STENOGRAMA GHEORGHE MARARU-VASILE RODIDEAL: A FOST SAU NU A FOST?

*controlul efectuat de un „procuror anume desemnat” de la Parchetul General, la solicitarea MAI, s-a transformat într-un dosar penal * anchetatorul a stabilit că există indicii privind comiterea, de către persoanele care au avut în lucru cele două dosare penale în care principalii suspecți au fost frații Mararu, a mai multor fapte penale, printre care favorizarea infractorului și deținere sau distrugere de înscrisuri, etc * cea din urmă infracțiune a fost în legătură cu presupusa dispariție a unei stenograme dintr-un dosar * concluzia finală, după instrumentrarea dosarului penal, a fost că nu a existat o  înregistrare a unei convorbiri telefonice între Gheorghe Mararu și Rodideal * când a demarat ancheta penală s-a constatat că pentru majoritatea faptelor se împlinise termenul de prescripție a răspunderii penale * așadar, totul s-a terminat cu o „clasare” *

Investigațiile în cazul tentativei de omor, faptă comisă împotriva ofițerului Cezar Filip, ar fi avut la bază o informație solidă, respectiv o interceptare a unei convorbiri telefonice purtată de Gheorghe Mararu cu nașul său de cununie, Vasile Rodideal, în care primul mulțumea pentru sprijinul oferit în „liniștirea” polițistului Cezar Filip. Acesta investiga, la începutul anilor 2000, mai multe dosare penale privind fraude vamale comise de frații Gheorghe Cătălin și Bogdan Anton Mararu, împreună cu persoane importante din diverse instituții ale statului. În principal era vorba de înmatricularea în țară, prin falsificarea certificatelor euro, a unor autovehicule furate din străinătate. La începutul lunii decembrie 2002, Gheorghe Mararu era oprit pe Aeroportul Otopeni, fiind dat în consemn la frontieră de ofițerul Filip. A fost momentul în care, ca urmare, Gheorghe Mararu i-a spus ofițerului că „îi va părea rău că l-a dat în consemn la frontieră”. După acest episod, Cezar Filip avea să fie atacat si bătut în scara blocului de doi necunoscuți, leziunile suferite necesitând 25-27 zile de îngrijiri medicale.

Asasinatul de la Cafe Latino a trezit din letargie MAI

Gheorghe Mararu a fost ucis în ziua de 14 decembrie 2010, în timp ce se afla într-o cafenea din Piatra Neamț. Înarmat cu un pistol, Cristian Chilat, zis „Falău”, un apropiat de-al lui Dumitru Mironescu, a intrat în Cafe Latino și atras mai multe focuri de armă asupra lui Gheorghe Mararu, cel din urmă decedînd la puțin timp. Anterior, orașul Piatra Neamț fusese zguduit de alte acte mafiote, două magazine ale unei apropiate de-a fraților Mararu, fiind incendiate în miez de noapte. Crima de la Cafe Latino s-a lăsat cu demiterea lui Șoric, șeful IJP Neamț din acea perioadă, aceeași soartă având-o secretarul de stat din MAI, Dan Fătuloiu, și șeful Poliției Române, Petre Tobă. Cel din urmă conduce acum Ministerul Afacerilor Interne în Guvernul Cioloș. Toți au fost zburați din funcții fără drept de apel. În data de 17 noiembrie, adică la trei zile de la asasinatul din Cafe Latino, la Piatra Neamț a ajuns Corpul de Control al MAI. Durata vizitei a fost de fix o săptămână, iar scopul l-a reprezentat identificarea cauzelor care au putut favoriza comiterea crimei de la Cafe Latino. Așadar, în perioada 17-23 noiembrie, ofițerii Corpului de Control au verificat și au găsit două dosare care le-au trezit interesul: tentativa de omor (decembrie 2002) comisă împotriva ofițerului Cezar Filip și tentativa de omor (februarie 2006) comisă împotriva lui Dumitru Mironescu de o personă necunoscută care a tras mai multe focuri de armă asupra lui. În ambele dosare, principalii suspecți erau frații Mararu și apropiați ai acestora. Deși trecuse mult timp de la comiterea celor două fapte, nici una dintre cele două lucrări penale nu fusese finalizată. În plus, ofițerii bucureșteni au precizat în raport că „existau indicii că a dispărut transcrierea unei convorbiri telefonice purtate de Gheorghe Mararu cu nașul său de cununie, Vasile Rodideal„. Raportul Corpului de Control al MAI a fost trimis la sfârșitul lunii noiembrie la Parchetul de pe lângă Curtea de Casație și Justiție, conducerea MAI solicitând să fie dispuse măsurile necesare pentru soluționarea celor două dosare.

„Procurorul anume desemnat„ și concluziile sale

La solicitarea Ministerului Afacerilor Interne, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a dispus efectuarea unui control în vederea verificării aspectelor sesizate de Corpul de Control al MAI. Trebuie spus că informarea procurorului anume desemnat a stat la baza întocmirii unui dosar penal ce a fost instrumentat de un alt procuror de la PICCJ, soluția, dată în urmă cu câteva luni, fiind cea de clasare. Revenind la ancheta inițială a PICCJ, procurorul anume desemnat a fost nevoit să lămurească mai multe chestiuni legate de modul în care au fost instrumentate cele două dosare. De departe, suspiciunea privind dispariția unei probe importante, respectiv înregistrarea dintre Gheorghe Mararu și Vasile Rodideal, a constituit cel mai fierbinte punct al investigației.

„Cu privire la cel de-al doilea dosar(n.r. tentativa de omor împotriva ofițerului Filip)”, cms. șef Amihăiesei Florin a făcut cunoscut faptul că din acesta a dispărut transcrierea unei convorbiri telefonice purtate de numitul Mararu Gheorghe Cătălin cu nașul său de cununie, Rodideal Vasile, din munipiul Iași”, sursa Corpul de Control al MAI.

Plecând de la această informație, procurorul desemnat de PICCJ să facă cercetări a stabilit că dosarul privind tentativa de omor comisă împotriva ofițerului Cezar Filip s-a aflat doar pe rolul IJP Neamț, activitățile fiind coordonate direct numai de comisarul șef Petre Ciurea, prim adjunct al Poliției Neamț la acea vreme. Dosarul a fost înregistrat la Parchetul Județean Neamț după 3 ani și 10 luni de la comiterea faptei, iar din această cauză două stenograme nu au putut fi folosite pe motiv că autorizațiile de interceptare au fost emise ilegal. Cât privește dispariția stenogramei de la dosar, comisarul șef Petre Ciurea a precizat  procurorului anume desemnat de la PICCJ că informația a primit-o de la Ovidiu Crăciun, șeful SRI Neamț de la acea vreme. Ofițerul de informații i-ar fi spus comisarului Ciurea că Gheorghe Mararu ar fi „căzut” pe o interceptare, telefonul suspectului fiind ascultat pe bază de mandat într-un alt dosar.

”În ceea ce privește presupusa participație a lui Mararu Gheorghe Bogdan și Rodideal Vasile la comiterea tentativei la infracțiunea de omor asupra lui Filip Cezar Muraru Constantin, ofițerul de poliție Ciurea Petru a susținut că, ”în primele zile după producerea evenimentului , într-una din zile, dl. col. Crăciun Ovidiu, șeful Secției SRI Neamț, m-a contactat telefonic și m-a invitat la biroul său. Aici, mi-a comunicat verbal că ”am ceva cald în cazul Mararu”, după care mi-a comunicat „din memorie”(subl.ns.): MARARU l-a sunat pe RODIDEAL VASILE(nașul de cununie) și i-a mulțumit pentru sprijinul acordat”, la care Mararu GH. Ar fi răspuns că-i mulțumit, dar era bine dacă ar fi fost mort. Această informație a constituit baza de plecare și orientarea investigațiilor pe acest grup infracțional(respectiv Mararu-Rodideal și alții) ”, sursa Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Petru Ciurea a recunoscut în fața procurorului că materialele obținute în urma interceptărilor, respectiv notele de redare a convorbirilor, nu le-a studiat direct niciodată, motivând că „au fost înaintate direct procurorilor Păuna și Cautiș”, ultimul fiind de altfel procurorul care instrumenta „Dosarul Filip”. Cât privește informația obținută de la șeful SRI, Ciurea a precizat:

„După discuția purtată Ovidiu Crăciun, menționez faptul că nu am întocmit un proces-verbal în acest sens, considerând că informațiile ne vor parveni prin procuror, care va primi notele convorbirilor. Este posibil ca cele relatate de Ovidiu Crăciun să le fi notat pe o coală de hârtie, dar nu pot preciza în timp ce s-a întâmplat cu această însemnare, care era pentru uzul personal și nici nu cred că prezenta vreo importanță, întrucât esența se regăsea în materialele ulterioare întocmite”, sursa PICCJ.

Comisarul șef Paul Tablan, actualul șef al IJP Neamț, a fost audiat și el în acest dosar. În decembrie 2002, când Cezar Filip a fost atacat în scara blocului, Paul Tablan activa în cadrul Compartimentului infracțiuni împotriva persoanei-Serviciul de Investigații Criminale, iar împreună cu mai mulți colegi a participat la investigații.

„Ofițerul de poliție Tablan Costel Paul a arătat că, în urma unei analize a dosarului, a reieșit că, din activitățile de interceptare a suspecților, rezulta că autorii tentativei de omor asupra ofițerului de poliție Filip Muraru Cezar Constantin erau cetățenii moldoveni (n.r. doi la număr), iar Mararu Gheorghe Cătălin i-a mulțumit telefonic nașului său, Rodideal Vasile, pentru corecția aplicată polițistului, cu mențiunea că trebuia să-l omoare”, sursa raportul de control al PICCJ.

In ceea ce privește stenograma convorbirii dintre Rodideal și Mararu, comisarul șef Tablan a declarat că a încercat să o identifice, însă fără succes.

„Deoarece la dosar nu se regăsea acea stenogramă, am hotărât să găsim documentele de acest gen aflate la arhiva Parchetului de pe lângă Tribunalul Neamț, în vederea identificării ei. Menționez faptul că aceste documente erau obținute într-un alt dosar instrumentat de domnul procuror Păuna Neculai, ce îi avea ca subiect pe frații Mararu din Piatra Neamț. La sediul Parchetului de pe lîngă Tribunalul Neamț, în biroul procurorului criminalist, împreună cu acesta, Amihăesei Florin și Benoni Beșu, am procedat la citirea, fiecare, a unui teanc de stenograme, în final fiecare constatând că nu am identificat convorbirile ce ne interesau”, declarația dată de comisarul șef Tablan procurorului anume desemnat de la PICCJ.

Comisarul șef Tablan a mai spus că înaintea datei de 1 februarie 2005, comisarul șef Petru Ciurea i-a comunicat că autorii infracțiunii ar fi doi cetățeni moldoveni, ocazie cu care a observat pe biroul prim-adjunctului, pe o coală de hârtie A4, o însemnare pesonală a acestuia din care rezulta acest lucru. Actualul șef al IJP Neamț a mai precizat că el a fost cel care a îndosariat lucrarea penală, documentele fiind înainte pe bază de adresă în data de 16 octombrie 2006 Biroului Teritorial Neamț al DIICOT, procurorului Dorin Cautiș, care a semnat de primire. Ofițerul Paul Tablan a precizat că „notele de redare în formă scrisă a convorbirilor înregistrate sau suporturile electronice care conțin acele informații nu se regăseau și eu personal nu le-am văzut niciodată”.

Comisarul șef Benoni Beșu, actualul șef al Serviciului de Investigații Criminale din IJP Neamț, a fost audiat și el de procurorul de la PICCJ. Ofițerul a precizat că a participat la întocmirea planului de măsuri , acesta având la bază aspectele ce erau stabilite în ședințele de analiză efectuate periodic.

„S-au întocmit rapoarte informative cu privire la cazul Cezar Filip, în sensul că s-au obținut informații cu privire la cine a comandat agresiunea ofițerului, însă nu s-a probat activitatea infracțională a instigatorului și autorului. Spun că nu s-a putut proba activitatea lor infracțională, întrucât momentul operativ și subiecții își construiseră apărări”, declarația ofițerului Benoni Beșu dată procurorului de la PICCJ.

Comisarul șef Florin Amihăesei, învestit în funcția de șef al Serviciului de Investigații Criminale în martie 2004, a declarat procurorului de la PICCJ că „în opinia mea s-a ratat momentul operativ valorificării informațiilor care vizau direct pe instigatorul tentative de omor asupra lui Cezar Filip, respective Mararu Gheorghe Cătălin. (…) După studierea dosarului, imediat am informat procurorul criminalist Cautiș Dorin, care a luat la cunoștință de cele constatate. (…) După analiza din dosar sunt convins sau, cel puțin, punctul meu de vedere este că autorii erau (n.r. doi cetățeni moldoveni a căror implicare nu a fost dovedită până în prezent”

În ceea ce privește controlul efectuat de Corpul de Control al MAI, ofițerul Amihăesei a precizat că, de fapt, în raportul scris pe care l-a întocmit cu acea ocazie, a afirmat că din dosar lipsea acea notă olografă întocmită de către comisarul șef Ciurea Petre, „nu despre vreo stenogramă a unor convorbiri interceptate autorizat am afirmat că ar fi dispărut”. Ofițerul a declarat că a examinat, împreună cu colegi de-ai săi, notele de redare dintr-un alt dosar în vederea identificării presupusei înregistrări Rodideal-Mararu, însă convorbirea nu a fost identificată.

Procurorul criminalist Dorin Cautiș a dat și el relații procurorului desemnat de PICCJ pentru a verifica aspectele sesizate de Corpul de Control al MAI. Printre altele, procurorul nemțean a fost chestionat în legătură cu stenograma Mararu-Rodideal, precizând că el a fost cel care a întocmit procesul verbal din data de 1 februarie 2005, când mai mulți ofițeri s-au deplasat la sediul Parchetului pentru a căuta stenograma menționată mai sus.

„În ziua respectivă s-au prezentat la sediul Parchetului ofițerii de poliție Amihăesei, Tablan și Beșu care mi-au solicitat să-i ajut ca, în rezolvarea speței cu Filip Cezar, să identifice notele de redare în formă scrisă și convorbirile telefonice înregistrate autorizat, efectuate de către Mararu Gheorghe cu Rodideal, din al căror conținut rezulta cine sunt autorii violentelor tentative de omor a cărei victima a fost Cezar Filip. Am adus la cunoștință șefei Arsene Mihaela, care a dat dispoziție(…) să ne pună la dispoziție respectivele note pe care le-am lecturat. (…) Așa cum s-a consemnat și în procesul verbal, nu a fost identificată convorbirea telefonică care ne interesa”, declarația procurorului Dorin Cautiș.

Informarea procurorului s-a transformat într-un dosar penal

Toate aceste aspecte, dar și altele, constatate de procurorul anume desemnat care a verificat informațiile din raportul Corpului de Control al MAI, au stat la baza înregistrării unui dosar penal, ce a fost instrumentat de un alt procuror de la Parchetul de pe lîngă Înalta Curte de Casație și Justiție. Din informarea procurorului anume desemnat, din data de 11 august 2011, rezultau indicii privind comiterea, de către persoanele care au avut în lucru cele două dosare penale, a infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, neglijență în serviciu, favorizarea infractorului, deținere sau distrugere de înscrisuri, fals material în înscrisuri oficiale, fals intelectual și uz de fals. După înregistrarea cauzei s-a constatat că pentru majoritatea faptelor se împlinise termenul de prescripție a răspunderii penale. Este vorba de infracțiunile de fals intelectual, uz de fals, fals material în înscrisuri oficiale, neglijență în serviciu, etc. Cît privește fapta de reținere sau distrugere de înscrisuri s-a constatat, de asemenea, că în anul 2012, când a fost înregistrat dosarul penal la PICCJ, se împlinise termenul de prescripție. Cu toate acestea, procurorul de caz a considerat că trebuie lămurit acest aspect, deoarece cele două dosare penale de tentativă de omor nu erau solutionate, iar convorbirile telefonice interceptate si înregistrate constituiau mijloace de probă importante. Concluzia finală a fost că nu a existat o  înregistrare a unei convorbiri telefonice între Gheorghe Mararu și Rodideal, privind participarea acestora la agresarea ofițerului Filip, iar în consecință nu a existat nici o transcriere a acesteia.

„În ceea ce privește înscrisul olograf redactat de Ciurea Petru privind discuția pe care acesta ar fi avut-o cu Crăciun Ovidiu, aceasta nu constituie, oricum, obiect material al infracțiunii, întrucât exprimă specificul activității organelor judiciare, dar nu slujește la rezolvarea unei cauze cum ar fi fost benzile magnetice, respective transcrierile convorbirilor telefonice”, sursa PICCJ.

La această concluzie s-a ajuns după efectuarea mai multor activități, pe care le vom prezenta în curând.

Daniel MURARU