Cine și cum gestionează informațiile obținute prin interceptarea convorbirilor telefonice. Grave acuzații: „mulți nu știu că au fost ascultați, iar stenograme cu discuții despre viața privată ar fi fost  păstrate pentru șantaj”

Tribunalul Neamț a emis, din 2010 și până în prezent, 3.651 de mandate de supraveghere tehnică la solicitarea procurorilor. Datele obținute prin supraveghere tehnică au fost folosite în dosare penale, la probarea unor fapte de corupție, trafic de droguri, trafic de persoane etc. Toți cei care au fost supravegheați ar fi trebuit să fie anunțați de către procurori despre măsurile ce au fost luate împotriva lor. Indiferent că o persoană a fost sau nu trimisă în judecată într-un dosar penal, procurorul de caz are obligația să o anunțe că a fost supravegheată tehnic, adică i-au fost interceptate convorbirile telefonice, supravegheată audio/video etc. Sub semnul anonimatului, o persoană care pretinde că lucrează în sistem afirmă că acest lucru nu se întâmplă, și anume că nu toți cei supravegheați sunt înștiințați în momentul încetării măsurii despre acest lucru. Mai mult decât atât, anumite informații, inclusiv cu caracter privat, ar fi folosite în alte scopuri, inclusiv în acțiuni de șantaj. Acuzațiile sunt extrem de grave și trebuie neapărat verificate. Atacul.ro a încercat să afle mai multe, însă pe parcursul documentării a constatat că nu toate instituțiile sunt dispuse să ofere informații. DIICOT – Biroul Teritorial Neamț nu ne-a spus nici după 46 de zile câte persoane a înștiințat că au făcut obiectul unor măsuri de supraveghere tehnică.

Anchetatorii români au la dispoziție o serie de instrumente pe care le pot folosi în munca lor pentru a proba comiterea unor fapte penale. Supravegherea tehnică a celor vizați în diverse investigații reprezintă una dintre cele mai folosite și utile metode aplicate de către organele de cercetare penală pentru a dovedi comiterea unor fapte ilicite.

Supravegherea tehnică nu înseamnă doar interceptarea convorbirilor telefonice și este realizată numai în anumite condiții, de regulă, doar pe baza unor mandate emise de către instanțele de judecată.

ART. 138 CPP –  Dispoziţii generale (1) Constituie metode speciale de supraveghere sau cercetare următoarele: a) interceptarea comunicaţiilor ori a oricărui tip de comunicare la distanţă; b) accesul la un sistem informatic; c) supravegherea video, audio sau prin fotografiere; d) localizarea sau urmărirea prin mijloace tehnice; e) obţinerea datelor privind tranzacţiile financiare ale unei persoane; Prin supraveghere tehnică se înţelege utilizarea uneia dintre metodele prevăzute la alin. (1) lit. a) – e).

Noul Cod de Procedură Penală prevede în mod expres ca, după încetarea măsurii de supraveghere tehnică, persoana care a făcut obiectul acesteia să fie informată de procurori, în termen de cel mult 10 zile, despre măsura luată împotriva sa.

În mod normal, acest lucru trebuie făcut indiferent dacă cercetările au fost sau nu finalizate. Procurorul are puterea să amâne, motivat, informarea scrisă a celor care au făcut obiectul unor măsuri de supraveghere tehnică, până la terminarea urmăririi penale sau până la clasarea cauzei.

Așadar, obligatoriu cei care au făcut obiectul unor astfel de măsuri, adică le-au fost înregistrare convorbirile telefonice, accesate computerele, supravegheați video/audio/fotografiați, localizați, urmăriți, trebuie să fie înștiințați. Dacă nu în termenul de 10 zile de la încetarea măsurii de supraveghere, neapărat la finalizarea cercetărilor, indiferent de soluția procurorului.

În cazul dosarelor finalizate cu trimiterea în judecată a inculpaților, lucrurile sunt simple, pentru că procurorul este obligat să prezinte învinuitului/inculpatului procesele verbale cu convorbirile înregistrate în momentul prezentării materialului de urmărire penală.

O problemă nu pare a fi aici, ci în cazul acelor persoane care au făcut obiectul unor mandate de supraveghere tehnică fără a fi puse sub acuzare. Și în acest caz, procurorii au obligația de a-i anunța în cele 10 zile de la finalizarea măsurii de supraveghere. Însă, procurorul poate amâna acest episod până la finalizarea cercetărilor, adică în momentul în care ancheta nu le mai poate fi periclitată prin dezvăluirea emiterii unor astfel de mandate de supraveghere tehnică.

Însă ce se întâmplă cu cei cărora, în baza unor mandate de supraveghere tehnică, le-au fost ascultate telefoanele, au fost înregistrați ambiental, supravegheați video, localizați etc, iar dosarele sunt clasate?

Legal, trebuie anunțați și, de asemenea, au dreptul să vadă toate documentele rezultate de pe urma mandatului de supraveghere tehnică.

Dar există vreo garanție că se întâmpla asta, respectiv că cei ale căror convorbiri telefonice au fost înregistrate sunt anunțați și invitați să-și vadă dosarul?

„Bănuiesc că aceste stenograme sunt ținute și păstrate pentru a putea șantaja”

Dacă este să luăm de bune acuzațiile făcute de o persoană, care pretinde că face parte din sistem, rezultă că lucrurile sunt extrem de grave, în sensul că nu toți cei „ascultați” sunt înștiințați.

Mai mult decât atât, aceeași sursă afirmă că informațiile culese ca urmare a emiterii unor astfel de mandate de supraveghere tehnică ar fi folosite în scopuri deloc ortodoxe.

„Doresc să avertizez public cu privire la unele derapaje instituționale și abuzuri săvârșite de către procurori din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Neamț și DIICOT – Biroul Teritorial Neamț. În concret, de-a lungul timpului, au fost obținute de la Tribunalul Neamț autorizații de interceptare în mai multe dosare penale (unele datând din anii 2012, 2013). Autorizațiile respective au fost puse în executare atât de către SRI, cât și de către alte structuri ale Ministerului Afacerilor Interne. Deși cercetările în cauzele respective s-au finalizat de multă vreme, Parchetul de pe lângă Tribunalul Neamț și DIICOT – Biroul Teritorial Neamț, nu au comunicat persoanele ce au făcut obiectul cercetărilor soluția dispusă și nici faptul că au fost interceptați (unii chiar și ambiental în propriile locuințe). Interceptările în cauză au vizat în special polițiști și oameni politici sau influenți, iar stenogramele discuțiilor purtate și înregistrate nu au fost distruse la finalizarea anchetei, persoanele respective neștiind niciodată că au făcut obiectul monitorizărilor și nici amploarea intruziunii în viața lor privată. Bănuiesc că aceste stenograme sunt ținute și păstrate pentru a putea șantaja la momentul potrivit persoanele respective, mai ales că au fost redactate (contrar normelor legale) și discuții sau aspecte ce țin de viața privată a acestor persoane. Între timp, unele persoane și supravegheate s-au pensionat, au ieșit din politică sau și-au închis afacerile, însă procurorii ne-au interzis nouă, grefierilor, să înaintăm comunicări conform art. 145 Cod Procedură Penală respectivelor persoane și nici să le comunicăm soluțiile de clasare adoptate față de acestea”, arată într-un mesaj transmis redacției, la finele lunii august, de un cititor care afirmă că face parte din sistem, însă dorește să-și păstreze anonimatul pentru a nu avea de pătimit de pe urma acestor dezvăluiri.

Legea prevede că toate informațiile care rezultă în urma măsurile de supraveghere care nu privesc fapta ce formează obiectul acestora sau nu conduc la identificarea ori localizarea persoanelor se arhivează în locuri speciale cu asigurarea confidenţialităţii dacă nu sunt folosite în alte cauze. Datele sunt păstrate 1 an de zile după soluţionarea definitivă a cauzei după care sunt distruse de procuror care va întocmi în acest sens un proces-verbal.

Articolul 145 CPP amintit stipulează faptul că cel târziu la terminarea urmării penale sau la clasare, persoana supravegheată trebuie informată, având dreptul să consulte dosarul și datele culese despre ea.

Acuzațiile sunt extrem de grave și ridică, într-adevăr, serioase suspiciuni privind modul în care sunt gestionate aceste informații culese despre diverse persoane care au făcut obiectul unor mandate de supraveghere tehnică.

ART. 145 CPP – Informarea persoanei supravegheate (1) După încetarea măsurii de supraveghere tehnică, procurorul informează, în scris, în cel mult 10 zile, pe fiecare subiect al unui mandat despre măsura de supraveghere tehnică ce a fost luată în privinţa sa. (2) După momentul informării, persoana supravegheată are dreptul de a lua cunoştinţă, la cerere, de conţinutul proceselor-verbale în care sunt consemnate activităţile de supraveghere tehnică efectuate. De asemenea, procurorul trebuie să asigure, la cerere, ascultarea convorbirilor, comunicărilor sau conversaţiilor ori vizionarea imaginilor rezultate din activitatea de supraveghere tehnică. (3) Termenul de formulare a cererii este de 20 de zile de la data comunicării informării. scrise prevăzute la alin. (1). (4) Procurorul poate să amâne motivat efectuarea informării sau a prezentării suporturilor pe care sunt stocate activităţile de supraveghere tehnică ori a proceselor-verbale de redare, dacă aceasta ar putea conduce la: a) perturbarea sau periclitarea bunei desfăşurări a urmăririi penale în cauză; b) punerea în pericol a siguranţei victimei, a martorilor sau a membrilor familiilor acestora; c) dificultăţi în supravegherea tehnică asupra altor persoane implicate în cauză. (5) Amânarea prevăzută la alin. (4) se poate dispune cel mai târziu până la terminarea urmăririi penale sau până la clasarea cauzei

DIICOT nu spune câte persoane a înștiințat că au fost supravegheate

 Pentru a vedea dimensiunea fenomenului supravegherii tehnice, am solicitat informații Tribunalului Neamț, Parchetului de pe lângă Tribunalul Neamț și DIICOT – Biroul Teritorial Neamț, pentru perioada 2010  – 1 septembrie 2022.

Potrivit Tribunalului Neamț, din 2010 și până la 1 septembrie 2022, au fost emise 3.651 de mandate de supraveghere tehnică.

De la Parchetul de pe lângă Tribunalul Neamț am aflat că numărul de mandate de supraveghere tehnică emise la cererea procurorilor de la acest parchet a fost de 159, în ultimii 8 ani.

DIICOT – Biroul Teritorial Neamț nu ne-a pus la dispoziție informațiile pe care le-a solicitat, deși au trecut 46 de zile de când am înaintat adresa.

Un astfel de comportament, mai ales din partea unor oameni care lucrează cu legea, nu este normal, caz în care Inspecția Judiciară ar trebui să se autosesizeze.

Tot Inspecția Judiciară ar putea lămuri dacă aspectele sesizate de avertizorul de integritate sunt sau nu reale. Nu trebuie decât ca cei care au făcut obiectul unor mandate de supraveghere tehnică, emise de Tribunalul Neamț, să fie întrebați dacă au fost sau nu înștiințați că au fost supravegheați.

Sursa foto: en.wikipedia.org/

Daniel MURARU