SCANDALUL PĂȘUNILOR DE LA AGAPIA. PRIMARUL NASTASĂ, CONFLICTUL DE INTERESE ȘI JUSTIȚIA

2
366

1458544_1376062269340461_626331832_n-copy

Acordarea de subvenții de către Uniunea Europeană celor care dețin pășuni în proprietate, inclusiv unităților teritorial administrative, a oferit o bună oportunitate de îmbogățire pentru unii potentați ai zilei. Nu există comună sau oraș din România unde să nu fi apărut scandaluri legate de modul în care au fost concesionate pășunile. Crescătorii de animale au acuzat nu o dată că primăriile, în cârdășie cu diverse asociații înființate peste noapte, au pus mâna pe subvențiile pe suprafață acordate de UE. Iar de cele mai multe ori, acuzațiile s-au dovedit fondate, miza unui câștig lejer și fără muncă, bucurându-i pe primari sau pe cei din jurul lor. Subvențiile pe suprafață pentru pășuni și pajiști puteau să ajungă și la 2.000 de lei în zonele defavorizate, ceea ce înseamnă că, de exemplu, pentru 300 de hectare de pășune se puteau obține 600.000 de lei. O sumă deloc de neglijat dacă ne gândim că lucrările cu igienizarea și redevența achitată primăriei nu depășea, de cele mai multe ori, jumătate din valoarea totală a subvenției. Ce au încercat să facă autoritățile pentru a stopa acest jaf? Mai nimic, pentru că interesele din teritoriu s-au răsfrânt și asupra Parlamentului României, legislativul lălăind-o, cum s-ar spune, în aprobarea unui cadru legislativ clar, care să nu mai permită șmecherilor să pună mâna pe pășuni. Și, totuși, legea, spun unii, nu ar fi fost atât de rea, însă a avut suficiente portițe care le-a permis primarilor, și nu numai lor, să pună mâna pe subvenții. Un exemplu elocvent în acest sens îl avem în comuna Agapia, județul Neamț, unde primăria a reușit să concesioneze o suprafață importantă din pășunile pe care le are în proprietate unei asociații în care fiul primarului avea calitatea de membru fondator. S-a întâmplat în 2013, iar nici până în prezent situația nu a fost lămurită. Au fost plângeri penale, o constatare a Agenției Naționale de Integritate de conflict de interese a primarului Nastasă, dar și decizii judecătorești, însă degeaba. Dosarul se află acum la Înalta Curte de Casație și Justiție și rămâne de văzut ce decizie va fi luată.
Fiul primarului concesionează pășuni de la tata 

În iunie 2013, Constantin Iacub și Ioan Hurghiș, fermieri din Agapia, se adresează DNA-Serviciul Teritorial Bacău căruia îi solicită să îl cerceteze pe primarul Neculai Nastasă, pe viceprimarul din acea perioadă, dar și pe alte persoane, toți fiind acuzați de fapte de corupție săvârșite în momentul organizării licitației pentru concesionarea pășunilor. Procurorii anticorupție au constatat că soluționarea plângerii nu este de competența lor, ci a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău, la mijloc fiind vorba de infracțiunea de conflict de interese. Iar procururorul, la finalizarea cercetărilor, avea să constate că Neculai Năstasă, primarul comunei Agapia, este vinovat. Până să se ajungă la această concluzie, situația a fost analizată pas cu pas. Astfel, s-a constatat că, în cursul anului 2011, Consiliul Local al comunei Agapia a aprobat transferul de exploatație, prin arendarea pășunilor comunale, în suprafață totală de 270 de hectare, către fermieri. Printre cei care au încheiat contracte s-au aflat Constantin Iacub și Ioan Hurghiș, valabilitatea înțelegerii fiind pe o perioadă de 5 ani, respectiv până la data de 10 mai 2016. În contract s-a menționat și faptul că primăria poate rezilia unilateral contractul în cazul în care Consiliul Local va scoate spre concesiune pășunile comunale până la data de 2 februarie a fiecărui an. După vara anului 2012, primarul Neculai Năstasă, câștigător a unui nou mandat, a dispus analizarea contractelor administrative aflate în derulare. Astfel, edilul a aflat că ar exista suspiciunea de nelegalitate la momentul închirierii contractelor de arendare, drept urmare, în octombrie, Consiliul Local a aprobat rezilirea contractelor de arendă, inclusiv cele încheiate cu Iacub și Hurghiș. Cei doi fermieri, care cresc sute de animale, au aflat abia în noiembrie de rezilierea contractelor și au cerut socoteală primarului. Li s-a comunicat că nu au avut grijă de pășuni și de aceea contractele au fost reziliate, însă Hurghiș afirmă că în spatele deciziei de reziliere ar fi stat o supărare a primarului Năstasă, și anume faptul că ar fi obținut puține voturi la alegeri în satul Văratec. Cu trei zile înainte ca aleșii locali să aprobe rezilierea contractelor pentru pășuni, pe 22 octombrie, la un birou notarial din Piatra Neamț, fiul primarului, Adrian Nicolae Nastasă, înființa Asociația crescătorilor de animale Răchitiș. Alături de Năstase-fiul, din asociatie mai făceau parte Gheorghe Irimiea, Florin Ciotîrcă și Dana Băicănescu. Următorul pas a fost organizarea, pe 5 aprilie 2013, a licitației pentru concesionarea pășunilor comunale, din comisia de licitație făcând parte Nicoleta Nușa Nistoroiu, Nicolae Mihuț, Ovidiu Oltianu, Elena Melinte și Maria Mosor. În urma licitației, Asociația Răchitiș a câștigat trei pășuni, suprafața totală fiind de 64,28 hectare. În data de 25 aprilie 2013 au fost încheiate contractele de concesiune între comuna Agapia, reprezentată de primar și Asociația Răchitiș, în baza documentului asociația solicitând APIA plata subvențiilor pe suprafață, dosarul fiind autorizat la plată. 

Procurorul de caz constată, în urma verificării documentelor, că „la momentul semnării acestor acte, primarul Neculai Nastasă a avut la dispoziție toată documentația necesară aferentă, cunoscând astfel faptul că fiul său, Nastasă Nicolae Adrian, este membru fondator al asociației. Cu toate acestea, primarul nu a delegat dreptul de semnătură unei alte persoane, semnând personal contractele, punându-se în acest mod în situația unui conflict de interese. Analizând modalitatea concretă de comitere a acestei infracțiuni, precum și urmarea creată, se apreciază că fapta primarului Nastasă Neculai nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni (…)”, se arată în ordonanța procurorului din data de 4 decembrie 2013. 

În concluzie, procurorul dispune neînceperea urmăririi penale împotriva primarului Nastasă, întrucât fapta nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni. Dar, totuși, a fost comisă o faptă astfel că nu putea să scape fără o amendă adiministrativă în valoare de 1.000 de lei. În același dosar, pe motiv că fapta nu există, procurorul a dispus neînceperea urmăririi penale împotriva Mariei Mosor, Neculai Băicănescu și Gheorghe Vântu.

Procurorul nu face însă nicio mențiune cu privire la valoarea subvenției încasate de Asociația Răchitiș, undeva la 80.000 de lei în cei doi ani de activitate.

Curtea de Apel Bacău anulează amenda administrativă

Lucrurile nu rămân așa, pentru că primarul, dar și Iacub și Hurghiș, fac plângere împotriva rezoluției procurorului Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău. Dosarul este înregistrat la la Curtea de Apel Bacău, la sfârșitul lunii ianuarie 2014. După mai multe termene, în data de 27 iunie 2014, instanța se pronunță. 

„În baza art.278/1 alin.8 lit.b Cod procedură penală din 1968 cu aplicarea art.15 alin.1 din legea nr. 255/2013 admite plângerea formulată de petentul NASTASĂ NECULAI împotriva ordonanţei de neîncepere a urmăririi penale nr. 187/P/2013 din 4.12.2013 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău, schimbă temeiul de drept al soluţiei de achitare a numitului Nastasă Neculai pentru infracţiunea prev. de art. 253/1 din Codul penal din 1969 din art. 10 lit.b/1 din Codul de procedură penală din 1968 în art. 10 lit.d din Codul de procedură penală din 1968 şi înlătură dispoziţiile de aplicare a unei sancţiuni cu caracter administrativ. Menţine celelalte dispoziţii ale ordonanţei. În baza art. 278/1 al.8 lit.a din 1968 respinge ca nefondate plângerile formulate de petenţii Iacub Constantin şi Hurghiş Ioan împotriva aceleiaşi rezoluţii. În baza art. 192 alin.2 Cod procedură penală obligă petenţii Iacub Constantin şi Hurghiş Ioan la plata sumei de 100 lei fiecare, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat. Definitivă”, se arată în decizia instanței. Cu alte cuvinte, amenda administrativă aplicată primarului este anulată.

În aprilie 2014, Agenția Națională de Integritate comunică faptul că primarul comunei Agapia se află în conflict de interese. Comunicatul apare chiar în timpul procesului în care Neculai Nastasă solicitase anulare amenzii administrative de 1.000 de lei, aplicată de procuror pentru …conflict de interese în afacerea pășunilor.

„Nastasă Neculai, primar al comunei Agapia, s-a aflat în conflict de interese de natură administrativă. A semnat două contracte de concesiune cu Asociația Crescătorilor de Animale “Răchitiș” Agapia, asociație în cadrul căreia fiul persoanei evaluate deține calitatea de membru fondator, încălcând, astfel, dispozițiile art. 75, lit. a) din Legea nr. 393/2004 și art. 76, alin. (1) din Legea nr. 161/2003”, se arată în comunicatul ANI din data de 1 aprilie 2014. 

Două săptămâni mai târziu, primarul Nastasă contestă la Curtea de Apel Bacău decizia ANI. În 11 septembrie, instanta se pronunță și admite acțiunea primarului, anulând raportul de evaluare întocmit de Agenția Națională de Integritate. Cea din urmă atacă cu recurs sentința la Înalta Curte de Casație și Justiție, iar aici apare surpriza. La termenul din 12 octombrie 2016, instanța ÎCCJ admite în principiu recursul și stabilește un nou termen pentru data de 25 ianuarie 2017. Cunoscătorii afirmă că admiterea în principiu a recursului ar trebui să-i dea frisoane actualului primar de Agapia, existând șanse mari ca decizia ce va fi luată să nu-i fie favorabilă. 

scj-copy

Concluzia este una care ar trebui să dea de gândit multora, plecând de la perioada mare necesară stabilirii vinovăției sau nevinovăției unui primar, la deciziile diferite ale procurorilor și instanțelor în aceeași cauză. Povestea în Justiție privind conflictul de interese în care s-ar afla primarul comunei Agapia, a avut ca punct de plecare luna decembrie 2013. Ne aflăm în decembrie 2016, iar cazul nu a fost finalizat. Un procuror și inspectorii Agenției Naționale de Integritate au stabilit că primarul s-a aflat în conflict de interese, iar două instante de la Curtea de Apel Bacău, că nu. Acum, „mingea” se află în curtea Înaltei Curți de Casație și Justiție care a admis recursul în principiu, urmând să judece cauza luna viitoate, adică ianuarie 2017.

Analizând din punct de vedere moral, nu poți să treci cu vederea faptul că fiul primarului și-a făcut o asociație de crescători de animale în aceeași perioadă în care primăria rezilia contractele încheiate pentru pășuni. Procurorul nu a făcut nicio referire la acest aspect, dar nici la faptul că Asociația Răchitiș (membru fondator fiul primarului) a încasat bani buni din subvenții. Rămâne de văzut ce o să stabilească Înalta Curte de Casație și Justiție, nefiind exclus ca pe lângă o condamnare a primarului pentru conflict de interese, fiul acestuia să fie obligat să returneze banii încasați cu titlu de subvenție. În ceea ce privește poziția primarului Nastasă, acesta declara, în momentul izbucnirii scandalului, că nimic din ceea ce s-a făcut legat de pășuni nu a fost ilegal. Nici faptul că fiul său făcea parte dintr-o asociație care a ajuns să concesioneze, în urma unei licitații ce-i drept, o suprafață de peste 60 de hectare de pășune. Nastasă a mai acuzat că cei care au avut pășunile în concesiune, asta înainte de organizarea licitației din aprilie 2013, nu le-au îngrijit cum trebuie, iar pentru banii pe care i-au primit de la APIA „trebuia curățenie bec”.

Daniel MURARU

2 comments

  1. valisor 7 decembrie, 2016 at 10:52 Răspunde

    Și ce e de făcut? Categoric nu avem și, probabil, nu ar putea nimeni ghici un viitor în care să avem, administratori cu o așa superioară conștiință, de orice el, încât să se detașeze la așa nivel încât el, primar, să poată atribui un ceva, prin licitație publică, în mod obiectiv (și nu zic că fără aranjamente, dar măcar nepărtinitor), chiar dacă la licitație participă fiul, tatăl, mama,… o bunică vitregă,… eu,… Nu se poate la noi și, probabil, nicăieri în lume. Nu suntem așa de bolnavi să visăm utopii interzise, dar măcar să nu mai mănânce ciuperci, fel-de-fel de candidați la fasolea cu caviar, cum că au ei specialiști care ar avea ochi de vultur și ar putea să stea tot la pândă și să se ginească imediat de orice baby-matrapazlâc. Asta ar fi fix ce deja este, doar că într-o altă haină, deci cu alt costum, adică aceeași practică de titularizare a lupului personal pe postul de paznic la “carcase”. Nu vreau să acuz vreun candidat că asta ar intenționa, deși se poate arăta cu orice deget spre aproape oricare dintre ei, ci ce mănânc eu acuma e că sunt și mulți inocenți tâmpiți care nu înțeleg că oricum asta e electroencefalograma despre infantilismul din mintea lor. Adică nu era suficient că votăm tot hoți, pe lângă ei mai votăm și slăbuți mental care cred că dacă zic ” e cer senin, deci e logic că nu e înnourat” sunt doftori de logici.
    Despre articol ce să zic… dă-i în moaș’sa de hoți!

  2. constantin 7 decembrie, 2016 at 12:51 Răspunde

    la bacau totul e aiurea.daca faci o sesizare sustinuta cu probe te chinue sa fii martor sau sa faci mai multe drumuri pana te lasi lehamete.sunt multi primari in situatia celui de la agapia iar parchetul asteapta prescrierea.procesele cu ani dureaza foarte mult.harbuz are dosarul de 4 ani si nici acum nu s-a rezolvat.la noi ca la nimenea.

Lasă un comentariu

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.