Afacerea „Bălegarul” pute a mușamalizare. Pe cine vor să protejeze autoritățile

În orice țară civilizată, informația potrivit căreia un curs de apă este contaminat de o cantitate uriașă de bălegar ar fi pus pe jar autoritățile, începând cu administrația locală și până la instituțiile cu atribuții de control în domeniu – „Apele Române”și Garda de Mediu. Bineînțeles, nu ar fi lipsit nici cei de la Direcția de Sănătate Publică (DSP), că doar vorbim despre un incident care, prin poluarea pânzei freatice, atentează la viața oamenilor. Alarmați ar fi fost și cei de la Direcția Sanitar Veterinară (DSV), care s-ar fi dus imediat pe teren ca să vadă de unde provine gunoiul de grajd.

Este cazul sutelor de tone de bălegar depozitat lângă albia unui pârâu din comuna Dobreni, prezentat de atacul.ro, situație care nu a îngrijorat autoritățile, ci dimpotrivă, inspectorii de la „Apele Române” i-au lăsat pe cei de la Garda de Mediu să se descurce, pe motiv că ei sunt competenți să o soluționeze.

Tot ceea ce știm la această oră este că există serioase semne de întrebare cu privire la modul în care autoritățile și-au îndeplinit atribuțiile. Și, mai mult decât atât, datele pe care le deținem arată că sunt depuse  eforturi pentru mușamalizarea cazului, ceea ce înseamnă că există un interes major ca acest incident să rămână nesancționat și ținut departe de ochii publicului. Interesele sunt foarte mari, iar la mijloc nu este vorba neapărat numai despre sutele de tone de bălegar aruncate lângă un curs de apă. Subiectul principal este altul: sursa bălegarului, ferma de unde a fost adus și depozitat la Dobreni. Informațiile atacul.ro arată că sutele de tone de gunoi de grajd provin de la o fermă din Oșlobeni, comuna Bodești, controlată de un controversat afacerist nemțean. Terenul agricol pe care a fost aruncat bălegarul este proprietatea sătenilor din zonă, însă a fost arendat de o firmă al cărui patron gravitează tot în zona afaceristului care controlează ferma de la Oșlobeni.

De fapt, jocul mârșav al autorităților, care nu ar trebui să rămână nesancționat, a avut rolul de a proteja afacerea din Oșlobeni/Bodești. Iar explicația este simplă: dacă s-ar fi mișcat rapid și ar fi găsit bălegarul acolo unde l-am găsit noi, cei de la „Apele Române”, dar și de la Garda de Mediu ar fi trebuit să meargă mai departe pe fir pentru a identifica sursa gunoiului de grajd. Așa ar fi ajuns la ferma din Oșlobeni-Bodești. Aici ar fi fost obligați să ceară avize/autorizații etc, adică să verifice ferma, să vadă dacă are toate avizele necesare funcționării de la Administrația Națională „Apele Române”, Agenția pentru Protecția Mediului, primărie, DSV, DSP etc.

Problema este că noi nu am găsit nicio fermă de animale în Oșlobeni-Bodești care să fi fost autorizată să funcționeze în ultimii ani. Nu am identificat acte de reglementare nici pe site-ul celor de la Mediu, nici pe cel de la Apele Române, deși am studiat cu atenție datele publice ale acestor entități.

„Apele Române” au pasat problema la Garda de Mediu

Sesizarea privind bălegarul abandonat lângă un curs de apă situat pe raza comunei Dobreni a fost trimisă de un cetățean joi, 30 martie, mai multor instituții, printre care Garda de Mediu, ABA Siret, SGA Neamț etc.

A doua zi, pe 31 martie, singurii care au ajuns la „locul faptei” au fost doar redactorii Atacul.ro. Tot atunci, șefii de la SGA Neamț și Garda de Mediu Neamț au fost sesizați de noi cu privire la situația de la Dobreni. Era ora 12, programul bugetarilor nu se terminase, așa că era timp suficient ca cele două entități să-și trimită echipele de control pe teren. Mai ales că ar fi ajuns acolo în 15-20 de minute. Comisarul șef Iftime Petrariu de la Garda de Mediu Neamț ne-a comunicat că se află în concediu medical și ne-a sugerat să luăm legătura cu comisarul Diaconu. Acesta din urmă, întrebat  dacă știe ceva despre reclamația privind abandonarea gunoiului de grajd lângă un pârâu din Dobreni, nu a răspuns, deși a văzut mesajul de pe Whatsapp.

Luni, 3 aprilie, l-am întrebat pe Teodor Stratu, șeful Sistemului de Gospodărire a Apelor (SGA) Neamț, dacă inspectorii au fost în control și dacă au dispus vreo sancțiune în cazul Dobreni. Acesta ne-a spus că sesizarea a fost transmisă către ABA Siret-Bacău și că nu a mai ajuns la SGA Neamț, deși reclamantul ne-a confirmat că a trimis o reclamație și aici.

A doua zi, marți, am solicitat celor de la ABA Siret-Bacău să ne comunice ce măsuri au luat în cazul Dobreni.

Șefii acestei instituții de stat ne-au răspuns după câteva zile, adică vineri, și doar după ce le-am reamintit acest lucru. Răspunsul lor scoate în evidentă tratamentul la care sunt supuși cetățenii în momentul în care au nevoie de serviciile autorităților plătite, de altfel, să vegheze la respectarea legii. 

Astfel, cei de la ABA Siret-Bacău ne-au transmis că nu au mai făcut verificări și că au trimis petiția spre competentă soluționare celor de la Garda de Mediu Neamț.

Numai că la mijloc era vorba despre poluarea unui curs de apă, afluent al râului Cracău, fapt care îi obliga pe inspectorii „Apelor Române” să verifice cele reclamate. Dejecțiile scurse în pârâu au ajuns în râul Cracău și au poluat și pânza freatică.

Suntem curioși să vedem dacă cei de la Garda de Mediu Neamț au constatat vreo ilegalitate, mai ales că datele noastre arată că luni, 3 aprilie, când comisarii au ajuns în zonă nu au mai găsit nici urmă de bălegar. Și nici nu aveau cum, pentru că grămezile cu gunoi fuseseră împrăștiate pe câmp cu o zi înainte. Mai multe utilaje (excavatoare, tractoare) au lucrat câteva ore pentru a șterge urmele faptei, iar luni grămada de bălegar dispăruse.

Tone de bălegar, sursă de poluare a pânzei freatice

Reamintim că sute de tone de bălegar provenit, din datele pe care le deținem, de la o fermă de animale din Oșlobeni- Bodești, au fost depozitate pe un teren agricol din zona satului Cășăria, comuna Dobreni. Locul ales nu a fost cel mai inspirat, bălegarul fiind depozitat lângă un curs de apă, un pârâiaș care se varsă în râul Cracău. Modul în care a fost depozitată cantitatea imensă de bălegar, fără a fi luate măsurile ce se impun în astfel de situații, duce la poluarea gravă a pânzei freatică, ceea ce înseamnă că sursa de apă potabilă (fântâni, izvoare etc) poate fi serios afectată, iar cei care o consumă riscă să se îmbolnăvească.

Situația a fost adusă la cunoștința mai multor instituții ale statului, însă, până vineri, 31 martie, la prânz, în zonă nu ajunseseră decât redactorii atacul.ro. La locul indicat am găsit, în apropierea firului de apă, o cantitate impresionantă de gunoi de grajd din care se scurgeau în pârâu dejecții lichide.

Codul de bune practici agricole, călcat în picioare

Depozitul de gunoi de grajd, amplasat în satul Cășăria, Dobreni, nu respectă Codul de bune practici agricole pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole. Documentul a fost aprobat de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și Ministerul Agriculturii și a intrat în vigoare în august 2021.

Codul prevede reguli stricte de amplasare a depozitelor de gunoi de grajd, care au fost emise special pentru protejarea surselor de apă din România, știut fiind faptul că la acest capitol ne aflăm la coadă, la nivel european.

Două dintre cele mai importante surse de poluare a pânzei freatice sunt reprezentate de dejecțiile animale semilichide și gunoiul de grajd. Printrele cauzele poluării cu nitriți a pânzei freatice regăsim  și „depozitarea gunoiului de grajd în grămezi în absența oricărui sistem de prevenire a scurgerilor și împrăștierea gunoiului de grajd pe teren”.

Codul de bune practici agricole permite amplasarea unor depozite de gunoi de grajd pe terenuri agricole, însă numai în anumite condiții, care nu am văzut să fi fost respectate în cazul depozitului de la Cășăria.

În primul rând, specialiștii au stabilit că „depozitarea în câmp deschis a gunoiului de grajd şi/sau a compostului trebuie evitată pe cât posibil, deoarece sporeşte riscul de pierdere a nutrienţilor prin scurgere la suprafaţă, infiltrare şi volatilizare, diminuându-se astfel calităţile de fertilitate şi sporind riscul de poluare”.

Depozitare în câmp obligă la respectarea unor minime condiții prin care să se evite scurgerea nutrienţilor în sol sau, mai grav, direct în resurse de apă.
„Depozitarea în câmp a gunoiului de grajd şi/sau a compostului în vederea unei imediate împrăştieri este permisă, în limitele cantităţii ce urmează a fi împrăştiată pe terenul pe care a fost adus. În aceste cazuri, gunoiul de grajd poate fi depozitat temporar în câmp după verificarea faptului că nu există un risc de poluare a cursurilor de apă sau drenurilor din camp (…)”, se arată în Codul de bune practice agricole.

Același document prevede că depozitele temporare de gunoi de grajd se vor amplasa în conformitate cu prevederile Legii apelor nr. 107/1996, respectiv la cel puţin 20 m de cursurile de apă (inclusiv lacuri şi acumulări de apă), drenuri deschise sau orice alt tip de dren astupat cu materiale cu permeabilitate ridicată (nisip, pietriş).

Obligatoriu, la baza depozitului temporar de gunoi de grajd, trebuie să fie amplasată o folie de plastic impermeabilă peste care poate să fie pus un pat de paie sau alte materii organice. La limita depozitului situată la baza pantei terenului se amplasează un strat de paie.

„Gunoiul de grajd compostat adus pe câmp trebuie să fi fost compostat pe platforme conforme, iar scopul acestei depozitări este strict legat de acţiunile imediat următoare de împrăştiere şi nu ca o alternativă la depozitarea pe o platformă. Depozitarea în câmp este privită ca o excepţie, nu ca o regulă, şi ea nu trebuie confundată cu simpla aruncare a gunoiului de grajd în afara gospodăriei/fermei din lipsa unor capacităţi conforme de stocare”, se mai arată în Codul de bune practice agricole.

D.MURARU

Citește și:

Dezastru ecologic! Un munte de bălegar, depozitat lângă un pârâu