Dosarul șpăgii de 400.000 de euro încasată de fostul deputat Munteanu. Curtea Supremă a admis, în principiu, cererea de recurs în casație formulată de DNA

Fostul deputat PSD de Neamț Ioan Munteanu (foto) nu a scăpat încă de problemele pe care le are cu Justiția, deși, în luna mai, magistrații Curții de Apel București au constatat încetarea procesului penal în dosarul în care era judecat pentru fapte de corupție, ca urmare a intervenirii prescripției penale. Problema lui Munteanu este că decizia Curții de Apel București a fost atacată de procurorii DNA la Înalta Curte de Casație și Justiție, unde au promovat un recurs în casație, prin care au cerut anularea deciziei judecătorilor de la Curtea de Apel București și condamnarea fostului parlamentar.

Ieri, la primul termen al procesului în care se judecă recursul în casație, judecătorii Curții Supreme au admis, în principiu, cererea de recurs și au trimis cauza unui complet spre a fi judecată, termenul fiind fixat pentru data de 11 octombrie. La această dată se poate întâmpla orice, fie magistrații vor respinge cererea procurorilor, fie o vor aproba, situație în care lucrurile se vor complica în cazul fostului deputat social democrat.

Tot la termenul de ieri, judecătorii au respins ca inadmisibilă cererea de recurs în casație formulată de inculpatul Munteanu Ioan împotriva aceleiași decizii a Curții de Apel București, decizie care l-a scăpat de problemele penale.

Procesul în care Ioan Munteanu a scăpat de pușcărie ca urmare a intervenirii prescrierii faptelor penale (Deciziile CCR și ÎCCJ) este unul care a durat câțiva ani buni. În primă instanță, la Tribunalul București, Munteanu a fost condamnat la 6 ani de închisoare cu executare. Se întâmpla în noiembrie 2020.

Judecarea apelului a început în luna mai 2021, iar soluția a fost pronunțată doi ani mai târziu, când Munteanu a răsuflat ușurat că prescripția l-a salvat.

„Desfiinţează, în parte, sentinţa penală apelată şi, în fond, rejudecând: Recalifică infracţiunile pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului Munteanu Ioan din infracţiunile de trafic de influenţă, prev. de art. 257 alin. (1) din Codul penal din 1969, raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 şi art. 5 alin. (1) din Codul penal şi spălare a banilor, prev. de art. 29 alin. (1) lit. b din Legea nr. 656/2002 rap. la art. 5 alin. (1) din Codul penal, în infracţiunile de trafic de influenţă, prev. de art. 291 alin. (1) din Codul penal, raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 şi art. 5 alin. (1) din Codul penal şi de spălare a banilor, prev. de art. 29 alin. (1) lit. b din Legea nr. 656/2002 rap. la art. 5 alin. (1) din Codul penal, apreciind că legea penală în vigoare în perioada 25.06.2018-30.05.2022 este mai favorabilă inculpatului, în ansamblul său. Descontopeşte pedeapsa rezultantă de 6 ani închisoare aplicată inculpatului Munteanu Ioan şi pedepsele rezultante complementare şi accesorii şi repune în individualitatea lor pedepsele de 5 ani şi 5 ani şi 6 luni închisoare. În temeiul art. 396 alin. (6) C.proc.pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. f) C.proc.pen. dispune încetarea procesului penal cu privire la inculpatul Munteanu Ioan sub aspectul săvârşirii infracțiunii de trafic de influenţă, prev. de art. 291 alin. (1) din Codul penal, raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 şi art. 5 alin. (1) din Codul penal ca urmare a intervenirii prescripției răspunderii penale. În temeiul art. 396 alin. (6) C.proc.pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. f) C.proc.pen. dispune încetarea procesului penal cu privire la inculpatul Munteanu Ioan sub aspectul săvârşirii infracțiunii de spălare a banilor, prev. de art. 29 alin. (1) lit. b din Legea nr. 656/2002 rap. la art. 5 alin. (1) din Codul penal ca urmare a intervenirii prescripției răspunderii penale”, se arată în decizia Curții de Apel București, ce a fost atacată de procurorii DNA cu recurs în casație la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Procurorii au făcut recurs, pe 24 mai, iar după mai bine de o lună a făcut recurs și Ioan Munteanu. Deși sunt rare situațiile în care magistrații Curții Supreme admit recursurile în casație, contextul creat în urma deciziei Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) privind prescripția, complică puțin lucrurile și nu este exclus ca situația să ia o întorsătură radicală. CJUE a stabilit că hotărârile Curții Constituționale ale României cu privire la prescripție nu sunt obligatorii dacă e vorba de fraude cu bani europeni. În prezent, unii magistrați afirmă că decizia CJUE se aplică și dosarelor de corupție, nu numai celor de fraudă cu fonduri europene.

Dacă se va stabili că decizia CJUE se va aplica și dosarelor de corupție, lucrurile se vor complica pentru mulți, nu doar pentru Ioan Munteanu, ci și pentru alții aflați în situația lui.

Munteanu a fost judecat pentru trafic de influență și spălare de bani, iar ambele fapte s-au prescris cu ajutorul deciziilor CCR-ICCJ privind prescripția specială.

Partea civilă este rezolvată și ea, pentru că Munteanu a avut grijă să-și pună averea la adăpost.

În urmă cu 6 ani, fostul deputat PSD de Neamț Ioan Munteanu a fost trimis în judecată pentru fapte de corupție, respectiv o șpagă, după cum afirmă DNA, de 400.000 de euro. Suma ar fi fost încasată pentru a interveni pe lângă șeful SH Bistrița în vederea deblocării unor plăți către o firmă bucureșteană. Cei 400.000 de euro reprezentau 5% din valoarea contractului, adică „parandărătul”.

Tribunalul București l-a condamnat la 6 ani de închisoare cu executare, însă Munteanu a atacat decizia cu apel care s-a judecat la Curtea de Apel București.

Soluția Curții de Apel București nu a fost o surpriză, pentru că faptele pentru care a fost judecat Munteanu au fost comise în perioada 2009-2010, iar în acest context, deciziile Curții Constituționale a României (CCR), din 2018 și 2022, și Decizia pronunțată, la finele anului trecut, de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) privitoare la prescripția răspunderii penale i-au fost favorabile.

Cazul lui Ioan Munteanu este unul dintre miile aflate pe rolul instanțelor de judecată care au fost sau urmează să fie închise ca urmare a deciziilor luate privind „prescripția specială”

Cu toate acestea, este imposibil să nu te întrebi cum de a fost posibil ca în dosarul de corupție al inculpatului Munteanu să nu existe o decizie definitivă nici după aproape 6 ani de când a început judecata cauzei.

Situația este de-a dreptul revoltătoare numai dacă dacă ne raportăm la cheltuielile pe care statul le-a făcut cu ancheta penală, judecarea procesului, tot felul de expertize etc.

Investigații începute în 2016

DNA a început investigațiile în acest caz de corupție în anul 2016, iar un an mai târziu, în ziua de 29 iunie, Ioan Munteanu, deputat la acea dată și lider al grupului PSD din Camera Deputaților, a fost trimis în judecată, dosarul fiind înaintat Înaltei Curți de Casație și Justiție.

În data de 23 ianuarie 2018, invocând probleme de sănătate, Munteanu și-a dat demisia din Parlament. Măsura a atras, ca într-un alt caz celebru, cel al lui Voiculescu, trimiterea dosarului de corupție spre competentă soluționate la Tribunalul București, unde a fost înregistrat în data de 23 februarie 2018.

În data de 2 noiembrie 2020, la al 37-lea termen de judecată, instanța s-a pronunțat condamnându-l pe Munteanu la 6 ani de închisoare cu executare, interdicția de a fi ales în funcții publice, precum și confiscarea sumei traficate – 400.000 de euro.

Problemele penale l-au obligat pe Ioan Munteanu să facă un pas în spate, însă a avut grijă să-i croiască o carieră politică unuia dintre fii. Remus Munteanu este în prezent deputat PSD de Neamț, ales în 2020, iar înainte de asta a ocupat funcția de secretar de stat la Ministerul Tineretului și Sportului, în guvernarea PSD, evident.

Apelul, înregistrat la Curtea de Apel București în martie 2021

Inculpatul a atacat decizia Tribunalului București la 7 zile de la pronunțare, însă dosarul a fost înregistrat la Curtea de Apel București pe data de 30 martie 2021, după 5 luni de la sentința pronunțată de tribunal.

La solicitarea atacul.ro, Curtea de Apel București a comunicat că întârzierea a fost cauzată de faptul că motivarea nu fusese redactată.

Ca și în alte situații, judecarea cauzei a fost întârziată de lipsa rapoartelor de expertiză cerute de inculpat și încuviințate de instanță.

În total, procesul în care s-a judecat apelul a avut 26 de termene!

În martie, s-au împlinit 2 ani de când dosarul a fost înregistrat pe rolul Curții de Apel București.

Comunicatul DNA din iunie 2017:

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul teritorial Ploiești au dispus trimiterea în judecată, sub control judiciar, a inculpatului
MUNTEANU IOAN, deputat în Parlamentul României, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de:
– trafic de influență,
– spălare de bani.

În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:
La sfârșitul anului 2009 și începutul anului 2010, inculpatul Munteanu Ioan, în calitate de deputat în Parlamentul României și președinte al organizației județene a unui partid politic, a pretins de la un om de afaceri (martor în cauză) un procentaj de 5% din valoarea contractelor încheiate între firma acestuia și o societate comercială cu capital majoritar de stat.
În schimbul acestor bani, inculpatul i-a promis martorului că va interveni pe lângă directorii societății beneficiare a contractelor, față de care a pretins că are influență, pentru ca aceștia să facă demersurile necesare deblocării plăților restante către firma omului de afaceri.
Procentajul respectiv, reprezentând 400.000 euro, a fost primit de inculpatul Munteanu Ioan, în trei tranșe, din care 350.000 euro i-au fost remiși personal.
Pentru a disimula adevărata natură a provenienței ultimei tranșe de 261.373,40 lei (aproximativ 50.000 euro), în luna iulie a anului 2011, între societatea omului de afaceri și o firmă administrată de o rudă a inculpatului a fost încheiat un contract fictiv de prestări servicii.

În cauză, s-a dispus instituirea măsurii asiguratorii a sechestrului asupra sumelor de bani existente în contul deținut, la o unitate bancară, de inculpatul Munteanu Ioan.

Daniel MURARU