Soțul directoarei de la Școala „Nicu Albu”, la a doua întâlnire cu DNA-ul. La prima, a fost prins luând mită

Home » Dezvăluiri » Soțul directoarei de la Școala „Nicu Albu”, la a doua întâlnire cu DNA-ul. La prima, a fost prins luând mită

By admin on aprilie 12, 2019. 4 Comments

 

Vasile Domnica, secretarul comunei Grumăzești, trimis recent în judecată de DNA, alături de soția sa, Daniela Domnica, directoarea Școlii Gimnaziale „Nicu Albu” din Piatra Neamț, și doi oameni de afaceri pentru fraudă cu fonduri europene, a mai avut de-a face cu procurorii anticorupție. În urmă cu mai bine de 12 ani, când era director la Serviciul de Evidență a Persoanei Neamț, Vasile Domnica a fost prins primind suma de 50 de euro pentru a interveni în vederea eliberării în regim de urgență a unei cărți de identitate. În februarie 2007, Domnica, care avea 37 de ani la acea vreme, a fost condamnat definitiv la 6 luni de închisoare cu suspendare pentru luare de mită, Înalta Curte de Casație respingându-i recursul declarat împotriva deciziei Curții de Apel Bacău. În același dosar a mai fost condamnat la un an de închisoare cu suspendare pentru trafic de influență și un nemțean, angajat ca mechanic la Prefectura Neamț. Cercetările au fost efectuate de către procurorii Serviciului Teritorial Bacău a Direcției Naționale Anticorupție care, în ziua de 8 februarie 2006, l-au prins pe Domnica că a primit o bancnotă de 50 marcată cu cuvântul „Trafic”, fiind „capcanată” cu praf fluorescent. De asemenea, muncitorul de la Prefectura Neamț, un anume Bărbieru, de 39 de ani la acea vreme, a fost cercetat și condamnat pentru trafic de influență. Bărbieru, care se cunoștea cu Domnica, primise de la un tânăr din Roman suma de 100 de euro pentru a-i obține o carte de identitate în regim de urgență. Muncitorul și-a oprit 50 de euro, iar 50 i-a dat lui Domnica pentru cartea de identitate. Niciunul dintre cei doi nu știau că romașcanul făcuse un denunț. Oamenii legii au ajuns rapid la Bărbieru, iar de aici la directorul Domnica. Când procurorii au intrat în biroul său, Domnica le-a spus că are banii acasă. Banconta a fost ridicată de la domiciliul directorului. Domnica s-a apărat, spunând că Bărbieru îi achitase o datorie pe care o avea la el, însă judecătorii nu au crezut în această variantă, chiar dacă Bărbieru trebuia să-i înapoieze, într-adevăr, suma de 150 de lei. S-a stabilit că cei 50 de euro îi primise pentru a elibera denuțătorului cartea de identitate în regim de urgență.

Decizia nr. 625 din 2 februarie 2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție:

Prin sentința penală nr. 170/P din 6 septembrie, Tribunalul Neamț a condamnat pe inculpații: 
la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită, (…)
S-a reținut că inculpatul, în vârstă de 37 de ani a îndeplinit funcția de director executiv la Serviciul Public Comunitar Județean de Evidența Persoanelor Neamț (…). Din conținutul fișei postului rezultă că în funcția pe care o avea inculpatul a avut calitatea de funcționar public cu atribuțiuni de control,(…) Inculpatul lucra în calitate de mecanic la Prefectura Județului Neamț, instituție la care a lucrat anterior și inc., în calitate de jurist, astfel că cei doi inculpați se cunoșteau bine. Denunțătorul, la data de 26 ianuarie 2006, s-a deplasat la Biroul de Evidența Persoanelor Roman, aparținând Serviciului Public Comunitar Local de Evidența Persoanelor Roman, în subordinea Serviciului Public Comunitar Județean Neamț de Evidența Persoanelor, al cărui director era inculpatul, unde a depus cererea și documentația necesară obținerii cărții de identitate. Acest document îi era necesar denunțătorului în vederea plecării în Italia, unde se aflau la lucru, o parte din rudele sale apropiate. Denunțătorul, dorind să obțină actul de identitate, în regim de urgență, a inițiat o discuție cu o persoană necunoscută, care l-a îndrumat să se adreseze unei persoane din Piatra Neamț, dându-i și numărul de telefon mobil al acesteia. În data de 26 februarie 2006, denunțătorul l-a contactat telefonic pe acel cetățean, care s-a dovedit a fi inculpatul, și i-a comunicat acestuia doleanța sa, convenind ca a doua zi, 3 februarie 2006, să se întâlnească într-un bar, din zona sediului poliției rutiere, respectiv a Serviciului Public Comunitar Județean Neamț de Evidența Persoanelor, instituție abilitată cu eliberarea cărților de identitate.
Denunțătorul s-a deplasat la Piatra Neamț și s-a întâlnit cu inculpatul, în locul stabilit, acesta din urmă încredințându-l că îi va rezolva problema, întrucât îl cunoaște pe directorul, pretinzându-i însă suma de 100 Euro. În aceste condiții s-au înțeles să ia legătura telefonic în ziua de 6.02.2006, când inculpatul urma să-i comunice dacă documentul este întocmit și dacă poate să vină să-l ridice. Pe data de 6.02.2006 a avut loc discuția telefonică, după care inculpatul l-a apelat pe inculpatul care la rândul său, i-a comunicat că poate veni să ridice cartea de identitate pe data de 7.02.2006. În data de 7.02.2006 denunțătorul a venit și împreună cu a mers la biroul inculpatului D V (n.r. DOMNICA VASILE), unde a fost prezentat acestuia din urmă.  Denunțătorul a afirmat că nu are toți banii la el, situație în care inculpatul i-a reproșat acest fapt inculpatului întrebându-l „Ce am vorbit cu tine?”. Inculpatul a intrat în biroul său, fără a-i da cartea de identitate denunțătorului, iar inculpatul i-a cerut să meargă acasă și să aducă toți banii, convenind să se întâlnească a doua zi, pe data de 8.02.2006. Pe data de 8.02.2006, s-a prezentat la sediul Parchetului de pe lângă Tribunalul Neamț, unde a denunțat faptele de mai sus. Procurorul, în echipă complexă cu lucrătorii de poliție, a procedat la organizarea constatării în flagrant a infracțiunii, întocmind actele procedurale necesare în acest sens. Astfel, au fost marcate două bancnote de 50 Euro, cu cuvântul „Trafic”, fiind „capcanate” cu praf fluorescent culoare galbenă. Denunțătorul a remis bancnotele inculpatului, care și-a oprit o bancnotă pentru el și a dat-o pe cealaltă inculpatului. Inculpatul a primit de la inculpatul cartea de identitate și cartea de alegător, după care s-a deplasat la direcția Prefecturii Județului Neamț și sediul Romtelecom Neamț, cu scopul de a se întâlni cu denunțătorul, dar în zona sediului Direcției silvice Neamț a fost oprit și percheziționat de organele de cercetare penală, prilej cu care, au fost găsite asupra sa documentele de identitate ale denunțătorului și o bancnotă de 50 euro cu seria V 13090921096, respectiv una dintre cele două bancnote inscripționate. Inculpatul a declarat că cea de a doua bancnotă, care nu a fost găsită asupra sa, a remis-o inculpatului, drept contravaloare a serviciului prestat.  Cu prilejul percheziției efectuate la domiciliul inculpatului a fot găsită cea de a doua bancnotă inscripționată. Inculpatul a declarat în cursul urmăririi penale că suma de bani primită de la inculpatul ar fi reprezentat un împrumut pe care l-ar fi acordat anterior acestuia, însă în fața instanței a recunoscut și regretat fapta. Împotriva acestei sentințe a declarat recurs inculpatul care a criticat-o pentru următoarele motive: nu a săvârșit infracțiunea pentru care a fost condamnat, suma primită de la inculpatul fiind, de fapt, o sumă împrumutată; prima instanță nu a avut în vedere cuantumul sumei primite;  cuantumul pedepsei aplicate a fost același cu cel al pedepsei aplicate celuilalt inculpat; infracțiunea pentru care a fost condamnat apelantul inculpat nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni, astfel încât s-a apreciat că se impune a i se aplica o amendă cu caracter administrativ. Curtea de Apel Bacău, prin decizia penală nr. 367/32/2006 din 28 noiembrie 2006, în temeiul art. 379 pct. 1 lit. b din Codul de procedură penală, a respins ca nefondat apelul inculpatului, a constatat că apelantul a fost asistat de apărător ales și, în temeiul art. 192 alin. 2 din Codul de procedură penală, l-a obligat să plătească statului suma de 30 lei RON cu titlu de cheltuieli judiciare. Împotriva acestei decizii a declarat recurs inculpatul ile solicitând casarea acesteia și, în principal, achitarea sa în baza art. 11 pct. 2 lit. a, raportat la art. 10 lit. d din Codul de procedură penală, iar în subsidiar, aplicarea dispozițiilor art. 181 din Codul penal și aplicarea unei pedepse administrative.
Recursul este nefondat. 
Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului se constată că instanțele au stabilit, în mod corect, situația de fapt și vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii de luare de mită, prevăzută de art. 254 alin. 2 din Codul penal, cu referire la art. 6 și 7 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 74 alin. 1 lit. a,c și alin. 2 și art. 76 alin. 1 lit. c din Codul penal. Astfel, este dovedit în baza: denunțului numitului, declarațiilor părții vătămate, procesului verbal de inscripționare și marcare a celor două bancnote de câte 50 de Euro fiecare, procesului verbal de constatare a infracțiunilor în flagrant și planșa fotografică aferentă, procesului verbal de percheziție domiciliară la locuința inculpatului și planșa fotografică aferentă, fișa postului aceluiași inculpat, documentele depuse de către partea vătămată la Biroul de Evidența Persoanelor Roman în vederea eliberării cărții de identitate, declarațiile martorilor, înregistrarea audio și video a convorbirilor dintre denunțător și inculpatul din 8.02.2006 și procesului verbal de confruntare dintre cei doi inculpați, că inculpatul a săvârșit infracțiunea de luare de mită, ajutat de celălalt inculpat.
Având în vedere aceste probe, în mod corect, instanța de fond l-a condamnat pe inculpat pentru săvârșirea infracțiunii sus menționată, iar instanța de apel a menținut această sentință, respingând apelul. Nici susținerile inculpatului că fapta comisă nu prezintă gradul concret de pericol social al unei infracțiuni, nu este întemeiată. Având în vedere împrejurările concrete în care a fost săvârșită infracțiunea, modul și mijloacele de săvârșire, urmările produse și care s-ar fi putut produce, precum și persoana inculpatului, se constată că în cauză nu sunt aplicabile condițiile prevăzute de art. 181 din Codul penal. Întrucât criticile din recursul declarat sunt neîntemeiate iar din analiza actelor dosarului nu se constată existența unor cazuri de casare din cele prevăzute de art. 3859 alin. 3 din Codul de procedură penală, care pot fi luate în considerare din oficiu, Înalta Curte, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b din același cod, urmează a respinge recursul, cu obligarea recurentului inculpat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 367/32/2006 din 28 noiembrie 2006 a Curții de Apel Bacău. 
Obligă recurentul inculpat să plătească statului suma de 300 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 100 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 2 februarie 2007. 

CV-ul lui Domnica a dispărut de pe site-ul Primăriei Români

Vasile Domnica a fost condamnat definitive în februarie 2006, iar în aprilie 2007 s-a angajat ca administrator public la Primăria Români. În aprilie 2008 s-a încadrat în muncă la Primăria Dochia, ca și administrator public,  iar în aprilie 2008 a revenit la Primăria Români, tot pe poziția de administrator public. A ocupat această funcție până în decembrie 2018, când a câștigat concursul pentru funcția de secretar la Primăria Grumăzești. Interesant este că CV-ul lui Vasile Domnica, care confirmă că a ocupat poziția de director executiv la Direcția de Evidență a Persoanei, a dispărut de pe site-ul Primăriei Români, la puțin timp după ce atacul.ro a discutat cu reprezentanții primăriei și cu Domnica.

Așa arăta site-ul Primăriei Români ieri:

Așa arată astăzi…

Judecat, alături de soție, pentru fapte de corupție

 În urmă cu două zile, procurorii DNA au anunțat că au finalizat ancheta și i-au trimis în judecată pentru fapte de corupție pe profesoara Daniela Domnica, directoarea Școlii Gimnaziale „Nicu Albu” din Piatra Neamț, soțul său, Vasile Domnica, și pe oamenii de afaceri Vasile Cosău și Gheorghe Valentin Tănase. Ultimul este administrator și asociat unic al societății Pro Invest SRL, firmă controlată de către Andrei Munteanu, fiul ex-deputatului PSD Ioan Munteanu. De altfel, Gheorghe Valentin Tănase este cumnatul lui Dorin Andrei Munteanu, care i-a cesionat părțile sociale de la Pro Invest SRL, undeva pe la finele anului 2014. Problemele penale ale soților Domnica și ale celor cei doi oameni de afaceri au fost cauzate de  modul în care au făcut decontarea lucrărilor la o pensiune construită cu fonduri europene. Daniela Domnica a accesat fonduri europene pentru a ridica pensiunea „Casa Dana”, situată lângă sediul primăriei din comuna Răucești, proiectul derulându-se în perioada 2012 – 2015. Cercetările procurorilor anticorupție au arătat că Daniela Domnica a folosit în relația cu Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (A.F.I.R.) mai multe documente false și inexacte, ce au avut ca rezultat obținerea pe nedrept a sumei de 379.932 lei. În activitatea infracțională, spun procurorii, a fost ajutată de soț și de cei doi oameni de afaceri care i-au pus la dispoziție documentele ce au fost folosite pentru a obține fraudulos suma de bani menționată. Anchetatorii acuză că o parte din documente (oferte de lucrări, situații de lucrări, facturi fiscale, procese-verbale de conformitate, etc.) i-au fost puse la dispoziție Danielei Domnica de către ceilalți trei inculpați, respectiv soțul și cei doi oameni de afaceri.

Daniel MURARU

Citeste si:

Directoarea Școlii „Nicu Albu” și soțul său, secretar într-o comună, judecați pentru fraudă cu fonduri europene

 

 

Facebooktwitterlinkedin

4 Comentarii la Soțul directoarei de la Școala „Nicu Albu”, la a doua întâlnire cu DNA-ul. La prima, a fost prins luând mită

  1. Ioan   aprilie 12, 2019 at 9:04 pm

    Si primarul com Romani a reusit sa achizitioneze multe plangeri penale sub ,,tutela lui Domnica “

    Răspunde
  2. Stefan   aprilie 13, 2019 at 9:16 am

    Cred ca individul este “acoperit”, de aia a scapat de puscarie pana acum!Chiar functiile pe care le-a ocupat si traseul profesional sugereaza asta…

    Răspunde
  3. Cristian   aprilie 15, 2019 at 11:32 pm

    Si eu cred ca e acoperit de nesimtire! Exact asta sugereaza traseul sau profesional! Nu uita ca sta pe banii nostri!!! Tare-i dulce viata de bugetar, n”asa???

    Răspunde
  4. valisor   aprilie 16, 2019 at 8:26 am

    Domnicărie: găinărie De Partid și de Stat. Dă El Domnicarul Șef vreo Ordonanță și rămâne soborul de procurori fără peliculă pentru telenovela asta! Ca să nu… mai bine
    HAI LA VOT!

    Răspunde

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.