Cum a pus un securist, fost adjunct al SRI Neamț, să fie urmăriți, percheziționați și interceptați angajați ai unei fabrici din Cluj. „A îngrădit dreptul la viață privată și la liberă exprimare”

1
5658

La proces i-a lăudat pe informatorii Securității – pe care i-a descris ca fiind persoane cu „spirit civic și vigilente”

Instanța: „Nu au existat nici măcar suspiciuni legate de astfel de fapte (siguranța națională, acte de sabotaj), persoanele fiind urmărite, percheziționate, interceptate etc. doar din motive politice”.

Pentru Catrinoi Șfarghi Nicușor, fost adjunct al SRI Neamț până în vara anului 2016, când s-a pensionat, informatorii Securității fostului regim sunt de lăudat, descriindu-i ca fiind persoane cu „spirit civic și vigilente”.

O astfel de persoană a intrat în Securitatea lui Ceaușescu cu 3 luni înainte de Revoluție, la  vârsta de 30 de ani, și a activat peste 26 de ani în Serviciul Român de Informații (SRI).

Numai că, în scurta perioadă de dinainte de 1989, cât a fost tânăr ofițer în cadrul Securității Cluj, a desfășurat activități de poliție politică, acțiunile sale îndreptate împotriva unor angajați ai Fabricii de Accesorii și Piese Auto „Turdeana”, aflată în subordinea fabricii de autoturisme Pitești-Colibași, fiind catalogate de către magistrați ca având un caracter represiv.

La ordinul ofițerului de securitate Neculai Catrinoi Șfarghi au fost urmăriți, percheziționați și interceptați mai mulți angajați a căror singură vină a fost aceea că nu suportau regimul comunist.

Numai că abuzurile comise de Catrinoi au ieșit la iveală foarte târziu și nu a dat socoteală pentru ele. Când a fost declarat lucrător al Securității era deja pensionar.

„Măsurile propuse și executate de pârât (Catrinoi Șfarghi) sau de alte persoane, la propunerea pârâtului, au avut un caracter represiv față de persoane cu opțiuni politice diferite de regimul comunist sau care se aflau doar în anturajul unor astfel de persoane. Persoanele verificate aveau dreptul de a nu fi de acord cu regimul comunist și de a-și exprima public nemulțumirea față de acest regim, opiniile exprimate sau bănuite de Securitate cu privire la regimul comunist nu justificau în nici un caz măsurile represive propuse de pârât”, arată instanța de judecată.

Magistrații au mai menționat că nu au identificat, în legătură cu vreuna din persoanele verificate din ordinul pârâtului, „nicio faptă de natură să pună în pericol siguranța statului, să constituie acte de sabotaj, de subminare a activității economice sau de producere a unor avarii la locul de muncă. Nu au existat nici măcar suspiciuni legate de astfel de fapte, persoanele fiind urmărite, percheziționate, interceptate etc. doar din motive politice”

Abuzuri grave în doar 3 luni de activitate în Securitatea ceaușistă

În noiembrie 2016, la vârsta de 56 de ani, Catrinoi părăsea sistemul, ieșind la pensie, iar o lună mai târziu Consiliul Național de Studiere a Arhivelor Securității (CNSAS) cerea Curții de Apel București să constate calitatea acestuia de lucrător al Securității. Verificarea lui Catrinoi s-a făcut din oficiu, ca urmare a funcției sale de locțiitor al șefului SRI Neamț la acea dată, vara anului 2016.

Reprezentanții CNSAS concluzionaseră, în urma studierii documentelor găsite în arhive, că ofițerul făcuse poliție politică și a cerut instanței de judecată să constate acest lucru.

Curtea de Apel București a dat dreptate CNSAS, iar, ulterior, magistrații de la Înalta Curte de Casație și Justiție au respins recursul lui Catrinoi.

A îngrădit drepturile și libertățile fundamentale”

Nicușor Șfarghi Catrinoi a fost încadrat, în septembrie 1989, ca angajat al fostei Securități, cu gradul de locotenent, în cadrul Inspectoratului Județean Cluj, Serviciul Municipal de Securitate Turda. În calitatea sa de tânăr ofițer de Securitate, Catrinoi a primit în „grijă” FAPA „Turdeana” – producătorul de utilaje și echipamente pentru Fabrica Dacia Pitești.

Membrii CNSAS afirmă că, în calitatea sa de ofițer de Securitate, responsabil cu Fabrica de Accesorii și Piese Auto „Turdeana”, a îngrădit drepturile și libertățile fundamentale, respectiv dreptul la viață privată și dreptul la liberă exprimare.

„Astfel, în speța dată, îngrădirea drepturilor s-a produs în momentul în care ofițerul a propus interceptarea corespondenței, precum și prin dispunerea unor măsuri prin care să se obțină informații despre viața privată și anturajul persoanei urmărite”, se arată în decizia CNSAS.

Activitățile inițiate de Șfarghi Catrinoi nu aveau nicio legătură cu siguranța națională, la mijloc fiind vorba despre persoane care erau nemulțumite de regimul comunist. Acesta a și fost motivul pentru care au fost puși sub urmărire la ordinul lui Catrinoi.

Securistul Catrinoi a făcut poliție politică

Acesta a inițiat urmărirea informativă a inginerului B.M., descris ca „suspect de deținere, redactarea și difuzarea de materiale de propagandă reacționară, înscrisuri, inscripții”.

În noiembrie 1989, Catrinoi a propus o serie de măsuri informativ – operative, respectiv: „obținerea de informații despre obiectiv prin dirijarea de surse, interceptarea corespondenței și a convorbirilor telefonice și/sau din incintă, cercetarea informativă a obiectivului și a legăturilor sale”, „percheziție domiciliară și la locul de muncă al obiectivului” etc.

Cercetarea informativă și percheziția domiciliară au fost puse în aplicare. În plus, Catrinoi a propus demararea supravegherii informative și altor persoane.

Instanța Curții de Apel București, a cărei decizie a rămas definitivă, a reținut clar ceea ce a făcut Catrinoi în calitatea sa de ofițer de Securitate, concluzia fiind că a făcut poliție politică.

„În dosarul  nr. X, pârâtul (Catrinoi) a inițiat urmărirea informativă a numitului B.M.,  semnalat ca „suspect de deținere, redactarea și difuzarea de materiale de propagandă reacționară, înscrisuri, inscripții” , motivul invocat fiind „pentru a preveni ca activitatea acestuia să nu se transforme în infracțiuni de competența organelor de securitate, precum și pentru a da posibilitatea documentării activității acestuia.”

Propunerea de începere a urmăririi informative a fost consemnată în Raportul cu propuneri de luare în D.U.I. Prin Planul de măsuri în cadrul D.U.I. privind pe B.M. din data de 06.11.1989,  pârâtul (Catrinoi) a propus o serie de măsuri informativ – operative, precum: obținerea de informații despre obiectiv prin sursele N___ și N___ în legătură cu „preocupările de natură ostilă ale obiectivului la locul de muncă și domiciliu”, „recrutarea unei surse cu posibilități de penetrare în intimitatea obiectivului”, folosirea posibilităților de care dispun unitățile speciale (unități specializate în  interceptarea și controlul corespondenței și a convorbirilor telefonice și/sau din incintă, „cercetarea informativă a obiectivului și a legăturilor sale”, „percheziție domiciliară și la locul de muncă al obiectivului sub acoperirea organelor de miliție” etc. Conform planului de măsuri propus, pârâtul era responsabil de implementarea acestuia. Atât măsura cercetării informative, cât și percheziția domiciliară au fost puse în aplicare, împrejurări necontestate de pârât. Pârâtul a propus demararea supravegherii informative și pentru titularii dosarelor nr. I xxxxxx 1 xxxxxx și M-F.l. xxxxxx CJ, cu motivarea că titularul, subinginer la FAPS Turdeana , „a apărut în relații cu numitul B. M. din Măgura lerii, jud. Cluj, inginer la FAPS – , lucrat prin DUI pentru deținerea, redactarea și difuzarea de materiale de propagandă reacționară” (dosarele nr. I xxxxxx 1 xxxxxx) , respectiv că titularul, mecanic auto la FAPS Turdeana , a fost semnalat cu „intenția de a trece ilegal frontiera, spre Ungaria” și că „sub influența emisiunilor posturilor de radio occidentale, și-a format idei și concepții necorespunzătoare, ostile orânduirii de stat din țara noastră” (dosarul M-F.l. xxxxxx CJ) .

Măsurile operative propuse de pârât în dosarul nr. I xxxxxx prin Planul de măsuri privind pe numitul D.D. au fost avertizarea și obținerea de informații privind anturajul, relațiile și natura acestuia, preocupările de natură ostilă la locul de muncă și domiciliu, interceptarea corespondenței și convorbirilor, cercetarea informativă, percheziție domiciliară și la locul de muncă, măsurile au fost puse în aplicare.

Din înscrisurile aflate în dosarul nr. M-F.l. xxxxxx CJ, rezultă că măsura de avertizare propusă de pârât prin raportul cu propuneri de avertizare a numitului I.L. datat 26.11.1989  a fost pusă în aplicare.

Prin urmărirea, anchetarea și propunerea de măsuri precum verificarea relațiilor și anturajului, percheziția domiciliară și la locul de muncă, interceptarea convorbirilor și corespondenței cu privire la numiții BM (dosar nr.I xxxxxx), DD (dosar nr. I xxxxxx), CL (dosar nr. I xxxxxx), I.L. (dosar nr.  M-F.l. xxxxxx CJ) pentru motive politice, care nu țineau de siguranța națională, s-a îngrădit dreptul la viață privată, prevăzut de art. 17 din Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice și dreptul la liberă exprimare, prevăzut de art.28 din Constituția României din 1965 coroborat cu art. 19 din Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice.

Astfel, Curtea apreciază că sunt îndeplinite de condițiile prevăzute de art. 2 lit. a din OUG nr. 24/2008 pentru a se constata calitatea de lucrător al Securității, în ceea ce îl privește pe pârâtul Catrinoi Șfarghi Nicușor”, se arată în decizia magistraților bucureșteni.

 

„Nici fidelitatea față de țară, nici obligația de apărare a țării și nici jurământul depus nu îi dădeau dreptul”

Judecătorii au opinat că apărările pârâtului Catrinoi nu pot fi reținute și că fostul ofițer de Securitate nu poate invoca ordine și obligații din fișa postului „pentru  a justifica încălcarea unor drepturi și libertăți fundamentale”.

„Nici fidelitatea față de țară, nici obligația de apărare a țării și nici jurământul depus  nu îi dădeau dreptul de a propune și executa măsuri prin care să se încalce drepturi și libertăți fundamentale unor persoane a căror unică „vină” consta în aceea că erau nemulțumite de regimul comunist sau că erau în anturajul unor asemenea persoane. (…) După cum susține chiar pârâtul prin întâmpinare, activitatea sa avea ca scop prevenirea unor posibile acte de sabotaj, de subminare a activității economice, a avariilor provocate de neglijența sau indisciplina la locul de muncă ale factorului uman. În prezenta cauză nu a fost identificată  însă, în legătură cu vreuna din persoanele verificate, nicio faptă de natură să pună în pericol siguranța statului, să constituie acte de sabotaj, de subminare a activității economice sau de producere a unor avarii la locul de muncă. Nu au existat nici măcar suspiciuni legate de astfel de fapte, persoanele fiind urmărite, percheziționate, interceptate etc. doar din motive politice”, mai arată magistrații.

Tânără luată la „verificări” că avea relații cu un coleg

Astfel, tânăra C.L. a fost „luată în lucru prin mapă de verificare” la propunerea lui Catrinoi pentru simplul motiv că „a apărut în relații” cu numitul B.M., care era suspectat, la rândul său, de „deținerea, redactare și difuzarea de materiale de propagandă reacționară”. Pentru  acest motiv, afirmă judecătorii, ofițerul Catrinoi  a propus măsuri extrem de grave la adresa numitei CL, respectiv percheziții, interceptări de corespondență și convorbiri telefonice.

„Măsurile propuse și executate de pârât sau de alte persoane la propunerea pârâtului au avut un caracter represiv față de persoane cu opțiuni politice diferite de regimul comunist sau care se aflau doar în anturajul unor astfel de persoane. Persoanele verificate aveau dreptul de a nu fi de acord cu regimul comunist și de a-și exprima public nemulțumirea față de acest regim, opiniile exprimate sau bănuite de Securitate cu privire la regimul comunist nu justificau în nici un caz măsurile represive propuse de pârât. De altfel, în întâmpinarea formulată pârâtul apără statul comunist, justificând încălcările drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanelor ce nu erau suspectate de vreo faptă care să aducă atingere siguranței naționale, ci doar de nemulțumiri la adresa regimului comunist. Pârâtul apreciază că aceste nemulțumiri nu erau justificate și că se impunea urmărirea acestor persoane, lăudând persoanele ”cu spirit civic și vigilente”, care formau rețeaua de informatori ai Securității”, mai arată instanța.

Faptele securistului Catrinoi au dus la mari și lungi suferințe unor oameni care au avut curajul să-și exprime aversiunea față de regimul comunist, una dintre victime (inginerul B.M.) fiind încarcerată din motive politice.

Sursa foto: turdeana.ro

Daniel MURARU

Citește și:

⚠️ ️️Articolele publicate de ATACUL.RO nu pot fi preluate decât în limita a 500 de caractere şi obligatoriu cu citarea sursei (indicarea link-ului este obligatorie). În caz contrar, ne rezervăm dreptul de a ne adresa instanței de judecată.

1 comment

  1. Conducător auto 25 septembrie, 2022 at 14:57 Răspunde

    Trebuie luata pensia de fost securist și să fie cu o pensie de CAP ist ,acești indivizi care au torturat populația au condus Tara33 de ani și încă o și mai conducă „OAMENI PENTRU JUSTITIE „? NU SE FALS? NU JUSTITIE PENTRU OAMENI???????

Leave a reply

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.