Sclavia contemporană: Românii au acceptat sclavia suportabilă și mai bănoasă a vestului

8
247

Sclavia a fost trăsătura definitorie a multor societăți antice. De-a lungul timpului, oamenii au luptat pentru desființarea ei și părea că în epoca modernă acest mare flagel dispăruse. A apărut apoi înfiorătorul episod nazist, iar umanitatea a luat din nou atitudine. Se părea că sclavajul mai era doar o amintire consemnată în cărțile de istorie, dar nu este așa.
După căderea regimurilor comuniste, o libertate deplină părea a se fi așezat peste o Europă de Est încă buimacă. Imediat, Vestul i-a sărit în ajutor, iar Uniunea Europeană și-a asociat majoritatea fostelor țări comuniste cărora le-a acordat drepturi și libertăți, cele mai cunoscute fiind dreptul la liberă circulație și dreptul la muncă în spațiul vest-european.Toate bune și frumoase, câteva milioane de români, dar și de bulgari, polonezi, ceva unguri și cehi au luat calea vestului, în condițiile în care în țările lor câștigurile obținute erau foarte mici. Pentru a evita foamea și mizeria, mulți români și-au părăsit țara și au plecat în vest. Într-adevăr, banii câștigați erau mult mai mulți decât cei din țară, cei mai mulți au fost folosiți pentru construcția unor case frumoase sau pentru întreținerea familiilor lăsate în grija bunicilor sau a altor rude. 
Românii noștri s-au pus pe muncă, marea majoritate urmărind să strângă bani și să se întoarcă acasă, pentru că vedeți dumneavoastră, oricâte defecte am avea, și avem destule, legătura cu locurile de baștină este mult mai puternică decât la alte popoare. Muncind peste program, locuind mai multe persoane în aceeași cameră, cheltuind puțin pentru a pune cât mai mult deoparte, majoritatea celor plecați a îndurat privațiuni de tot felul pentru cei de acasă. Dar cel mai sfâșietor era dorul pentru copiii rămași cu bunicii în frumoasa, dar sărăcita Românie.
Străinătatea și-a luat tributul său și mii de familii s-au dezmembrat, iar mulți copii au rămas în bătaia vântului. 
Dacă treci prin multe țări din vest, vei vedea pe câmpii grupuri de români care lucrează zi lumină, în condiții grele și pe bani mult mai puțini decât localnicii. Majoritatea muncilor prost plătite sunt făcute de ai noștri. Să ceară mai mult nu pot, pentru că a doua zi sunt puși pe liber și ce vor mai trimite acasă ?
Ce libertate este aceasta, dacă nu ai cum să-ți ceri drepturile și nu ai posibilitatea de a alege ceva mai bun ?
Atâta timp când depinzi numai de salariul pe care ți-l stabilește patronul, străin sau român, iar acest salariu nu-ți asigură condiții decente de viață, tot sclav ești. Pe zi ce trece, constat că atât de vehiculatele drepturi ca libertatea și egalitatea au devenit sloganuri prin care suntem împinși la sclavie. 
În concluzie, mulți dintre români au acceptat sclavia suportabilă și mai bănoasă a vestului, față de cea absurdă și fără de speranță din propria țară.

Prof. Vălu NĂSTĂSELU

Vălu Năstăselu este profesor de istorie la Școala „Ion Creangă” din Humulești, Târgu Neamț. Născut în data de 13 august 1953, în comuna Valea Stanciului din județul Dolj, Vălu Năstăselu a urmat cursurile liceale la București și apoi facultatea pe care a absolvit-o în anul 1976. A primit repartiție în Neamț în același an, iar de atunci a predat la mai multe unități de învățământ, atât din mediul rural, cât și urban. Din 1999 este profesor de istorie la Colegiul Național „Ștefan cel Mare” din Târgu Neamț.

 

8 comments

  1. constantin 22 septembrie, 2017 at 12:15 Răspunde

    frumoasa descriere …ce e de facut.sunt sigur ca argateii romani cu aceeasi bani nu ar face ce fac afara.asa suntem noi romanii fudui, neascultatori,nedocumentati dar grozav de destepti.mergeti in crasmele de la tara unde se da bautura pe caiet si se plateste cu banii primiti moca de la stat.ce mai comentarii si ce mai discutii intre betivi. nimeni nu munceste.daca chemi pe unul la munca ca zilier iti rade in nas.asa se mimeaza democratia in romania cu voturile cumparate de la batrani si de la betivi.asa se alege primarul cu 15%voturi,ne meritam soarta si numai de pe pozitie de sclav munceste romanul.s-au insrainat de copii si de familie crezand ca euroii tin loc de educatie si bune relatii in familie.acum toata europa si alte tari e plina de romani .am crezut ca e ceva strasnic dar e o prostie.

    • Costel 22 septembrie, 2017 at 22:43 Răspunde

      Ti-e ciuda ca nu vrea nimeni sa-ti munceasca pe 2 lei? Asa va trebuie voua patronasilor sa munciti voi degeaba nu altii. S-a cam desteptat si betivii aia de la tara si nu mai lucreaza ca alta data pentru o votca. Gunoaie de oameni. Acuma a-ti gasit motiv sa va luati de asistatii social. Bravo lor ca nu muncesc pe banii aia care ai oferiti voi. Sa dati faliment toti asa va trebuie

      • Un cetatean 22 septembrie, 2017 at 23:35 Răspunde

        Atunci sa moara de foame…ca la munca nu le place…și tare cred ca ești și tu unu care arzi gazu de pomana.Puturoși nu va face bani niciodată. ..Cel harnic întotdeauna. ..și exemple sunt multe…ca e foarte greu e alta discuție. …doar ca la noi voința lipsește

  2. valisor 23 septembrie, 2017 at 17:59 Răspunde

    Au fost bolșevicii. Am smuls toiagul bătrânului din sat și l-am făcut bucăți. Apoi am făcut bucăți și toiagul. M-am găsit pe mine, prostul satului, și m-am făcut academician și doctor de inginer pis’tăt’locu’. Mai mult? istoria e clară ca curentu; vezi sârma, da dacă nu știi știință, zici c-atâta-i. Nimica n-am făcut de capul meu, au fost bolșevicii!
    (Fără a părăsi momentul.) Prostul de sus dă copilului tot puful de pe lume, îi promite lumea de pe cer, mălăieșul din Călcăești și dropsul de sare de la subțioare și tot ce n-a văzut Parisul și iaca așa, odrasla lui prost-grămadă, ajunge pe culmile prostiei, unde decât piscurile răutății se mai văd. Prostul de jos, nici el știind știință, alege să spere pentru copchil… tot așa, și… el decât trăiește să se zbete pentru asta. Așa am ajuns, deopotrivă, pe toată gama de la foarte proști la foarte deștepți, să nu ne pricepem la nimic, de la tragic de conștienți de asta, la, respectiv, maximă halucinanță. De aceea noi proștii mințim, furăm și facem toate despre care se înjură în propoziții “în franceză”.
    Speranța însă nu e deloc pierdută, că, mi-a zis mie cineva, sau am citit undeva, nu mai știu, că în sat mai era un moșneag cu toiag, iar pe ăsta nu l-am văzut și l-am ratat că n-au avut minte să-l priceapă.
    Am deci ferma convingere nezdruncinabilă că cineva, de la școala moșului, trecând peste toate acele și aceste bidinelituri cazuale parțial pseudoadevărate, ne va developa că ce de ce și cum și nu vom mai fi deloc proștii care știm nimic.
    SĂ VIE MOȘUUU!

  3. decit io 23 septembrie, 2017 at 18:43 Răspunde

    S.a desteptat oamenii intru asa hal ca e mai prosti decit aia prostii. Asa s.a mai desteptat si decit hotii care cin au vazut ca cit de destepti e oamenii s.a apucat si mai tare de furat. Ca oamenii ca costelul asistat social mai bine sta in crisma ca decit sa munceasca! Ca hotii decit pe mine ma fura si pe ei nu. Ca si patronii astia nu le mai ajunge decit nici prajina la nas. De aia este oamenii destepti! Bravo decit costel care ma face sa mă fac decit asistat social!

    • decit io 23 septembrie, 2017 at 18:48 Răspunde

      Si ba profesoru decit sa fi invatat de pomana mai bine ca oamenii aia care s.a desteptat pe doi lei in crisma pe banii statului degeaba! Bravo lor ca nu munceste! Ce, vrei si tu?

Lasă un comentariu

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.