Revoltător! Cum îmbogățește gândacul de scoarță mafia lemnului. Mii de hectare de pădure se usucă sub ochii silvicultorilor 

Administrarea pădurii statului român a constituit, de-a lungul timpului, nenumărate subiecte de dezbatere atât în interiorul sistemului, cât și în afara lui. Principala chestiune care s-a aflat în centrul atenției, datorită presiunii opiniei publice, a fost cea privind furtul de material lemnos din pădurea statului și metodele prin care acesta poate fi combătut. Așa a apărut aplicația SUMAL, care este folosită pentru înregistrarea provenienței materialului lemnos transportat, înregistrarea traseului din pădure și până la destinație, fotografierea autovehiculului folosit la transport etc. Chiar dacă nu este un sistem perfect, folosirea lui are o contribuție importantă la combaterea furturilor de lemn. Ingenios, românul a căutat și a găsit variante pentru a fenta sistemul, transporturile multiple (mai multe transporturi pe un singur aviz) sau transporturile mai mari cantitativ decât cele menționate în avize, fiind printre cel mai des folosite.

Aceiași oameni, noi metode

Conform informațiilor obținute de redactorii atacul.ro de la oameni care lucrează în sistem, în ultimii ani, furturile de material lemnos au trecut la un alt nivel al hoției, apelând la o metodă folosită pe scară largă, inclusiv în mai multe ocoale silvice din județul Neamț.

Partizile suprapuse

Datele pe care le-am obținut din interiorul Direcției Silvice Neamț arată că în cadrul unor ocoale silvice s-a împământenit o regulă prin care doar anumite firme agreate ajung să obțină partizi suprapuse la prețuri care nu reflectă calitatea lemnului exploatat. Sunt voci care afirmă și că, de multe ori, se exagerează atunci când se decide deschiderea unei partizi suprapuse, pentru că nici cantitatea și nici calitatea lemnului ce urmează să fie exploatat nu sunt cele reale.

Pentru a înțelege mai bine ce se întâmplă, trebuie să știm ce înseamnă partidă suprapusă, iar pentru asta o să venim cu un exemplu.

Presupunem că firma X câștigă o licitație pentru exploatarea a 500 mc de masă lemnoasă (accidentale) de pe un teren aflat pe raza unui ocol silvic. Când reprezentantul societății comerciale intră în zona în care trebuie să exploateze constată că, în afară de arborii pe care trebuie să-i exploateze, pe terenul respectiv au apărut și alții (uscați, rupți etc) care trebuie, la fel, extrași. Primul lucru pe care îl face reprezentantul firmei este să anunțe conducerea ocolului silvic, care trimite la fața locului un specialist pentru a vedea pe teren cum stau lucrurile. Mergem cu scenariul nostru mai departe și presupunem că specialistul ocolului găsește, în afară de arborii marcați, alți arbori bolvani, uscați, care trebuie să fie tăiați, să zicem 100 de arbori uscați. În acest moment vorbim despre o partidă suprapusă, pentru care reprezentanții direcției silvice pot demara negocieri cu cei ai firmei care exploatează partida principală pentru exploatarea cantității suplimentare de 300 de metri cubi masă lemnoasă uscată. Prețul minim al lemnului din partida suprapusă nu poate fi mai mic decât decât cel din APV-ul (actul de punere în valoare) din partida principală.

Lemnul de calitate superioară aduce milioanele

Acesta este un traseu normal într-o situație în care se ajunge la constituirea unei suprafețe suprapuse. Însă, spun sursele noastre, nu de puține ori, cadrul legal este încălcat, astfel că se ajunge ca mari cantități de lemn să fie exploatat ilegal, prejudiciul fiind de ordinul milioanelor sau chiar al zecilor de milioane de lei, în fiecare an.

Se ajunge aici, în primul rând, pentru că de multe ori partizile suprapuse sunt oferite pe ochi frumoși, adică le primesc acele firme „prietene”. Marfa este de o calitate superioară decât lemnul din partida de bază, iar prețul poate fi mai mic decât ce de la licitație. Firmele care nu sunt agreate sunt date deoparte.

În multe situații, cantitățile exploatate și diferența de preț sunt atât de mari încât de se poate ajunge la „profituri ilegale” formate din sume cu multe zerouri.

„Partizile suprapuse sunt foarte greu de controlat”

Afacerea se face, de regulă, în trei – șeful de ocol, reprezentantul acestuia, care face constatarea pe teren, și patronul firmei agreate. Sursele noastre spun că ceea ce se marcă în cazul partizilor suprapuse reprezintă lemn de foarte bună calitate care, din pix, este transformat în marfă slab calitativă (ca în exemplul nostru, cu lemnul bolnav, uscat).

Așadar, un artificiu folosit de unii dintre cei care sunt plătiți pentru a avea grijă de pădurile statului, șmecherii care le umplu buzunarele și conturile.

„Partizile suprapuse sunt foarte greu de controlat, mai ușor e cu cele inițiale. De foarte multe ori, arborii din partida suprapusă sunt mai buni decât cei pe care i-ai luat, așa că e convenabil să cumperi marfă de calitate la prețul arborilor de categoria accidentale. Mulți iau partizi cu accidentale ca să ajungă la partizi suprapuse cu marfă de mult mai bună calitate, dar la același preț”, ne-a declarat un activist de mediu.

De ce se usucă pădurile?

În ultima perioadă, în România a apărut un fenomen care a afectat o mare suprafață de pădure. Ne referim la acele pădurile care suferă de pe urma secetei sau atacului dăunătorilor, fără ca responsabilii să intervină în timp util pentru a le salva.

Recent, Mircea Abrudean, președintele Senatului, a atras atenția asupra acestui fenomen, afirmând că mii de hectare de păduri de rășinoase (molid în principal) din Parcul Natural Apuseni sunt afectate de gândacul cu scoarță și s-au uscat. Parlamentarul atrăgea atenția că, din cauza unui vid legislativ, lemnul afectat nu poate fi exploatat în timp util, vinovată fiind legea privind regimul ariilor naturale protejate.

Silvicultorii se plâng că nu pot interveni din vreme pentru că trebuie să obțină o serie de avize, iar Garda Forestieră îi întârzie cel mai tare. E adevărat, nu au protestat pentru asta, iar drept urmare, de la lună la lună, de la an la an, statul român pierde mari sume de bani.

Lasă pădurea să se usuce?

La fel de adevărat este și faptul că la mijloc, în anumite situații, ar putea fi vorba și despre altceva, mult mai grav. Sursele noastre din rândul silvicultorilor afirmă că există suspiciuni că, în anumite cazuri, se intervine intenționat cu întârziere pentru scoaterea arborilor afectați, tocmai pentru a îmbolnăvi și alții.

„Nu este deloc complicat! Întârzii cu extragerea arborilor infestați, timp în care se îmbolnăvesc și alții. Ulterior, scoți la licitație și vii cu o partidă suprapusă pentru a scoate noii arbori infestați. Numai că nu toți sunt bolnavi, așa că poți scoate cantități mari de arbori sănătoși care, pe hârtie, sunt de fapt infestați. Sunt situații inclusiv la Neamț care ar trebui să facă obiectul unor verificări atente din partea autorităților. Iar dacă tot va fi cineva interesat de ce se întâmplă cu pădurile noastre, ar fi foarte bine dacă ar verifica și cum în cazul unor anumite firme au fost extinse autorizațiile de exploatare. Să vadă cum informațiile din rapoartele de calamitate sunt false. Se poate dovedi ușor, dacă confrunți datele din raportul de calamitate cu cele din buletinul meteo. Dacă anchetatorii vor urma această direcție, vor avea parte de surprize imense”, ne-a declarat același activist de mediu.

La Gârcina și Vaduri, pădurea se usucă în văzul silvicultorilor

Pe raza ocoalelor silvice Gârcina și Vaduri sunt mai multe suprafețe de pădure (rășinoase) care s-au uscat. Chiar peste drum de sediul Ocolului Silvic Gârcina se vede imaginea dezolantă a pădurii uscate, o considerabilă suprafață. Și nu este singura. În apropiere, între Piatra-Neamț și Gârcina, o pădure administrată de Ocolul Silvic Vaduri arată la fel de deprimant: mii de copaci uscați care, nefiind extrași din vreme, au îmbolnăvit pe alții, fie din cauza secetei, fie din cea a gândacilor de scoarță, cel ce decimează mare parte din pădurile României.

Galerie foto: păduri de rășinoase uscate de pe raza ocoalelor silvice Gîrcina și Vaduri

[Show slideshow]

Demersul președintelui Senatului, respectiv de a schimba legea pentru ca silvicultorii să aibă posibilitatea să intervină mult mai repede pentru a elimina arborii infestați, este lăudabil. Numai că fără un sprijin și din partea altor factori politici, a societății civile, inclusiv a celor plătiți să aibă grijă de pădurile României, cadrul legal nu va fi schimbat prea repede. Iar în tot acest timp, România va pierde mii sau poate chiar zeci de mii de hectare de pădure. 

D. MURARU