100.000 de euro pentru gunoiul de la Spitalul Roman. Ce și cine se ascunde în spatele acestei afaceri?

3
824

În urmă cu nicio lună, în Spitalul Județean de Urgență Piatra Neamț o tânără de 23 de ani murea la o zi după ce născuse o fetiță. Rudele fetei afirmă că, la un moment dat, medicul ginecolog Cosmin Rugină a trimis rudele fetei să-i cumpere niște medicamente pentru inimă, pentru că așa îi spusese lui, prin telefon, medicul cardiolog Lucia Chetreanu. În conferința de presă de după tragedie, medicul Rugină se apăra și apăra și spitalul, afirmând că nu avea la Maternitate medicamente pentru bolnavii de inimă și de aceea i-a cerut soțului Anei Sechel să meargă să cumpere de la farmacie. Na, nu dă bine să spui că spitalul nu are medicamente, deși nu puțini sunt bolnavii internați care sunt trimiși să cumpere medicamente. Acum, așa ca fapt divers, oare nu ar fi fost mai de bun simț ca medicul Rugină să trimită o asistentă la Secția de Cardiologie a spitalului și să aducă medicamentul de acolo, dacă tot nu-l avea? În general, spitalele din România au o triplă finanțare: autoritățile județene sau locale, care asigură plata utilităților și, câteodată, finanțare pentru achiziția de aparatură; Ministerul Sănătății și Casa Județeană de Sănătate pentru plata prestațiilor medicale, achiziția de aparatură și salarii. Revenind la pastila pe care nu o avea medicul Rugină la Maternitate, deși starea Anei Sechel se înrăutățea de la un minut la altul, românii mai știu un lucru, și anume că și alte servicii sunt execrabile în spitale. De exemplu, hrana. Puține sunt spitalele din România care oferă bolnavului o hrană de bună calitate. Și asta nu se întâmplă de ieri de azi, ci de zeci de ani. Sufertașul adus de aparținători la patul bolnavului a devenit rutină așa cum, din păcate, rutină a devenit și jaful pe care îl practică cei care gestionează activitatea dintr-un spital. Iar în acest sens sunt exemple cu nemiluita. Sigur este că dacă s-ar sifona mai puțin din bugetele unităților medicale ar fi bani și pentru medicamente și pentru o hrană de calitate pentru bolnavi, pentru aparatură medicală performantă, dar și salarii bune pentru cadrele medicale. Numai că, deși vedem, cel puțin la nivel național, că autoritățile mai înhață câte un manager de spital, contabil sau medic, în anumite zone jaful merge ca uns, semn că aici cineva nu-și face treaba.

Câți bani aruncă Spitalul Roman pe „fereastra” firmei Rossal?

În această dimineață, Lucian Micu, primarul orașului Roman, a anunțat că taxele și impozitele vor crește, în anul 2018, cu 20%. O mică parte din banii adunați la bugetul local romașcan vor merge către Spitalul Roman, acolo unde primăria asigură o parte de finanțare. Concret, Primăria Roman plătește utilitățile (gaze, apă, canal, curent, gunoi) și, dacă mai are bani, investește și în aparatură. Sumele nu sunt deloc de neglijat, o bună parte din contribuțiile romașcanilor având ca destinație Spitalul Roman. De bun simț ar fi ca cei care conduc spitalul, din respect pentru cei care dau bani ca el să funcționeze, să fie atenți, dar și economicoși atunci când vine vorba de cheltuieli. Dar lucrurile nu par să stea deloc așa, cel puțin în cazul sumelor de bani pe care Spitalul Roman le achită pentru ridicarea și transportul gunoaielor, atât cele periculoase, cât și cele nepericuloase. Că afacerea miroase este mai mult decât evident, numai că izul de penal ar trebui să ajungă și în curtea Poliției Roman, la etajul 1, acolo unde-și are biroul comisarul șef Bălău. El sau Parchetul de pe lângă Judecătoria Roman ar putea da startul unei anchete care să clarifice aspectele dubioase din aceasta afacere.

În luna mai, Spitalul Municipal de Urgență Roman „ridica” pe Serviciul Electronic de Achiziții Publice (SEAP) un anunț pentru servicii deșeuri periculoase și nepericuloase. Concret, spitalul căuta firme care să ridice gunoiul și deșeurile periculoase (ace, seringi, pansamente folosite etc). S-a mers pe procedură simplificată, iar în urma ofertelor primite, câștigători au fost declararați, la jumătatea lunii iunie 2017, firma Rossal SRL Roman, pentru deșeuri nepericuloase – contract în valoare de 390.000 lei fără TVA, și firma Mondeco SRL Suceava – contract în valoare de 43.560 lei fără TVA. În total, contractul pentru ridicare deșeurilor periculoase/nepericuloase și transportul acestora a fost în valoare de 433.800 lei fără TVA. Prestatorii, în shimbul sumei menționate, trebuiau să scape spitalul de gunoaie, contractul fiind valabil un an.

3.600 mc de deșeuri nepericuloase și 36.000 kg de deșeuri periculoase

Plecând de la suma alocată pentru aceste servicii, am încercat să aflăm mai multe informații privind costurile avute în anii anteriori. Într-un interviu acordat postului de televiziune Roman TV, managerul Maria Andrici (foto) dă asigurări că sacii în care sunt colectate deșeurile nepericuloase sunt de bună calitate și afirmă că valoarea contractului este una estimativă, urmând ca în timp suma să se regleze, fie în minus, dacă sunt mai puține deșeuri, fie în plus dacă sunt mai multe.

„Noi am efectuat procedură simplificată, când a expirat vechiul contract pentru deșeuri periculoase și nepericuloase. A câștigat, pentru deșeuri periculoase, firma Mondeco din Suceava, iar pentru deșeuri nepericuloase firma Rossal. Mondeco ridică deșeurile de trei ori pe săptămână, iar Rossal de câte ori e nevoie, zi de zi de obicei. Ca valoare de contract pe un an de zile, s-a făcut cu o cantitate minimă și maximă. Vă spun maximul: 36.000 kg/an, cu valoare de 1,21 lei cu Mondeco Suceava, fără TVA și 3.600 metri cubi/an cu Rossal pentru deșeuri nepericuloase. Prețul a fost de 108,4 lei fără TVA/mc, dar a fost scoasă taxa de mediu, iar pretul a ajuns la 84 lei/mc fără TVA. Prețul final pe care îl achităm este în funcție de cât se colectează, de asta avem un minim și un maxim, pentru că nu putem estima  cantitata. Dacă se depășește cantitatea, putem face un act adițional la contract care îl poate mări cu până la 50%. La baza noilor contracte se iau valorile din anii precedenți și se estimează la valoarea anului trecut. La Mondeco, prețul de colectare/kg a fost de 2 lei anul trecut, iar anul ăsta e de 1,21 lei. A mai scăzut, pentru că au fost doi ofertanți”

Unde-i hiba? Măgăria, dată de gol de aritmetică

Aprofundând subiectul, se poate lesne observa că lucrurile nu sunt chiar în regulă. În primul rând, în curtea Spitalului Roman se află 6 pubele (foto) cu o capacitate de 1,1 mc fiecare.

Deci, în total, în cazul în care pubelele ar fi umplute la refuz, Rossal ar ridica zilnic 6,6 mc de deșeuri. Cum managerul Andrici afirmă că mașina de gunoi vine zi de zi, de obicei, înseamnă că un calcul simplu: 6,6 mcX365 zile, cât are anul, ne dă fix 2.409 mc/an. De la 2.409 mc la 3.600 este o diferență, chiar mare. Asta fără a mai pune la socoteală că mașina celor de la Rossal nu ridică gunoiul în fiecare zi, că au și ei măcar o zi liberă pe săptămână, nu? În plus, ne îndoim că pubelele sunt umplute de fiecare dată la capacitatea maximă, de 1,1 mc. Așadar, observăm din start că avem de-a face cu o supraevaluare a contractului cu o treime, ceea ce, tradus în bani, înseamnă că peste 100.000 de lei intră în plus în conturile Rossal. După scoaterea taxei de timbru, valoarea totală a contractului, pentru ridicarea celor 3.600 mc de deșeuri nepericuloase, a scăzut de la 390.000 lei la 302.400 lei. Dar și așa, diferența este enormă dacă ne raportăm la prețul/mc valabil pentru 2016 și cel valabil pentru 2017. Vorbim de un preț de 47 lei/mc până când s-a închis groapa de gunoi de la Roman și unul de 84 lei/mc de când Rossal transportă gunoiul la depozitul de la Girov. Deși prețul gunoiului s-a dublat, suma alocată de Spitalul Roman pentru deșeurile nepericuloase aproape s-a triplat. De ce? Nu vă putem spune, pentru că managerul Maria Andrici nu a răspuns apelurilor noastre. De altfel, pentru a clarifica anumite aspecte, am trimis, în data de 13 noiembrie, o solicitare Spitalului Roman în care ceream anumite informatii care, în mod normal, puteau fi oferite în câteva zile. Nu s-a întâmplat așa, răspunsul venind la 29 de zile după ce am trimis adresa.

Iată ce date am cerut:

  1. Vă rugăm să ne comunicați cât a cheltuit Spitalul de Urgență Roman în acest an, până la data de 31 octombrie, pentru colectarea deșeurilor (defalcat pentru deșeuri periculoase și nepericuloase) și care a fost cantitatea de deșeuri colectată (defalcat)?
  2. Dorim să ne puneți la dispoziție informații privind costurile suportate de către unitatea spitalicească cu serviciile privind deșeurile, respectiv cantitatea de deșeuri ridicată de la Spitalul de Urgență Roman, prețul total plătit/an, preț/mc sau preț/tonă, societatea/societățile de salubritate prestatoare de servicii, pentru anii 2014, 2015 și 2016 (defalcat deșeuri nepericuloase și periculoase). Pentru anii menționați, vă rugăm să ne precizați și societățile care au prestat aceste servicii, dar și modalitatea în care acestea au încheiat contracte cu unitatea spitalicească.

 Și iată răspunsul oferit de conducerea Spitalului Roman:

Un răspuns incomplet. Cei de la Spitalul Roman au refuzat să ne spună și „Ce cantitate de deșeuri a fost ridicată în anii 2015, 2015 și 2016?”. Raportându-ne la contractul din iunie 2017, socotelile nu prea ies. Plătești pentru deșeuri periculoase 43.000 de lei, pentru perioada 15 iunie 2017 – 15 iunie 2018, iar în anul 2016, aceleași servicii te-au costat peste 121.000 lei? Sau, în 2016, adică un an întreg, achiți 119.696 lei pentru deșeuri nepericuloase, iar ultimul contract, valabil tot un an, îl faci de 302.000 lei, adică triplu? Bine, o să spună cineva, că în primele 10 luni ale acestui an spitalul a cheltuit 201.163 lei pentru ridicarea a 2.005 mc de deșeuri. Dă bine, mai ales că aritmetica ne arată că, în medie, s-ar fi ridicat 6,68 mc deșeuri/zi, adică aproape de capacitatea totală a celor șase pubele din curtea spitalului. Poate să explice cineva de ce contractul este făcut pe 3.600 mc/an, dacă în zece luni operatorul a ridicat 2005 mc? 

Cu diferența de bani, spitalul ar putea să facă niscaiva investiții sau să îmbunătățească meniul bolnavilor. Cum nu se întâmplă asta, ne întrebăm care este destinația celor aproape 200.000 de lei, diferență în plus? Avem bănuieli, confirmate parțial de informații din teren, însă nu ne putem pronunța, cel puțin deocamdată, clar. Până atunci așteptăm să afle comisarul șef Bălău sau DNA-ul de la Bacău, pentru că noi ne-am făcut datoria și am sesizat. N-ar fi rău nici dacă primarul Lucian Micu ar cere un control la Spitalul Roman pe subiectul deșeurilor. Am putea spune chiar că este obligat să o facă, măcar din respect față de cetățenii plătitori de taxe și impozite.

Daniel MURARU

Urmăriți si emisiunea realizată de Roman TV pe tema deșeurilor de la Spitalul Municipal de Urgență Roman:

http://romantv.ro/2017/12/19/anchetele-romantv-s02e03-100-000-de-euro-pentru-gunoiul-de-la-spital/

Citeste si:

O bombă biologică cu ceas și un munte de nesimțire

Politică și bani din gunoaie! Un mare specialist într-ale mediului le servește cetățenilor gunoi… mult gunoi

 

 

⚠️ ️️Articolele publicate de ATACUL.RO nu pot fi preluate decât în limita a 500 de caractere şi obligatoriu cu citarea sursei (indicarea link-ului este obligatorie). În caz contrar, ne rezervăm dreptul de a ne adresa instanței de judecată.

3 comments

  1. valisor 21 decembrie, 2017 at 17:52 Răspunde

    Am ajuns la o concluzie de om prost. O zic acuma repede până nu mi se schimbă.
    Populația majoritară a României, adică Toată România, adică peste tot pe unde locuiesc români, fie și cu chirie, deci cunoscători, măcar cât de cât, ai limbii române, este reprezentată de antiromâni; și încă subliniez cu linie dublă continuă: indiferent de naționalitate, dacă face sau nu sex și religie. Și nu că dezbinare și unii împotriva altora, cu capra vecinului și alte omoruri satirice, ci fiecare împotriva lui însuși rezultând toată diversitatea din relații pe structuri. Nu știu încă de ce așa, dacă așa, cum nici că dacă așa, atunci… o fi bine, o fi rău… Răspunsul ăsta mă pune acuma în bun acord cu întrebarea „dacă există viață după moarte” sau, mai scurt, WTF?
    Cam atâta, că deja trece efectul și nu mai am.

  2. Vladimir 22 decembrie, 2017 at 19:00 Răspunde

    Astia nu stiu de unde sa mai fure, iar presa, presa obedientă, coruptă, murdară, se înfruptă si ea! Asta e javra de paza a societatii! Putin la gunoi, desi nu-i putin deloc, putin la medicamente, putin la hrana oamenilor… n-ati învățat? Pic cu pic se face mare! Furați, baaaa, furati tot, sa vedem unde o sa ajungeți? E clar ca prea departe nu! Felicitări autorului!

    • vasile 7 ianuarie, 2018 at 21:33 Răspunde

      Presa zici?Eu zic complici ai hotilor de politicieni. Spuneti un ziar care nu „presteaza „si nu incaseaza bani publici. Si ca cinismul sa fie maxim, dupa ce incaseaza, javrele se apuca sa dea exemple de politicieni care fura din bani publici. Care politicieni? Pai cei care n-au platit taxa de protectie la ziar.
      Daca maine o plateste, super, de poimaine respectivul hot e alb ca neaua…

Leave a reply

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.