„E pohta ce-a pohtit-o ministrul Bode, ca să înscrie și el creații de noi structuri după modelul Vela”

„Constat, în ultima vreme, că teme abordate de SPR Diamantul, cum ar fi situația critică a structurilor operative, criza de personal, problema acordării sporurilor de excelență, sporul de judiciar și multe altele, coborând până la mici detalii cum ar fi și lipsa closetelor au devenit subiecte îndelung mestecate până și de sindicatele „reprezentative”. Ceea ce, în fond, este foarte bine și asigură consistență vocii noastre ce părea că strigă de una singură în pustiu. Nu pot trece cu vederea, însă, faptul că „reprezentativii” au partea lor de vină, fiind cei consultați sau transformați în paravan pentru mimarea „dialogului social” în deciziile MAI și IGPR. Le urăm „bun venit” în lupta sindicală!

Ultima vreme s-au încins discuțiile privind creșterea sporului de judiciar. O spunem noi de multă vreme, avem și acțiuni în instanță pe acest subiect, văd că o spune și SNPPC, deja umblă zvonuri că acordarea sporului stă acum doar în pixul ministrului muncii … o formalitate! Motivul esențial pentru creșterea acestui spor nu ține de discriminare. Nu suflă nimeni o vorbă că raportarea în procent egal față de salariul de funcție, inegal, naște, de fapt, o situație de discriminare. Unde mai pui că multă șefime din Poliția Română nu mai cunoaște de zeci de ani cum se întocmește un dosar penal, dar primește cele mai consistente sume pe ”sporul de suprasolicitare neuropsihică”. Măsura creșterii sporului, susțin oficialii de la centru, este determinată de criza acută de personal în structurile poliției judiciare. Altfel spus, MAI nutrește speranța că pentru o creștere a veniturilor de 100-200 de lei la personalul care chiar lucrează în dosare penale se va buluci lumea! Ceea ce nu au înțeles „reprezentativii” și nici șefimea este că lipsa de atractivitate a structurilor judiciare stă tocmai în raportul dezavantajos între munca depusă (în sensul de solicitare, riscuri, responsabilitate) și beneficiile profesionale comparativ cu structurile neoperative. Nu văd prea mulți neoperativi doritori să facă muncă adevărată de poliție la judiciar sau la economic, sacrificând sâmbete, duminici sau ore după program și punându-și chiar viața în pericol … pentru o creștere de 100-200 de lei. Disconfortul de a te întâlni pe stradă, într-un loc public, cu infractorul pe care îl cercetezi, tu fiind însoțit de soție și copii, ori riscul să devii victima răzbunării unui smintit cu Ferrari nu face 100-200 de lei aruncați de minister.

Pe undeva, lumea bănuiește un soi de joc la cacealma făcut de ministrul Bode, mizând pe atragerea structurilor de poliție judiciară în contextul inițiativelor tot mai insistente ale Ministerului Justiției, care ne tot face cu ochiul, dorindu-ne un soi de „angajați de mâna a doua”, dar și amețirea acestora cu creșterea sporului de judiciar așezând batista peste țambalul înființării unei structuri de pregătire profesională … E „pohta ce-a pohtit-o” ministrul Bode ca să înscrie și el creații de noi structuri după modelul ministrului Vela, de proastă și tristă amintire.

Faza dură este că tocmai această din urmă structură a aruncat în aer toată Poliția Română, reunind nemulțumirile tuturor, de la ultimul agent până la primii chestori care mai au coloană, de la șefi de inspectorate până la ultimul tălpaș. Noi o anunțasem încă înainte de dezvăluirile oficiale și am cules informația cu întreaga doză de nemulțumire adunată la nivelul IGPR: „Noi ne plângem sus că nu avem funcții și ne pleacă oamenii, dar ministerul ne obligă să creăm structură nouă, desprinsă de la resurse umane, care să se ocupe de pregătirea profesională. Ghici de unde vor culege funcții: din judiciar și de la ordine publică!”

În contextul lipsei tradiționale de transparență la nivelul MAI și a slugarnicilor de prin Poliția Română, am încercat să centralizăm o situație la nivel național privind structura nou-înființată. Din datele noastre, rezultă că în fiecare județ vor fi create MINIMUM cinci posturi de ofițeri și un agent, la care se adaugă un șef de serviciu (pregătite de specialitate, tragere, educație fizică și autoapărare, pregătire tactică și conducere defensivă). Un caz aparte constat la Neamț, poate mai sunt și alte județe, unde ministerul a sărit calul cu opt funcții de ofițer, una de agent și un șef serviciu. Una peste alta, ne raportăm la cifrele minime, de șapte oameni/județ, și constatăm că aproximativ 300 de polițiști la nivel național vor fi scoși „din producție” de ministrul Bode!

O altă palmă zdravănă dată structurilor de poliție judiciară este că toate funcțiile de ofițer sunt asigurate la maximum pe treapta de SPECIALIST I. Asta în condițiile în care, la nivelul unui serviciu de investigații criminale (unul dintre cele mai grele și solicitante), ai doar 4 funcții de specialist I. Un șef de poliție de municipiu (greu) îmi spune că în toată structura pe care o coordonează are doar cinci funcții de specialist I.

Evident, ne așteptăm, deși contrariul nu ar fi chiar o minune, să ne trezim în aceste funcții cu polițiști ce au o experiență practică serioasă, care (vorba unor dăruitori de excelențe) „să distribuie din experiența lor” și celorlalți. Nu poți aduce un june din exterior sau de prin neoperativ, care să nu știe dacă la cătușe se face nod sau se leagă în fundițe! Prin urmare, structurile de forță ale Poliției Române, devenite neatractive și unde efectiv un om muncește cât trei sau patru, să fie golite cu cel puțin 300 de oameni la nivel național!

Să ne înțelegem drept: am fost și sunt unul dintre cei care mi-am exprimat o opinie publică în favoarea respectării legii în privința pregătirii profesionale. Dar, în conjunctura actuală, trebuie să ne raportăm la fond. Iar fondul spune că nu îți permiți luxul de a distruge structurile de poliție judiciară, golindu-le de și mai mulți oameni experimentați. Cum deschizi structură de pregătire profesională, când la investigații criminale ai doar doi oameni pe județ care se ocupă de omoruri și tot ce înseamnă marea violență, ori nici unul care să se ocupe de criminalitatea informatică, lucrările (foarte numeroase) fiind împărțite frățește, sau doar doi care se ocupă de grupări infracționale, unul sau nici unul pe tâlhării, înșelăciuni, falsuri, furturi sau pe patrimoniu cultural?!

O soluție, în acest context, pentru pregătirea profesională ar fi ca aceasta să iasă din categoria bifelor la care recurg șefii de structuri și să intre la implementări serioase și responsabile. În fond, vorbim despre „cei mai pregătiți și experimentați oameni” în funcție de conducere, așadar, să-și instruiască personalul din subordine, cât și pe ceilalți polițiști din unitate pe probleme specifice.

Dacă vreți să vină oameni la judiciar, așa cum pentru pregătirea profesională căutați să atrageți profesioniști, ademenindu-i cu funcții de SPECIALIST I, folosiți modelul și pentru structurile de poliție judiciară. Ultima funcție din structurile operative trebuie să fie echivalentul celei mai bune din neoperativ și nu invers, cum se întâmplă acum”.