Notițe misterioase găsite de procurorii DNA asupra lui Costel Alexe, fostul ministru al Mediului. „Unele ajungeau la mine și altele la ANAR”

Costel Alexe, președintele Consiliului Județean Iași, a fost trimis recent în judecată în dosarul șpăgii pe care ar fi primit-o de la combinatul Liberty Galați în perioada în care era ministrul Mediului (anul 2020).

Procurorii îl acuză pe Alexe că ar fi cerut și primit peste 20 de tone de tablă și țeavă, folosindu-se de atribuțiile de serviciu privind alocarea, cu titlu gratuit, către fabrica respectivă, a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră și monitorizarea măsurilor luate de combinat pentru închiderea unui depozit de deșeuri neconforme, respectiv halda de zgură.

Concret, activitatea combinatului depindea de anumite decizii luate în interiorul Ministerului Mediului, condus de Alexe, iar acesta și-a folosit puterea pentru a cere și primi șpaga, pe care, ulterior, după ce procurorii au intrat pe fir, a încercat să o ascundă în contracte de sponsorizare măsluite.

„Gânduri așternute pe o ciornă”

Dosarul a fost studiat de jurnaliștii de la publicația ieșeană ReporterIS, care au prezentat informații extrem de importante despre afacerea „Tabla”, date despre cum fostul ministru s-a implicat și coordonat acțiunea ilegală, reacțiile și comportamentul celor de la combinatul Liberty, stenograme etc.

Ei bine, una dintre informațiile furnizate de jurnaliștii ieșeni se referă la o percheziție a procurorilor anticorupție, din ianuarie 2021, când asupra fostului ministru Alexe a fost găsită o coală de hârtie A4 ce conținea mai multe notițe despre care Alexe a refuzat să vorbească.

Biletul, găsit în buzunarul de la haina ministrului, conținea câteva expresii scurte: „Din ce îmi aduc aminte”, „Nu țin minte să”, „Nu îmi amintesc să”, „Ele treceau prin filtrul de legalitate și oportunitate a conducătorului instituției”, „Propunerile de la filiale erau recomandări”, „Unele ajungeau la mine și altele la ANAR”.

În fața anchetatorilor, Alexe a menționat că notițele îi aparțin și că reprezintă gânduri așternute pe o ciornă, în perioada noiembrie-decembrie 2020. Concluzia anchetatorilor a fost că notițele fuseseră luate de politician în urma unei discuții avute cu un avocat. Ele puteau fi de folos lui Alexe în situația în care ar fi fost chemat să dea cu subsemnatul într-un dosar de corupție privind chestiuni legate de Administrația Națională „Apele Române” (ANAR), instituție aflată în subordinea ministerului pe care îl conducea.

Notițele și legătura cu un dosar ce viza fapte săvârșite la ANAR

În data de 11 ianuarie 2021, când procurorii au găsit biletul asupra lui Costel Alexe, prietenul și colegul lui de partid, deputatul Mugurel Cozmanciuc, avea deja calitatea de suspect în dosarul privind numirea, în schimbul unei sume de bani, a unei persoane agreate în funcția de director la ANAR. Alexe și Cozmanciuc se știu de mulți ani, relație cu notorietate, ambii fiind catalogați drept „elevi ai penalului Fenechiu”.

Tot în acea perioadă, la sfârșitul anului 2020 și începutul anului 2021, procurorii DNA au demarat verificări privind numirea (pe criterii politice) în funcția de director la SGA Neamț a lui Marius Nechita, apropiatul lui Cozmanciuc, dar și a lui Marius Andrei Rîznic, în funcția de șef al Sistemului Hidrotehnic Independent Pașcani.

În februarie 2021, când Cozmanciuc și Alexe erau în corzi, fiind cercetați de DNA pentru corupție (în dosare separate), Nechita și-a dat demisia din funcție. Ulterior, acesta a fost trimis în judecată (decembrie 2021), alături de Rîznic și de un angajat de la ABA Siret-Bacău, iar în primă instanță, la Tribunalul Bacău, au fost achitați.

Învârteli

La începutul lunii decembrie 2020, procurorii DNA îi aduseseră la cunoștință lui Cozmanciuc calitatea de suspect pe care o avea în dosarul privind angajarea, la cererea unui om de afaceri, a unui director la ANAR. Anchetatorii îl acuzau pe parlamentar, președinte al PNL Neamț la acea dată, că, în perioada 4-27 noiembrie 2019, lăsând să creadă că are influență asupra lui Alexe, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, a pretins pentru el suma de 500.000 de lei de la Vlad Marcoci, promițând că îl va convinge pe ministru să numească o persoană agreată de Marcoci în funcția de director general la ANAR. De fapt, persoana agreată de Marcoci era cea indicată de omul de afaceri Sorin Ciufudean, care ar fi și pus la bătaie cei 500.000 de lei.

La acea dată, șefii de filiale puteau face recomandări în vederea numirii unor persoane în funcții importante, cum ar fi și cea de director de la ANAR. Recomandările erau analizate de către reprezentanții ministerului care făceau propuneri. Numirile, în marea lor majoritate, se făceau și încă se fac strict pe criterii politice.

Cozmanciuc a fost trimis în judecată pentru trafic de influență, Vlad Marcoci pentru cumpărare de influență, iar Sorin Ciufudean pentru instigare la cumpărare de influență.

Răspunsuri pregătite 

Notițele găsite de procurori asupra lui Alexe, în ianuarie 2021, puteau să aibă legătură cu unul dintre dosarele menționate mai sus, cel în care era vizat Cozmanciuc sau cel în care erau vizați Nechita, Rîznic și Găină, șeful de la acea data de la ABA Siret, care a și încheiat un acord de recunoaștere a vinovăției cu procurorii.

„Din ce îmi aduc aminte”, „Nu țin minte să”, „Nu îmi amintesc să”, „Ele treceau prin filtrul de legalitate și oportunitate a conducătorului instituției”, „Propunerile de la filiale erau recomandări”, „Unele ajungeau la mine și altele la ANAR” par a fi răspunsuri pregătite pentru procurori, dacă Alexe ar fi fost luat interogat într-unul dintre cele două dosare amintite.

Eșecul procurorilor

Cozmanciuc, Marcoci și Ciufudean au fost trimiși în judecată (februarie 2021) și achitați de Înalta Curte de Casație și Justiție. A fost un eșec al procurorilor DNA, care nu au putut să convingă instanța de vinovăția inculpaților.

Din stenogramele depuse la dosar de procurorii anticorupție reieșea că Sorin Ciufudean, a cărui firmă, Industrial Construct Ardeal SRL, avea contracte cu „Apele Române”, voia neapărat să-și impună un om în fruntea Administrației Naționale „Apele Române” (ANAR), prin intermediul căruia să controleze fondurile de sute de milioane de euro alocate pentru lucrări hidrotehnice. Ciufuden avea experiență în lucrările cu „Apele Române” și știa foarte bine pe ce criterii erau acestea atribuite.

Astfel, cât PSD-ul a fost la putere, Ciufudean a încercat să-l ajute pe Marcoci să ajungă șef la ANAR, însă nu a reușit. După schimbarea Guvernului Dăncilă cu Guvernul Orban, afaceristul bistrițean nu a renunțat la ideea de a numi un apropiat de-al său șef la ANAR. În acest sens, i-a cerut ajutorul lui Vlad Marcoci, care fusese director de Investiții la „Apele Române” în perioada guvernării PSD.

În acest context, afirmă procurorii DNA, Mugurel Cozmanciuc i-ar fi cerut lui Vlad Marcoci suma de 500.000 de lei  pentru a interveni pe lângă Ministrul Mediului, inculpatul Costel Alexe de la Iași (ce conducea, la vremea respectivă, ministerul), în vederea numirii la ANAR a unei persoane agreate de Ciufudean.

Fapta nu există

Pe lângă interceptări, procurorii au prezentat probe care confirmau că Valeria Bondrea, partenera de viață a lui Ciufudean, a scos din bancă (din mai multe conturi ale unor societăți comerciale) suma de 500.000 de lei, bani pentru plata șpagii.

Conform anchetei procurorilor, Ciufudean i-ar fi dat banii lui Marcoci, iar cel din urmă i-ar fi înmânat unui amic al lui Cozmanciuc. Acest ultim transfer s-ar fi făcut undeva în zona centrală a Bucureștiului. Procurorii anticorupție, din motive necunoscute, nu au intervenit pentru a realiza un flagrant și s-au limitat în a cere instanței supreme aprobarea pentru a solicita operatorilor de telefonie mobilă să le pună la dispoziție datele tehnice care ar fi confirmat că Marcoci s-ar fi întâlnit cu „intermediarul”, respectiv un personaj controversat judecat pentru fapte de corupție în mai multe dosare penale.

Instanța a refuzat cererea procurorilor, așa că aceștia nu au putut dovedi nici măcar că Marcoci s-a aflat în apropierea celui pe care l-au acuzat că a avut calitatea de intermediar al șpăgii. Cei trei inculpați au fost achitați de judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție, constatând că fapta nu există.

D.MURARU