121.000 de lei au costat deșeurile folosite la întărirea digului de pe malul Moldovei

5
955

Deșeurile de beton, provenite în urma demolării construcțiilor, nu trebuie aruncate aiurea în natură și în nici un caz nu trebuie folosite pe post de anrocamente pentru întărirea digurilor de protecție a cursurilor de apă. Legea interzice și sancționează drastic abandonarea deșeurilor, indiferent de proveniența lor, dar și depozitarea lor în albiile râurilor. Ultima faptă se sancționează (persoanele juridice) cu amendă cuprinsă între 75.000 și 80.000 de lei. Amenzile sunt aplicate de către comisarii Gărzii de Mediu. Dacă au chef, normal! Nu avem date că cei de la Garda de Mediu sunt interesați de situația relatată acum zece zile de atacul.ro, cu privire la folosirea, în zona podului de pe DJ 208G, de la Tupilați, a unei cantități uriașe de deșeuri provenite din demolări pe malurile Moldovei. Bucățile de beton au fost utilizate pe post de anrocamente (îngrămădire de bolovani care formează diguri). Anrocamentele (vezi foto) sunt folosite pe cursurile de apă ale căror maluri sunt afectate de eroziune, situație prezentă în aval și amonte de podul de pe DJ 208G, din comuna Tupilați, de peste râul Moldova.

Există și anrocamente din beton, însă această variantă este rar folosită din cauza costurilor foarte mari. În aceste condiții, pentru anrocamente se folosesc pietre. Betonul folosit la anrocamente este unul special care, în cazul în care ar fi luat viituri și s-ar dizolva, nu ar afecta calitatea apei. Nu este și cazul deșeurilor provenite din construcții care, odată dizolvate în râu, ar putea să afecteze grav calitatea apei. Cu alte cuvinte, folosirea deșeurilor provenite din demolări la întărirea malurilor cursurilor de apă este strict interzisă, gestul încadrându-se la categoria contravențiilor.

Sigur este că cei care folosesc deșeuri pentru a întări diguri, câștigă de două ori. În primul rând, cineva nu mai plătește pentru a scăpa de ele, costurile către operatorul de salubritate pentru a le transporta la groapa de gunoi fiind destul de consistente. În al doilea rând, deșeurile sunt aducătoare de bani în cazul în care sunt folosite pe post de material pentru întărirea malurilor. După publicarea articolului în care arătam că malurile Moldovei, în zona podului de la Tupilați, au fost întărite cu deșeuri provenite din demolări, i-am solicitat lui Ioan Păvăleanu, directorul Sistemului de Gospodărire a Apei (SGA) Neamț, instituție ce se află în subordinea Administrației Bazinală de Apă (ABA) Siret, să explice cine a impus această variantă criminală pentru mediu. Păvăleanu a solicitat să întocmim o adresă pentru a primi răspunsurile dorite și ne-am conformat. Astfel, am solicitat să ni se spună cine a efectuat și când lucrările la digul de apărare de pe malul drept al râului Moldova, din zona podului de pe DJ 208G, la Tupilați; care au fost costurile acestor lucrări și firma care le-a executat; dacă s-a organizat licitație, iar dacă da, unde a fost anunțată; care a fost soluția tehnică agreată și ce materiale au fost folosite la construirea acestui dig de apărare; care este situația în acest moment, dacă se impun sau nu noi lucrări de apărare a malului în zona respectivă; câte balastiere sunt în zona podului de la Tupilați și ce firme le dețin; dacă sunt respectate normele privind amplasarea și exploatarea balastierelor în zona podurilor, respectiv minimum 1 km în amonte și minimum 2 km în aval.

Răspunsul SGA Neamț:

 

Digul a fost refăcut cu bucăți de beton provenit din demolări

SGA Neamț a răspuns, precizând că anul trecut au fost executate lucrări de întreținere la digul de pe malul drept al râului Moldova ca urmare a inundațiilor din iunie – iulie, care au afectat masivul de anrocamente, pe o lungime de 120 metri. 

„Au fost executate în regim de urgență lucrări pentru refacerea masivului de anrocamente (piatră de carieră) în perioada septembrie – noiembrie. Valoarea totală a lucrărilor a fost de 121.194 lei, conform Procesului verbal de recepție la terminarea lucrărilor nr. 84/06.02.2019”

De aici tragem concluzia că deșeurile folosite la refacerea „masivului de anrocamente”, plus manopera pentru așezarea lor în albie, au costat peste 120.000 de lei. O sumă imensă, afirmă cei cu care am discutat și se pricep la astfel de lucrări. Cum în imediata apropiere se află fosta balastieră a Drupo SA, nu este exclus ca deșeurile folosite la întărirea digului să provină chiar din curtea societății Consiliului Județean Neamț. Variantă ce ar trebui să fie luată în calcul, mai ales că și acum în zonă există o grămadă de deșeuri de beton (foto).

Reprezentanții SGA Neamț au mai precizat că administratorul podului, respectiv Consiliul Județean Neamț a realizat, prin Drupo SA, o apărare de mal, pe malul drept al râului, în zona podului Tupilați, pe o lungime de 270 de metri. Lucrarea ar fi fost executată în anul 2016, în regim de urgență, numai că lucrările au fost cuprinse într-un aviz de gospodărire a apelor din anul 2008.

„Lucrările au început cu mult după emiterea avizelor și s-au executat prost, cu forță de muncă de la Drupo, fără forță tehnologică adecvată. O parte dintre lucrările la pod, practic, nu s-au mai executat și s-au decontat fictiv. Nu s-a respectat proiectul inițial și nici avizul de gospodărire a apelor. Iar aici răspunsul poate fi găsit la pragul de fund aval de pod, apărările de mal ale albiei majore, calibrarea albiei prin construirea de diguri de dirijare din gabioane. Nu s-a mai solicitat aviz modificator pentru soluțiile noi și nu s-a solicitat autorizarea lucrărilor, pentru că nu s-au mai executat”, ne-a declarat, sub semnul anonimatului, un specialist din cadrul Administrației Naționale „Apele Române”.

Faptul că s-a intervenit târziu o demonstrează și situația în care se află, în acest moment, podul. De asemenea, așa cum se vede din fotografii, în 2012 digul de apărare se afla la o distanță considerabilă de cursul de apă. Din 2012 și până în prezent, lucrurile s-au schimbat radical, albia râului fiind acum chiar lângă dig.

August 2012 (foto: google.com/maps/):

Mai 2019:

Cei de la SGA nu ne-au spus nici câte balastiere sunt în zonă și nici cine le deține, însă susțin că locurile din care se exploatează agregate minerale se află la distanță de pod și zona afectată. Câte balastiere, ale cui sunt și dacă au contribuit ele în vreun fel la eroziunea malurilor, vom relata în edițiile viitoare. Până atunci, așteptăm ca cei de la Garda de Mediu să se autosesizeze și să identifice vinovatul pentru folosirea deșeurile din demolări la întărirea digului de pe malul Moldovei.

Daniel MURARU

Citeste si:

http://atacul.ro/2019/05/20/malurile-moldovei-aparate-cu-deseuri-este-o-crima-ecologica-si-o-mare-hotie/

⚠️ ️️Articolele publicate de ATACUL.RO nu pot fi preluate decât în limita a 500 de caractere şi obligatoriu cu citarea sursei (indicarea link-ului este obligatorie). În caz contrar, ne rezervăm dreptul de a ne adresa instanței de judecată.

5 comments

  1. peter karol 30 mai, 2019 at 16:43 Răspunde

    Iaca fratilor ca sunt ziaristi nu buni ci foarte buni, experimentati in multitudini de probleme, sociale, politice, constructii civile, industriale , hidrotehnice , probleme diferite de mediu, militare, pe care unii au crezut ca le pot manipula,ingradi, ascunde in folosul lor de a ramane pe veci in lancezeala scaunului de conducere !!! Sa vedem ce masuri iau cei de la Garda Nationala de Mediu Comisariatul Judetean Neamt ca oricum ne-am autosesizat si am adus la cunostinta lui Vasilica Dancila situatia grava de la digul de aparare de la TUPILATI!!!

  2. David 30 mai, 2019 at 17:51 Răspunde

    Ca sa inteleg si noi, astia care nu ne pricepem prea bine la ingineriile prin care fura. In 2016 consiliul judetean a executat o lucrare acolo iar dupa doar 2 ani si apele romane au mai executat o lucrare in zona. La cea din 2018 s-au luat acele resturi de la constructii si puse pe malul apei iar prin hartii apare o lucrare inginereasca pentru care s-au platit 120.000 lei. Ce pot sa va spun cert este faptul ca afacerea e de domeniul penalului. Alo, politia, DNA, romanii v-au facut partie sa anchetati hotii. Ce mai asteptati?

  3. Vlad 30 mai, 2019 at 20:28 Răspunde

    Jaf la drumul mare si crima ecologica! Pe unde scoate camasa Pavaleanu si gasca??? Poate politia asta sa fie atit de surda?

  4. Stefan 31 mai, 2019 at 08:54 Răspunde

    Dar tot nu am inteles cine a „executat” lucrarea de 120.000 lei?!Dl. Pavaleanu a evitat sa spuna despre ce firma este vorba!

Leave a reply

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.