Sclavia contemporană: Românii au acceptat sclavia suportabilă și mai bănoasă a vestului

Sclavia a fost trăsătura definitorie a multor societăți antice. De-a lungul timpului, oamenii au luptat pentru desființarea ei și părea că în epoca modernă acest mare flagel dispăruse. A apărut apoi înfiorătorul episod nazist, iar umanitatea a luat din nou atitudine. Se părea că sclavajul mai era doar o amintire consemnată în cărțile de istorie, dar nu este așa.
După căderea regimurilor comuniste, o libertate deplină părea a se fi așezat peste o Europă de Est încă buimacă. Imediat, Vestul i-a sărit în ajutor, iar Uniunea Europeană și-a asociat majoritatea fostelor țări comuniste cărora le-a acordat drepturi și libertăți, cele mai cunoscute fiind dreptul la liberă circulație și dreptul la muncă în spațiul vest-european.Toate bune și frumoase, câteva milioane de români, dar și de bulgari, polonezi, ceva unguri și cehi au luat calea vestului, în condițiile în care în țările lor câștigurile obținute erau foarte mici. Pentru a evita foamea și mizeria, mulți români și-au părăsit țara și au plecat în vest. Într-adevăr, banii câștigați erau mult mai mulți decât cei din țară, cei mai mulți au fost folosiți pentru construcția unor case frumoase sau pentru întreținerea familiilor lăsate în grija bunicilor sau a altor rude. 
Românii noștri s-au pus pe muncă, marea majoritate urmărind să strângă bani și să se întoarcă acasă, pentru că vedeți dumneavoastră, oricâte defecte am avea, și avem destule, legătura cu locurile de baștină este mult mai puternică decât la alte popoare. Muncind peste program, locuind mai multe persoane în aceeași cameră, cheltuind puțin pentru a pune cât mai mult deoparte, majoritatea celor plecați a îndurat privațiuni de tot felul pentru cei de acasă. Dar cel mai sfâșietor era dorul pentru copiii rămași cu bunicii în frumoasa, dar sărăcita Românie.
Străinătatea și-a luat tributul său și mii de familii s-au dezmembrat, iar mulți copii au rămas în bătaia vântului. 
Dacă treci prin multe țări din vest, vei vedea pe câmpii grupuri de români care lucrează zi lumină, în condiții grele și pe bani mult mai puțini decât localnicii. Majoritatea muncilor prost plătite sunt făcute de ai noștri. Să ceară mai mult nu pot, pentru că a doua zi sunt puși pe liber și ce vor mai trimite acasă ?
Ce libertate este aceasta, dacă nu ai cum să-ți ceri drepturile și nu ai posibilitatea de a alege ceva mai bun ?
Atâta timp când depinzi numai de salariul pe care ți-l stabilește patronul, străin sau român, iar acest salariu nu-ți asigură condiții decente de viață, tot sclav ești. Pe zi ce trece, constat că atât de vehiculatele drepturi ca libertatea și egalitatea au devenit sloganuri prin care suntem împinși la sclavie. 
În concluzie, mulți dintre români au acceptat sclavia suportabilă și mai bănoasă a vestului, față de cea absurdă și fără de speranță din propria țară.

Prof. Vălu NĂSTĂSELU

Vălu Năstăselu este profesor de istorie la Școala „Ion Creangă” din Humulești, Târgu Neamț. Născut în data de 13 august 1953, în comuna Valea Stanciului din județul Dolj, Vălu Năstăselu a urmat cursurile liceale la București și apoi facultatea pe care a absolvit-o în anul 1976. A primit repartiție în Neamț în același an, iar de atunci a predat la mai multe unități de învățământ, atât din mediul rural, cât și urban. Din 1999 este profesor de istorie la Colegiul Național „Ștefan cel Mare” din Târgu Neamț.