent cazul Georgian Drăgan („Bebeto”).

General la 34 de ani

Avansat chestor prin Decretul 1567/2023, Drăgan a atins acest grad la doar 34 de ani (și 12 ani de vechime), sfidând normele de stagiu (20+ ani) prin utilizarea repetată a art. 54 din Legea 360/2002 („merite excepționale”).

Litigiul pentru „nota de fundamentare”

Sindicatul „Diamantul” a acționat în instanță Administrația Prezidențială și Președintele României (Dosar 634/3/2024 la Tribunalul București și ulterior Curtea de Apel) pentru a obține „Nota de fundamentare” a acestei avansări.

• Strategia Opacității: În proces, Instituția Prezidențială – pe vremea când era condusă de interimarul Ilie Bolojan – a invocat „lipsa calității procesuale pasive” a Președintelui, încercând să transfere responsabilitatea exclusiv către Administrația Prezidențială, pentru a bloca accesul la informații.
• Miza: Refuzul de a arăta publicului ce „fapte de arme” au justificat transformarea unui purtător de cuvânt în general demonstrează că „meritul excepțional” a devenit sinonim cu „servilismul excepțional”.

Concluzii: un semnal de alarmă

Sistemul de ordine publică este în „colaps funcțional”, mascat doar de strălucirea noilor stele de pe epoleți. Revenirea Președintelui asupra deciziei din decembrie, fără rezolvarea problemelor sistemice și pe fondul unor litigii nerezolvate privind transparența, este o eroare strategică. Consolidarea rețelei Despescu și legitimarea abuzurilor DGPI transmit un mesaj clar polițiștilor onești: meritocrația a murit. În acest timp, cetățenii rămân protejați de o poliție condusă de oameni care nu pot prinde un criminal luni de zile, dar știu perfect cum să avanseze în grad și să își securizeze pensii speciale uriașe.

Vitalie JOSANU, președinte SPR „Diamantul”