(FOTO+VIDEO) Ceahlăul, măcelărit de buldozere și TAF-uri. Artificiul folosit pentru construcția unei pârtii de schi

Home » Dezvăluiri » (FOTO+VIDEO) Ceahlăul, măcelărit de buldozere și TAF-uri. Artificiul folosit pentru construcția unei pârtii de schi

By admin on august 19, 2019. 7 Comments

De câteva luni, zeci de muncitori, cu utilajele forestiere din dotare, lucrează de zor la defrișarea unei suprafețe de aproximativ 7 hectare de pădure, într-o zonă aflată în administrarea Parcului Național Ceahlău. Porțiunea de pădure, doborâtă de drujbe, pornește de la DJ 155F (Axial) și se oprește sus, la câțiva metri de cărarea care duce spre Cabana Fântânele. Cine și de ce a intrat cu utilajele forestiere într-o zonă protejată, permițându-și să defrișeze pădurea pe o suprafață atât de mare? Răspunsurile le au cei care administrează Parcul Național Ceahlău, dar și administrația locală. Este evident, așa cum ne-au confirmat cei cu care am discutat, că se urmărește construirea unei pârtii de schi, un proiect, în acest sens, existând din anii `80. Porțiunea defrișată este despărțită de pârtia de schi aflată deja în folosință de DJ 155F, ceea ce înseamnă că, pe viitor, cele două pârtii vor fi unite printr-un pod ce va fi construit peste Axial. Firma care defrișează este TC Compil Impex SRL, din grupul de firme TCE 3 Brazi.

 Mănăstirea, proprietara terenului

Terenul din Parcul Național Ceahlău, recent defrișat, aparține Mănăstirii Durău. De altfel, și terenul pe care se află pârtia funcțională de 3 – 4 ani, care se întinde pe câteva sute de metri, aparține tot mănăstirii care l-a închiriat unei firme din grupul TCE 3 Brazi.

În anii `90 s-au făcut retrocedări masive către Mănăstirea Durău. Atunci, Consiliul Local Ceahlău a retrocedat mănăstirii și o suprafață de aproximativ de 7 hectare de teren în Ceahlău. Respectiva suprafață figura în acte drept pășune, însă cum nu a fost folosită ani la rând zona s-a împădurit rapid. De altfel, pășunea retrocedată Bisericii în anii `90 figura, într-un proiect ceaușist, ca pârtie de schi. A venit Revoluția, iar proiectul a fost uitat, terenul ajungând în proprietatea Bisericii. Ulterior, s-a tot vorbit despre construirea unei pârtii de schi în Stațiunea Durău, care să dezvolte zona și să atragă iubitorii sporturilor de iarnă, însă mai greu a fost de găsit o soluție. În zona protejată a Parcului Național Ceahlău nu se poate construi atât de ușor, iar varianta vehiculată, în urma cu 8-9 ani, ca pășunea comunală să fie transformată în pârtie de schi a picat. În 2010, reprezentanții Consiliului Județean Neamț au purtat mai multe runde de negocieri cu cei ai Bisericii pentru a găsi o soluție pentru cele 7 hectare de pășune din Ceahlău, zonă prinsă în proiectul pârtiei de schi încă de dinainte de Revoluție. Consiliul Județean voia să construiască acolo o pârtie cu bani de la Ministerul Dezvoltării, condus la vremea aia de Elena Udrea. Era perioada când în țară s-au construit mai multe pârtii prin programul „Schi în România”. Pentru pârtia de la Durău, ce urma să aibă o lungime de 1,7 kilometri, ar fi fost nevoie de 4,5 milioane de euro. Consiliul Științific avizase planul de amenajare a pârtiei, însă, cum Biserica nu s-a înțeles cu cei de la Consiliul Județean Neamț privind terenul, planul a căzut.

Proiectul din anul 2010:

Mănăstirea s-a înțeles cu un privat

Dacă administrația județeană nu a reușit să convingă reprezentanții Mănăstirii Durău să renunțe la terenul din Ceahlău, pentru a construi o pârtie de schi, a reușit un investitor privat. Firma TC Compil Impex, din grupul de firme TCE 3 Brazi, care a aparținut lui Culiță Tărâță, fostul președinte al Consiliului Județean Neamț, decedat în noiembrie 2014, a încheiat un contract de închiriere, pe o perioadă de 25 de ani, cu Mănăstirea Durău, pentru cele aproximativ 7 hectare de teren din Masivul Ceahlău. Pe baza unei autorizații emise de Ocolul Silvic Poiana Teiului, la începutul acestui an, TC Compil Impex SRL a demarat activitatea de „curățiri normale”. Volumul de lemn scos de acolo este de 825 mc, iar termenul de finalizare a lucrărilor a fost 30 mai 2019.

Cum vremea a fost capricioasă, termenul a fost prelungit. Ocolul Silvic Poiana Teiului, condus, până de curând, de Cătălin Mârșu, mutat, de la 1 august, la Ocolul Silvic Borca, a eliberat autorizația de exploatare înainte ca Parcul Național Ceahlău să elibereze avizul, ceea ce, spun cunoscătorii, nu este în regulă. De altfel, intervenția în Parcul Național Ceahlău, cu drujbe și TAF-uri, a stârnit discuții aprinse și în Consiliul Consultativ de Administrare al Parcului Național Ceahlău. Mare lucru nu s-a putut face, spune Cătălin Gavrilescu, directorul Direcției de Administrare a Parcului Național Ceahlău, pentru că în documente zona figurează ca pășune.

„Este vorba de o suprafață scoasă definitiv, în anii `80, din fondul forestier și închiriată de o firmă de la proprietar – Mănăstirea Durău. S-a defrișat acolo în ideea refacerii pășunii, pentru că acea suprafață figurează în Cartea Funciară ca și pășune. Că pe viitor se va face o pârtie vom vedea. Deocamdată, se fac studii, nu s-a scos nici certificatul de urbanism, din câte am înțeles. Vineri, 16 august, am avut ședință de Consiliu Științific, unde s-a prezentat și studiul de reconstrucție ecologică, în sensul refacerii pășunii, ca să nu fie cumva specii de plante care nu au treabă cu Muntele Ceahlău. Consiliul Științific a aprobat, pentru că, cumva, legislația ne-a forțat să dăm avizul. Avizul l-am dat pentru defrișare, dar în condițiile în care erau eliberate toate documenetele care trebuiau eliberate după aviz, în sensul că și autorizația de exploatare a fost eliberată. Atunci a trebuit să dăm și noi avizul, să impunem niște condiții pentru refacerea suprafeței respective”, a declarat Cătălin Gavrilescu, convins că, la un moment dat, pășunea va fi transformată în pârtie de schi.

„Acum nu putem vorbi de pârtie de schi, pentru că nu există niciun document în acest sens. La noi, solicitarea a fost de refacere a pășunii, pentru că acolo figurează ca pășune. Noi nu puteam să nu fim de acord, pentru că-i privam de dreptul de proprietate. Asta e în studiu, refacerea pășunii, cu scoaterea obligatoriu a cioatelor, tocarea lor, achiziția de semințe, stroh de la cetățenii din zonă…”, a precizat Gavrilescu.

„E sinistru!”

Acțiunea utilajelor forestiere asupra pădurii și-a pus serios amprenta asupra acesteia, iar mai mulți turiști, care nu știau ce se întâmplă în zona respectivă, suduiau de mama focului borfașii care distrug natura. Într-adevăr, zona defrișată se vede de la kilometri și este ca o pată neplăcuta ochiului, evident, în marea verde ce străjuiește muntele.

Gavrilescu recunoaște că, din punct de vedere moral, nu este în regulă.

„Noi am informat și ministerul, și ANANP-ul (Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate), și toate forurile competente… Au fost mai multe ședințe cu scântei ale Consiliului Științific. Juriștii cu care ne-am consultat ne-au spus clar că, în instanță, vom pierde și vom plăti despăgubiri  și că nu are rost, mai ales că unii ne-au luat-o înainte cu autorizările. Consiliul s-a opus, însă când s-au prezentat toate documenetele ne-am dat seama că, din punct de vedere juridic, nu avem ce face. Am informat și Garda Forestieră, însă ne-au spus că nu e de competența lor, pentru că suprafața nu face parte din fondul forestier național. Este sinistru, într-adevăr! Pentru noi e o imagine urâtă la vremea asta, însă acolo o să fie o pășune pe care o vom monitoriza cu atenție. I-am obligat prin studiul de reconstrucție ecologică, există calendar de aplicare a reconstrucției respective. Trebuie să niveleze, să facă curat, să aducă plase… Cu siguranță, la un moment dat, o să dorească să facă pârtie de schi acolo, însă asta numai după o evaluare adecvată și studii obligatorii”, a conchis Cătălin Gavrilescu.

Dan Coroamă, primarul comunei Ceahlău, a confirmat că în zona defrișată recent pe Ceahlău se va construi o pârtie de schi. „Este bine pentru noi, deoarece zona se va dezvolta, cu siguranță! Înainte de 1990, acolo a existat un proiect pentru construirea unei pârtii de schi. A fost pășune, iar lucrările de defrișare s-au făcut pe timpul lui Ceaușescu, pentru a se face pârtie de schi. Îmi amintesc că eram elev, prin clasa a V-a sau a VI-a, prin 1987, și am mers la curățat, după exploatare. Atunci s-au scos cioate și a rămas ca o pășune. Mănăstirea a fost pusă în posesie cu 7 hectare de pășune, după anul 1990. Neutilizând pășunea, s-a împădurit zona. În momentul ăsta vorbim de curățarea pășunii, Suprafața este prinsă în planul de management al Parcului ca zonă de dezvoltare durabilă. Deci, s-ar putea în urma unui proiect realiza o construcție,  chiar dacă se alfă în Parcul Național. Suprafața este închiriată de la mănăstire și tragem speranța că se va realiza acest proiect-pârtia de schi. Terenul nu va rămâne așa cum este acum. Se va însămânța, ca să poata fi realizata investiția. Acum e urât, dar am înțeles că au început însămânțările, s-au făcut studii, știu dânșii mai bine ce au de făcut”, a declarat primarul Coroamă.

Interesant este că în decretul din anii 80, prin care suprafața de 6,7 hectare a fost scoasă din fondul forestier național, se menționează clar că a fost făcut acest lucru pentru ca terenul să fie folosit în vederea dezvoltării sporturilor de iarnă. A venit Revoluția, iar terenul, în loc să folosit pentru amenajarea pârtiei de schi, a ajuns în proprietatea Bisericii. Cei de la Biserică, în primă fază, nu s-au înțeles cu reprezentanții administrației județene pentru construirea pârtiei. Dacă statul nu a reușit, a făcut-o acum un privat. În urmă cu 10 ani, statul evaluase o astfel de investiție la aproximativ 5 milioane de euro. Cu siguranță, investiția privatului va fi mai mică, pentru că nu e ca la stat, cu parandărăt inclus. Este evident că o astfel de investiție este mai mult decât necesară pentru Stațiunea Durău, dar și pentru județul Neamț. Viitoarea pârtie, care va avea peste 2 kilometri, va atrage numeroși turiști, iar zona se va dezvolta.

Daniel MURARU

Facebooktwitterlinkedin

7 Comentarii la (FOTO+VIDEO) Ceahlăul, măcelărit de buldozere și TAF-uri. Artificiul folosit pentru construcția unei pârtii de schi

  1. eu   august 19, 2019 at 6:03 pm

    Se vede ca, biserica(BOR’ul), dupa ce au obtinut in proprietate, o mare parte din padurile Romaniei, au inceput sa le instaraineze, celor care platesc mai bine.

    Răspunde
  2. Bengescu Emanoil   august 19, 2019 at 7:47 pm

    Trebuia sa.l intrebati pe Directorul Parcului Gavrilescu ce pregatire are.
    Din alimentatie e greu sa explice care.i treaba cu padurea.
    Si a pus si el umarul sa nu se vaite degeaba.

    Răspunde
  3. Jantte   august 20, 2019 at 12:35 am

    Asa-i ca tot ce construieste in tara asta va sta in gat. Plangeti-o ca e multa padure 7 ha pentru o partie. Ati fi vrut sa o faca la campie… La Roman era ok. Aia de la Piatra zace de ani intregi. ACOLO IN CEAHLAU e locul partiilor. Acolo e cea mai mica temperatura din Romania. Si ce daca o construieste Tarata?

    Răspunde
  4. V.Vasile   august 20, 2019 at 7:52 am

    Despre retrocedari, se poate vorbi mult, sau putin adica JAF !
    Ca se fac partii e bine chiar f.bine, vin turisii, etc.Ne ,,dam,,cu schiurile sa zicem maxim 3 luni pe an dar ce ne facem cu soselele pe care ne rupem masinile PERSONALE toate lunile anului ?!
    Prioritatile mai amatorilor(profitorilor), le stabiliti functie de interesele majoritatii ,,dragilor nemteni,,sau este inca o dovada ca odata ajunsi din nou in scaunele pe care unii dintre voi sunteti lipiti (fosilizati) de multi ani, va rezolvati interesele……

    Răspunde
  5. Rubber   august 20, 2019 at 8:42 am

    Da, are dreptate domnu Jante! Ma gindesc ca ziaristul a vrut sa-si construiasca o pirtie la Durau, dar cum n-a putut din cauza mafiei si a inceput sa scrie despre astia care pot. Haidi bre Jante, articolul e mai mult decit cuminte. Domnu Muraru, nu mai aprobati comentarii prostesti. Nu vedeti ca nu stiu sa citeasca?????

    Răspunde
  6. razesul   august 20, 2019 at 9:38 am

    In Austria ne place cum arata partiile, la noi e mai importanta “capra vecinului”. Este o idee de proiect de pe vremea comunistilor, asta arata cat de multe am facut noi ca si generatie.

    Răspunde
  7. DAN   septembrie 16, 2019 at 6:31 pm

    O ideie buna, necesara pentru zona Ceahlau si pentru Moldova.

    Răspunde

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.