Ilan Laufer, membru marcant al PSD Neamț, anchetat într-un dosar de evaziune fiscală cu un prejudiciu de peste 90 de milioane de lei

7
449

 

Fostul ministru al Mediului de Afaceri din Guvernul Tudose, Ilan Laufer (foto), care a fost adus în organizația PSD Neamț de către Ionel Arsene, președintele inculpat pentru fapte de corupție al Consiliului Județean Neamț, are mari probleme cu legea, fiind cercetat, alături de alții, într-un dosar de evaziune fiscală cu un prejudiciu amețitor. După ce președintele Iohannis i-a refuzat numirea la Ministerul Dezvoltării, Laufer a fost numit, în decembrie 2018, consilier onorific al premierului Viorica Dăncilă. În ultimele luni a stat mai mult prin SUA, devenind președinte al organizației PSD America. În decembrie 2018, fostul ministru a participat, alături de Arsene și alții, la acțiunea „Tăierea porcului” care a fost organizată de PSD Neamț în comuna Tazlău. Întors recent din Statele Unite ale Americii, Laufer, care, în decembrie, într-o ședință a BEJ PSD Neamț a fost propus ca și coordonator la PSD Roman, a fost luat în primire de anchetatori. Astăzi, fostul ministru a fost chemat la Poliția Capitalei pentru a fi audiat într-un dosar de evaziune. Presa centrală afirmă că Laufer este cercetat în dosarul în care a fost pusă sub acuzare Carmen Adamescu, fosta soție a miliardarului Dan Adamescu. Tot astăzi, anchetatorii au făcut percheziții la două imobile, unul care a fost donat de Ilan tatălui său, situat în Corbeanca, și un altul care este situat în București. Cercetările au legătură cu dosarul fraudării companiei Unirea Shopping Center. Fostul ministru este suspectat de anchetatori că, în calitate de administrator la două firme, ar fi sprijinit-o pe Adamescu în administrarea spațiilor Unirea Shopping Center, pagubele produse centrului comercial fiind de milioane de euro. Firmele care voiau să închirieze spații în magazinul Unirea ar fi încheiat mai întâi contracte subsecvente cu firmele administrate de Ilan Laufer, în schimbul unor sume mari de bani. Ulterior, fostul ministru îi ajuta să închirieze spațiile, în schimbul unor sume mult mai mici. Banii obținuți astfel erau transferați către patru societăți din Cipru și Elveția. De aici erau retrași pe baza unor contracte fictive de consultanță, comision și intermediere. Banii ar fi ajuns la Carmen Adamescu. Laufer mai este suspectat că, pentru a nu plăti impozitul pe profit la una dintre societățile sale, ar fi majorat cheltuielile, prin înregistrarea în evidența contabilă a unor contracte fictive de consultanță cu cele patru firme din Cipru și Elveția. Cheltuielile fictive s-ar ridica la 22 de milioane de lei.

Firmele care l-au băgat în bucluc

Ilan Laufer a controlat două firme, Retail Group SRL și Retail Group Advisors SRL. În primăvara anului 2017, adică cu câteva luni ca Laufer să fie numit ministru, instanța accepta cererea firmei Retail Group SRL de intrare în faliment. S-a întâmplat în 3 februarie și tot atunci Laufer s-a retras din acționariatul firmei, cesionând părțile sociale fratelui său, Yonatan.

Laufer mai deţine firma Retail Group Advisors SRL, înfinţată în 2015, în care a fost asociat până să fie numit secretar de stat în februarie 2017. A fost momentul în care a cedat 22,5% din acțiuni soției sale, aceasta înlocuindu-l și în funcția de administrator. Firma are ca obiect de activitate principal „agenții imobiliare”, ca și societatea intrată în faliment. În 2016, Retail Group Advisors a avut o cifră de afaceri de 2.149.811 lei și un profit de 248.598 lei.

Comunicatul oficial al Poliției Române despre dosarul în care este cercetat Ilan Laufer:

„Astăzi, 2 mai 2019, polițiștii Direcției de Investigare a Criminalității Economice au efectuat 8 percheziții, în București și Ilfov, la domiciliile persoanelor și punctele de lucru ale societăților implicate într-un dosar penal de delapidare, gestiune frauduloasă și  evaziune fiscală, cu prejudiciu de peste 90 de milioane de lei. Astfel, polițiștii efectuează cercetări într-un dosar penal, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Tribunalul București, sub aspectul săvârşirii de către 4 persoane fizice, respectiv 5 persoane juridice a infracţiunilor de delapidare în formă continuată cu consecințe deosebit de grave, gestiune frauduloasă în formă continuată, evaziune fiscală și spălare de bani. Din cercetări a rezultat că, în perioada 2004 –2017, o persoană, profitând de funcţiile deţinute în cadrul unei societăți comerciale, respectiv de administrator, preşedinte al consiliului de administraţie şi director general, cu ajutorul unui membru al familiei, ar fi acţionat pentru delapidarea de importante sume de bani din conturile şi casieria firmei în modalitatea însuşirii pentru sine sau pentru terțe societăți, controlate de aceasta şi membrii familiei sale. Mecanismul de operare a presupus încheierea unor contracte comerciale, cu durată lungă, toate având ca obiect prestări de servicii, activităţi care în realitate fie nu ar fi fost efectuate, fie ar fi fost prestate de angajaţii societății păgubite sau alte persoane juridice în baza unor relaţii contractuale directe cu cea din urmă, ori erau prestate chiar de persoana în cauză, în calităţile deţinute în cadrul firmei delapidate, pentru care era remunerată lunar sub forma unui salariu. O altă modalitate de însuşire a unor sume de bani din patrimoniul societății păgubite a presupus efectuarea de plăţi în baza unor contracte şi facturi având ca obiect operaţiuni care nu au fost prestate, activităţile fiind desfăşurate de personalul firmei. În mod similar, persoana respectivă ar fi acţionat pentru delapidarea altor sume de bani din conturile firmei în modalitatea însuşirii pentru societăți controlate de aceasta în mod direct sau prin membrii familiei sale. De asemenea, în perioada 2009 – 2015, în contextul închirierii unor spaţii ale societății, persoana respectivă, în aceleaşi calităţi de director general şi preşedinte al consiliului de administraţie, ar fi acţionat şi pentru a obţine foloase patrimoniale prin intermediul unor societăţi controlate din sume plătite de clienţi, fără ca acestea să mai ajungă în patrimoniul firmei. Astfel, ar fi acceptat încheierea cu mari retaileri a unor contracte de închiriere în condiţii mai puţin avantajoase decât cele negociate, iar diferenţele dintre sumele pe care clienţii au acceptat să le plătească şi beneficiile din contractele de închiriere înregistrate la societatea delapidată ar fi fost încasate prin intermediul altor societăţi, sub forma unor comisioane, chirii sau chirii suplimentare. În desfăşurarea acestei activităţi, persoana respecivă ar fi fost ajutată de o alta, care, printr-o societate pe care o administra, ar fi desfăşurat activităţi de intermedieri imobiliare, în general pentru spaţii comerciale. Cei în cauză ar fi convenit, pe de o parte, ca cel din urmă să intermedieze negocierile cu marii chiriaşi ai societății, iar acestea să fie purtate la o manieră prin care potenţialul client să accepte să plătească la intrarea în spaţiu/deschiderea magazinului o sumă consistentă de bani, dar care să nu fie transferată în conturile firmei, ci către societăți administrate de acesta, sub justificarea unui comision de intermediere sau chirie suplimentară. Din acest „comision” ar fi fost transferate, către societăţi din România sau nerezidente, sumele care îi reveneau administratorului. În baza înţelegerii frauduloase dintre persoanele în cauză, acesta ar fi acceptat o chirie mai mică, care să fie încasată de firmă sau suportarea de aceasta a unor cheltuieli de amenajare a spaţiului, astfel încât clientul să accepte plata unui comision de intrare în spaţiu cât mai mare, ştiindu-se că potenţialii chiriaşi luau decizia de afaceri prin raportare la costul total al proiectului. Totodată, urmare a faptului că, anterior încheierii contractelor de închiriere, spaţiile convenite erau ocupate de alte magazine, ar fi fost întreprinse măsuri de relocare pentru a putea facilita intrarea în complexul comercial a noilor chiriaşi, activităţi care ar fi implicat costuri prin mutarea chiriaşilor existenţi, evacuarea ori despăgubirea acestora. Deşi, în general, ar fi fost negociate şi încasate costurile de relocare de la viitorii chiriaşi, aceste valori nu ar fi fost şi efectiv plătite către firmă, ci ar fi fost incluse în comisioanele de intermediere încasate de societăți administrate de una dintre persoanele implicate. Pe de altă parte, persoanele în cauză ar fi convenit interpunerea în relaţia dintre firma păgubită şi societăţile care închiriau efectiv spaţiile comerciale. Prima ar fi închiriat spaţiile către o firmă interpusă, pentru chirii mai mici decât cele ce urmau a fi plătite de chiriaşi şi pe care administratorul le-ar fi cunoscut, iar din diferenţa încasată, cea mai mare parte ar fi fost transferată către societăţi de tip off – shore. Sumele de bani cu care a fost păgubită societatea au ajuns să fie încasate de 4 companii nerezidente, înregistrate în Cipru și Elveția, dar şi de societăţi din România, în baza unor facturi având ca obiect operaţiuni fictive de prestări de servicii. Dacă în cazul operaţiunilor dintre societăţile înregistrate în România nu s-a urmărit şi sustragerea de la plată unor obligaţii fiscale datorate bugetului de stat, întrucât cheltuielile înregistrate de o societate erau pentru partener venituri, iar T.V.A. colectată de furnizor era dedusă de client, în cazul operaţiunilor înregistrate cu companiile nerezidente situaţia este una diferită. În aceste cazuri, una dintre persoanele vizate ar fi dispus înregistrarea facturilor având ca obiect operaţiuni fictive de prestări servicii de intermediere sau consultanţă emise de companiile nerezidente inclusiv în scopul sustragerii de la plata impozitului pe profit datorat bugetului de stat, întrucât în aceste cazuri nu au mai fost înregistrate în corespondenţă venituri de către o altă societate din România. Prejudiciul cauzat bugetului de stat este de 3.592.044 de lei. Prejudiciul total în cauză este de 90.684.632 de lei (19.088.688 de euro), până în prezent fiind instituite măsuri asigurătorii asupra unor imobile aparținând persoanelor fizice și juridice cercetate, respectiv asupra unor părți sociale și acțiuni deținute de aceștia. În cauză a fost instiutită anterior măsura preventivă a controlului judiciar față de administratorul firmei. Persoanele depistate vor fi conduse la sediul Direcției de Investigare a Criminalității Economice, în vederea audierii și dispunerii de măsuri legale. La activități au participat și specialiști din cadrul Institutului Național de Criminalistică – Inspectoratul General al Poliției Române”

(Sursa foto: Facebook/Ionel Arsene)

Daniel MURARU

Citeste si:

Ex-ministrul Laufer, adus în PSD Neamț de Arsene, în centrul unui scandal în SUA

 

 

⚠️ ️️Articolele publicate de ATACUL.RO nu pot fi preluate decât în limita a 500 de caractere şi obligatoriu cu citarea sursei (indicarea link-ului este obligatorie). În caz contrar, ne rezervăm dreptul de a ne adresa instanței de judecată.

7 comments

  1. valisor 2 mai, 2019 at 17:47 Răspunde

    Dacă cineva a tăiat atunci ceva, din poză nu-mi dau seama care-i porcul, că ambidoi se râde (probabil la purcelu de ~subel). Din articol nu-mi dau seama care nu-i, din toți de-acolo. Din istorie m-am priceput totuși că care-i boii și bine-ar fi să nu mai fim!
    Să punem mâna pe ștampilă, să scăpăm de pesta asta!

  2. mihnea1 2 mai, 2019 at 17:58 Răspunde

    Asa e, Valisor. Trebuie sa iesim la vot. E suficient sa-i vezi in fotografie si spui ca-s prizati amandoi (adica stiu despre priza lui Carmne Dan). Cum sa nu o arda doar prin cluburi, sa infiinteze organizatii (halucinogene) ale PSD-ului in SUA, sa conduca doar limuzine. S-a dat victima antisemitismului iar el nu e decat un borfas cu fata de (popo)model. Te crucesti cand vezi ce schme de furat a pus la cale. Si cred ca evaziunea si delapidarea erau practicate inclusiv pe vremea cand era ministru si petrecea noptile printre berari.

  3. Daniela 2 mai, 2019 at 20:33 Răspunde

    Iacata, ce sa vezi… A incurcat-o „chilotel”. Ce s-o fi intimplat oare pe „circuitul de formula 1”? Nu i-a mai corespuns profilul pentru podium? Sau a pastrat „cascavalul” integral pentru sine, ignorind „Preotul” de la Capitala si pe „soseta” Arsene? Nu cred ca este simpla treaba, odata ce s-au implicat mai marii de la Criminalitate Economica si cei de la Institutul National de Criminalistica. Acestia nu se deranjeaza prea usor, trebuie sa fie o miza grea, care sa le motiveze implicarea. Este posibil sa avem parte de ceva episoade, avindu-i protagonisti pe „chilotel” si mafia care l-a sustinut. Pentru un individ care nu mai produce demult nimic prin firmele pe care le detine, acest individ duce o viata de nabab. Daca ajungea ministru iarasi, ne-ar fi sfidat o buna perioada de timp, in asteptarea gratierii si amnistiei celor care au jefuit poporul roman, in ultimii 30 ani.

  4. ioan mihnea 2 mai, 2019 at 21:13 Răspunde

    Se lucreaza pe o aripa de la penitenciarul de la IASI, extindere, modernizare, intarire system de gratii si paza electronica pentru golanii penali de unde o fi ei!!!sefi de coloana se bat cei de la PSD cu Dosare Penale grele, pe care mana lunga a LEGII ii vor aduna de unde nu te astepti!!!Iata Politia Romana nu are frica de presiuni politice si incepe tot mai mult sa faca treaba buna in concordanta cu LEGEA!!NU aceleasi laude pentru unii reprezentanti ai JANDARMERIEI care au batut cu bulanul,au gazat copii,tineri, femnei in scaune cu rotile, femei in varsta , batrani, poate va veni o vreme cand vor trebui sasi creara SCUZE POPORULUI ROMAN pentru salbaticia de care au dat dovada!!!

  5. Stefan 3 mai, 2019 at 10:20 Răspunde

    Pentru cine ar rabdare sa citeasca comunicatul , e o colectie de imbecilitati, presarata cu franturi de fapte reale.Se vorbeste de neplata TVA fiindca anumite servicii (reale sau nu) au fost facturate de o firma straina, situatie in care cota de TVA este 0!Este o imbecilitate, fiindca daca serviciile respective ar fi fost facturate de o firma din Romania, cota de 19% TVA ar fi fost platite de acea firma, dar exact aceeasi suma ar fi fost dedusa de firma „client” a facturii!Deci, statul nu ar fi pierdut si nu ar fi castigat nimic din asta!Problema se pune , intr-adevar, la justetea cheltuielilor si acolo se poate discuta de impozitul pe profit.Numai ca, absolut toate multinationalele din Romania isi exporta profitul prin metode asemanatoare si nu am auzit sa fi fost deranjati de cineva…

Leave a reply

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.