DANIEL CHIȚOIU, DE LA DNA LA ALDE NEAMȚ
Filiala nemțeană a Alianței Liberalilor și Democratilor pentru Europa (ALDE), adica partidul lui Călin Popescu Tăriceanu, președintele Senatului, s-a pricopsit cu un candidat impus de la centru. Deși liderii locali nu recunosc acest lucru și pozează în persoane mulțumite, dat fiind „câștigul” de a-l avea pe listă la parlamentare pe Daniel Chițoiu, fost ministru de Finanțe, lucrurile nu stau chiar așa. Și nici nu ar avea cum să fie altfel, atâta timp cât Daniel Chițoiu este un personaj asupra căruia planează serioase semne de întrebare în ceea ce privește integritatea sa morală. În acest sens este suficient numai să amintim că Daniel Chițoiu a fost scăpat de urmărirea penală în dosarul „Carpatica Asig” de colegii săi din Parlament. Cu toate acestea, Chițoiu a fost trimis de la Girugiu, județ pe care îl reprezintă în prezent în Parlament, direct la Neamț, unde va fi primul pe lista ALDE a candidaților la Camera Deputaților. Până la alegeri să reamintim cititorilor noștri că, în fenruarie 2014, procurorii anticorupție au solicitat deputaților să încuviințeze urmărirea penală a lui Chițoiu, însă colegii acestuia s-au opus. DNA ceruse încuviințarea urmăririi penale a fostului ministru al Finanțelor, Daniel Chitoiu, acuzat de abuz în serviciu și constituire de grup infracțional organizat în dosarul ASF-Carpatica. În documentul înaintat Camerei Deputaților, procurorii anticorupție au arătat că există indicii rezonabile că Daniel Chițoiu a inițiat o ordonanță de urgență, în luna octombrie 2013, cu scopul de a sprijini un grup infracțional constituit pentru a favoriza interesele S.C. CARPATICA ASIG S.A.
Dar iată ce conținea comunicatul DNA:
În completarea informaţiilor referitoare la dosarul penal privind suspiciuni de fapte de corupţie în legătură cu activitatea unei societăţi de asigurări (detalii în comunicatele nr. 59, 63, 65, 67 din 28 ianuarie 2014 și 69 din 29 ianuarie 2014 și 189 din 21 februarie 2014), Biroul de Informare şi Relaţii Publice este abilitat să transmită următoarele: În conformitate cu prevederile art. 109 alin. 2 din Constituţia României, art. 12 şi 19 din Legea nr. 115/1999 şi ale Deciziei nr. 270/10.03.2008 a Curţii Constituţionale, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie a transmis procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie referatul în vederea sesizării Camerei Deputaţilor pentru formularea cererii de efectuarea urmăririi penale faţă de CHIŢOIU DANIEL pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu şi constituirea unui grup infracţional organizat, în perioada în care avea calitatea de ministru al Finanţelor Publice. Cererea referitoare la efectuarea urmăririi penale are în vedere faptul că, în acest moment, există indicii rezonabile potrivit cărora, în cursul lunii octombrie 2013, numitul Chiţoiu Daniel a iniţiat adoptarea unei ordonanţe de urgenţă al cărei scop exclusiv era sprijinirea grupului infracţional constituit pentru a favoriza interesele S.C. CARPATICA ASIG S.A., în lipsa unei urgenţe reale şi cu eludarea procedurii prealabile reglementate de Hotărârea Guvernului nr. 561/2009. Demersul avea ca scop înlăturarea din Consiliul Autorităţii de Supraveghere Financiară a lui Tudor Daniel George, vicepreşedinte pe sectorul de supraveghere a asigurărilor, precum şi înlocuirea acestuia cu o persoană care urma să garanteze, în mod fraudulos, protecţia intereselor financiare ale S.C. CARPATICA ASIG S.A. Având în vedere că membrii Consiliului sunt numiţi de către Parlament, în şedinţă comună a celor două camere, pentru un mandat de 5 ani, iar revocarea lor se dispune după aceeaşi procedură doar dacă nu mai îndeplinesc condiţiile de numire, singura modalitate în care putea fi atins acest rezultat era modificarea condiţiilor prevăzute pentru numirea membrilor consiliului. Probele administrate au relevat că, în calitate de ministru al Finanţelor Publice, Chiţoiu Daniel a iniţiat un proiect de ordonanţă de urgenţă care reducea numărul membrilor consiliului şi prevedea noi cerinţe legate de calificările profesionale minime, fiind introdusă condiţia experienţei profesionale de minimum 9 ani de la data absolvirii studiilor. Această cerinţă nu exista anterior şi îl excludea din sfera persoanelor eligibile pe Tudor Daniel George, singurul dintre membrii Consiliului care nu îndeplinea condiţia, având în vedere că nu îşi echivalase studiile efectuate în străinătate. Probele administrate în cauză au arătat că noile dispoziţii urmăreau exclusiv eliminarea lui Tudor Daniel George, iar condiţiile de experienţă au fost modificate de mai multe ori, în diferite etape de redactare a proiectului, pentru a fi adaptate situaţiei personale a acestuia şi pentru a evita excluderea altor membri care aveau o experienţă apropiată. În nota de fundamentare au fost invocate angajamentele pe care Autoritatea de Supraveghere Financiară şi le-ar fi asumat cu Fondul Monetar Internaţional şi cu reprezentanţii Comisiei Europene, deşi, potrivit probelor administrate, a rezultat că această menţiune a fost introdusă doar pentru a convinge membrii Guvernului de urgenţa reglementării şi pentru a-i determina să accepte criteriile de experienţă stabilite în mod arbitrar. Proiectul a fost transmis spre avizare Ministerului Justiţiei care a formulat observaţii de esenţă, invocând interdicţia constituţională a introducerii de incompatibilităţi care restrâng dreptul la muncă pe calea ordonanţei de urgenţă. Totodată, a fost invocat caracterul potenţial neconstituţional al unei ordonanţe urgenţă care modifică dispoziţiile referitoare la membrii consiliului, la mai puţin de trei luni de la adoptarea de către Parlament a unei legi care reglementa acelaşi domeniu. Deşi Hotărârea de Guvern nr. 561/2009 prevedea că, într-o asemenea situaţie, iniţiatorul trebuie să întocmească o notă justificativă în care să indice modalitatea în care şi-a însuşit observaţiile sau să prezinte argumentele pentru care nu şi le-a însuşit, Chiţoiu Daniel a transmis proiectul către Secretariatul Guvernului fără a înlătura prevederile contestate şi fără a întocmi nota menţionată. Ulterior, proiectul de ordonanţă a fost supus aprobării pe lista suplimentară a şedinţei de Guvern din dimineaţa zilei de 16 octombrie 2013, fără a exista avizul Consiliului Legislativ, deşi acesta era obligatoriu potrivit prevederilor art. 24 alin. 2 din H.G. nr. 561/2009. În cursul aceleiaşi zile, a fost adoptată în forma propusă de iniţiator, Ordonanţa de urgenţă nr. 94 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Supraveghere Financiară, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 136/1995 privind asigurările şi reasigurările în România, care a fost publicată în Monitorul Oficial al României în 18 octombrie 2013. Iniţierea unui act normativ care nu urmăreşte un imperativ social, ci protejarea intereselor unui grup şi care nu se adresează unei situaţii generale, ci unei persoane determinate, în lipsa unei urgenţe reale şi cu eludarea procedurii prealabile, reprezintă o îndeplinire defectuoasă a atribuţiilor care îi reveneau în calitate de ministru. În referatul procurorilor se arată că, prin faptele descrise au fost aduse vătămări atât intereselor Guvernului României şi Autorităţii de Supraveghere Financiară, instituţii cu rol esenţial în garantarea respectării legii şi a principiului transparenţei instituţionale şi care ar trebui să acţioneze exclusiv în interesul public, cât şi lui Tudor Daniel George, vicepreşedinte pe sectorul de supraveghere a asigurărilor, care a fost nevoit să demisioneze din funcţia ocupată. În acelaşi timp, grupul infracţional care viza protejarea intereselor S.C. CARPATICA ASIG S.A. ar fi obţinut un folos nepatrimonial prin adoptarea acestui act normativ, constând în posibilitatea de a influenţa deciziile autorităţii de supraveghere şi control. Solicitarea intră sub incidenţa art. 305 alin 4 din C.P.P., prin urmare, persoana față de care s-a solicitat sesizarea Camerei Deputaţilor pentru formularea cererii de efectuarea urmăririi penale beneficiază de prezumţia de nevinovăţie. Numai că Daniel Chițoiu a fost salvat de colegii deputați care, prin vot, nu au încuviințat cererea DNA de urmărire penală.
Astăzi, numele lui Chițoiu apare pe lista senatorului ALDE – Vasile Nistor, care a solicitat conducerii partidului să-i elimine de pe lista de la parlamentare pe candidații cu probleme penale. Cum era de așteptat, Nistor urmează să fie dat afară din partid, decizia urmând să fie luată în cele mai înalte foruri ale ALDE. Numai că, așa cum spune și Nistor într-o postare pe facebook, cei care îi vor stabili soarta sunt personaje care au grave probleme cu legea. Printre acestea se află Călin Popescu Tăriceanu, deputatul de Neamț Dorinel Ursărescu și Daniel Chițoiu, cel care speră că-și va menține imunitatea parlamentară ieșind deputat pe listele ALDE Neamț.
Iată lista penalilor din ALDE, publicată de senatorul Nistor, adică numele celor cu funcții în conducerea partidului, ce vor decide excluderea sa din partid. De altfel, Nistor critică faptul că cei care vor decide excluderea sa din partid au dosare penale:
„- Călin Popescu Tăriceanu (copreşedinte ALDE, preşedinte al Senatului României) – trimis în judecată pentru mărturie mincinoasă şi favorizarea făptuitorului, audiat de DNA ca martor într-un dosar de corupţie.
– Cătălin Harnagea (copreşedinte ALDE Sector 3, copreşedinte ALDE Vâlcea) – cercetat pentru fapte de corupţie în dosarul Microsoft.
– Varujan Vosganian (senator ALDE) – scăpat de colegii din Senat de urmărirea penală pentru constituirea unui grup infracţional organizat, abuz în serviciu şi delapidare.
– Daniel Chiţoiu (deputat, fost Secretar General ALDE) – scutit prin votul parlamentarilor de urmărirea penală în dosarul „ASF.
– Ovidiu Silaghi (deputat ALDE) – urmărit penal în 5 dosare.
– Eugen Durbacă (senator, vicepreşedinte ALDE, preşedinte ALDE Galaţi) – cercetat de procurori într-un dosar vizând săvârşirea infracţiunii de instigare la abuz în serviciu.
– Dorinel Ursărescu (deputat ALDE) – condamnat în primă instanţă la un an de închisoare cu suspendare pentru infracţiunea de folosire a influenţei sau autorităţii şi cercetat de DNA într-un nou dosar.
– Adrian Ştef (preşedinte CJ Satu Mare, preşedinte ALDE Satu Mare) – acuzat de ANI de conflict de interese penal.
– Steluţa Cătăniciu (deputat ALDE, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor) – acuzată de ANI de conflict de interese administrativ.
– Cristian David (fost ministru al Internelor, responsabil cu organizarea evenimentelor în cadrul ALDE) – trimis în judecată pentru că ar fi primit mită 500.000 de euro.
– Dian Popescu (senator ALDE) – condamnat la cinci luni de închisoare cu suspendare, pentru complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice.
– Christian Gigi Chiru (senator ALDE) – condamnat în primă instanță la șase luni închisoare cu suspendare pentru mită electorală în alegerile locale din 2012 şi urmărit penal în alt dosar, pentru luare de mită (1,5 milioane de euro) şi spălare de bani.
– Mircea Moloţ (preşedintele ALDE Hunedoara, fost președinte al Consiliului Județean Hunedoara) – urmărit penal pentru trafic de influenţă, luare de mită, folosirea influenţei, instigare la spălare de bani, conflict de interese şi deţinerea fără drept a unui document ce conţine informaţii secrete de stat.
– Ion Ariton (senator ALDE, preşedintele ALDE Sibiu, fost ministru al economiei) – cercetat pentru abuz în serviciu în dosarul „Gala Bute”, cercetat în 2002 pentru neglijenţă în serviciu şi fals intelectual.
– Aristotel Căncescu (preşedinte ALDE Braşov, fost preşedinte al Consiliului Judeţean Braşov) – trimis în judecată pentru de abuz în serviciu, luare de mită, spălare de bani, trafic de influență și instigare la tentativă de abuz în serviciu.
– Octavian Marius Popa (deputat ALDE, vicepreşedinte al Biroului Politic Central al ALDE) – „coleg de dosar” cu preşedintele Tăriceanu, audiat ca martor în dosarul de corupţie al fostului viceguvernator, Bogdan Olteanu.
– Scarlat Iriza (deputat ALDE) – personaj controversat, pe care presa îl descrie ca fiind plin de bani şi de dosare penale întocmite în urma implicării în mai multe privatizări frauduloase.
– Andrei Voloşevici (senator ALDE, fost primar al Ploieştiului) – trimis în judecată pentru abuz în serviciu și două fapte de trafic de influență.
– Tudor Pendiuc (fost primar al Piteştiului, anunţat ca şi candidat ALDE la Senat) – trimis în judecată pentru luare de mită şi abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave.
– Mihăiţă Calimente (deputat ALDE, preşedintele Comisiei parlamentare pentru controlul SIE) – acuzat de ANI de conflict de interese.
– Ioan Lazăr (preşedinte ALDE Alba) – cercetat penal pentru implicare în activităţi de trafic de persoane în dosarul „Prostituate pentru VIP-uri”.
– Ionică Anuţoiu (lider ALDE Braşov, vicepreşedinte naţional ALDE) – condamnat în 2007 pentru lovituri cauzatoare de moarte, cercetat, în prezent, pentru fraude bancare”.
Daniel MURARU
⚠️ ️️Articolele publicate de ATACUL.RO nu pot fi preluate decât în limita a 500 de caractere şi obligatoriu cu citarea sursei (indicarea link-ului este obligatorie). În caz contrar, ne rezervăm dreptul de a ne adresa instanței de judecată.
Aoleu, pai astia au tupeu sa mai cerseasca voturile noastre? Sunt hoti dovediti! Efectiv mi se face scirba! Asta e clasa politica? Asta e doar o grupare mafiota, din multe altele. Ultimul din lista e si criminal. E de Doamne fereste! Normal ca merg la vot doar ca sa-l anulez!
Marele om politic si Vicepresedinte al CJ Neamt si Presedinte ALDE Neamt ce parere are?
Ori dumnealui invatat cu disciplina de partid ( de pe vremea tovarasilor) este multumit si daca da Dumnezeu si iese candidatura lui ,macar, nu mai conteaza ca doar banii lui au fost banii de campanie pentru tot ALDE Neamt!
„O scrisoare pierduta” se rejoaca la Piatra Neamt cu d-l Chitoiu in rolul candidatului de la centru Agamita Dandanache !
Bravos natiune , Caragiale redivivus!
Mi se pare ciudat,sau chir neverosimil ca toți ,, penalii ,, santgrupati, aliniați doar ln partea celor care se opun sistemului creat de Băsescu si preluat grosier de Johannes!Vouă,care nuaveti mare lucru de spus,nu?
ALDE ăștia e așa, dar nici alde ăilalți nu diferă. Mai rămân independenții; e mult mai simplu acuma: nu mai e necesară lista aia cu j’de multe semnături, ca să candideze, ci e suficientă dovada înscrisă în cazier. Prohaps, foarte curând, o asemenea dovadă va fi condiție de eligibilitate pentru orișicine, de la mic la mare, în orce în România. Măi, noi chiar suntem tâmpiți?