Ionel Arsene scapă de arest

1
439

Decizia a fost luată în urmă cu puțin timp de magistrații Curții de Apel Bacău care au judecat contestația avocaților lui Arsene la decizia Tribunalului Neamț, din data de 22 februarie, prin care s-a decis ca inculpatul să rămână în arest preventiv. Așadar, președintele suspendat al Consiliului Județean Neamț va parasi arestul. Avocații lui Arsene au solicitat schimbarea măsurii arestului prventiv cu arestul la domiciliu sau control judiciar, ultima cerere fiind admisa. Inițial, în data de 19 ianuarie, Tribunalul Bacău a respins solicitarea procurorilor de arestare a lui Ionel Arsene, măsura dispusă fiind cea a controlului judiciar. Decizia a fost atacată la Curtea de Apel Bacau care, în data de 29 ianuarie, a admis contestația DNA și a emis pe numele lui Ionel Arsene un mandat de arestare preventivă pentru 30 de zile.

Ulterior, președintele suspendat al CJ Neamț a fost trimis în judecată de DNA (22 februarie) cu propunerea de menținere a măsurilor preventive și asiguratorii în cauză. Ionel Arsene este acuzat de procurorii anticorupție pentru două fapte de trafic de influență. Cercetările au fost făcute separat în două dosare penale, însă în instanță cele două cazuri au fost conexate, astfel că Arsene va fi judecat în același dosar pentru cele două infracțiuni comise. Interesant este că martorii principali în ambele cauze sunt prefectul Vasile Panaite și subprefectul Iulian Jugan. Primul este martor în dosarul înresgistrat ca urmare a denunțului lui Gheorghe Ștefan, iar cel de-al doilea în cauza privind traficul de influență pe care Arsene l-ar fi făcut pentru a obține niște plăți, dar și contracte, unui om de afaceri din Iași. Prefectul Panaite este personaj cheie în stenogramele DNA, de unde reiese că a avut rolul de intermediar în conflictul dintre Gheorghe Ștefan și Ionel Arsene. Ultimii doi ar fi pus la cale, în anul 2013, un plan care avea drept scop eliminarea din funcția de șef al CJ Neamț a lui Culiță Tărâță. În acest sens, Pinalti spune că i-a fi dat lui Arsene 115.000 de euro în două tranșe: 100.000 pentru a ajunge prin intermediari la șeful ANI din acea vreme, Horia Georgescu, urmând ca acesta, în schimbul banilor, să-l „rezolve” pe Tărâță pe un conflict de interese. Suma de 15.000 de euro ar fi fost oferită de Ștefan lui Arsene, pentru ca cel din urmă să o înmâneze redactorului șef de la cotidianul România liberă. În schimbul banilor, Turturică trebuia să-l „zugrăvească” pe Tărâță în ziar.

În cel de-al doilea dosar, procurorii afirmă că Arsene ar fi făcut, în cursul anului 2014, presiuni asupra unui secretar de stat din cadrul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor în vederea alocării unei sume mari de bani unei firme din Iași. La acea vreme secretar de stat era Iulian Jugan, actualul subprefect de Neamț, care a refuzat propunerea lui Arsene. Afaceristul îi promisese lui Arsene că-i va da 5% din suma de 60.000.000 de milioane de lei, pe care ar fi urmat să o primească de la minister. Afacerea nu a fost dusă la bun sfârșit, iar pe fir au intrat procurorii anticorupție. Dosarul în care Arsene este judecat pentru cele două fapte de trafic de influență a fost trimis la Tribunalul Neamț, urmând să se stabilească primul termen de judecată.

Comunicatul DNA din data de 22 februarie:

În cauzele mediatizate prin comunicatele nr. 76/VIII/3 din 18 ianuarie 2018 și 128/VIII/3 14 februarie 2018, conexate ulterior, procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Bacău au dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatului
ARSENE IONEL, la data faptelor deputat în Parlamentul României și președinte al organizației județene Neamț a unui partid politic, sub aspectul săvârșirii a două infracțiuni de trafic de influență.
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt: 
1. În cursul anului 2013, inculpatul Arsene Ionel, în calitate de deputat în Parlamentul României și președinte al organizației județene Neamț a unui partid politic, a primit de la o persoană (martor în cauză), suma de 100.000 euro pentru a-și folosi influența pe care a lăsat să se creadă că o are asupra unor persoane din conducerea Agenției Naționale de Integritate, în scopul de a se constata nerespectarea dispozițiilor legale privind conflictul de interese și regimul incompatibilităților în cazul unei persoane care, la acea vreme, avea funcție de conducere în administrația locală.
Banii remiși de martor într-un restaurant situat pe raza municipiului București urmau să ajungă la persoanele respective prin intermediari. 
2. La data de 31 iulie 2015, inculpatul Arsene Ionel, în aceeași calitate, a pretins de la reprezentantul unei societăți comerciale (martor în cauză) un procentaj de 5% din suma totală de 60.000.000 lei ce trebuia alocată de Administrația Națională Apele Române (A.N.A.R.) pentru finalizarea contractelor pe care firma respectivă le avea în derulare cu administrațiile bazinale.
În schimbul acestui comision, în perioada iulie – septembrie 2015, inculpatul Arsene Ionel și-a exercitat influența asupra unui coleg de partid, la vremea respectivă secretar de stat în cadrul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, pentru a-l determina să facă demersuri în vederea alocării, de către A.N.A.R, a sumei anterior menționate, demersuri rămase însă fără rezultat.
În cauză s-a dispus instituirea sechestrului asigurător asupra mai multor imobile ce aparțin inculpatului. 
Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Neamț cu propunere de a se menține măsurile preventive și asigurătorii dispuse în cauză. 
Facem precizarea că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale și trimiterea rechizitoriului la instanță spre judecare, situație care nu poate să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.

Daniel MURARU

Citeste si:

De ce a fost arestat Arsene: „Inculpatul a declanşat noi valenţe dăunătoare încrederii în sistemul politic”

 

 

 

 

⚠️ ️️Articolele publicate de ATACUL.RO nu pot fi preluate decât în limita a 500 de caractere şi obligatoriu cu citarea sursei (indicarea link-ului este obligatorie). În caz contrar, ne rezervăm dreptul de a ne adresa instanței de judecată.

1 comment

  1. FLORIN 1 martie, 2018 at 07:15 Răspunde

    Milioanele de euro furati de la CJ/CL cu licitatii trucate si lucrari de proasta calitate nu sunt o prioritate pentru Parchet/DNA?

    In schimb avem anchete de 2 bani pe baza de denunturi.. cu spagi insignifiante fata de ce se fura in realitate de firmele abonate la bugetul judetului.

    De ce nu se indreapta acest DNA/Parchet catre firmele care fac lucrari de proasta calitate pe spaga?De ce aceste firme nu sunt executate,puse sa refaca acele lucrari pe banii lor?

    Credeti ca daca s-ar intimpla a 2 a oara vor mai da spaga?

    Nu,pentru ca nu vor mai avea bani sa faca lucrarea pentru ca vor sti ca trebuie sa o faca brici altfel vor plati din buzunar.

    Vinovat nu e cel care cere,vinovat este cel care da spaga.

    Pai vedeti,asta nu e lupta impotriva coruptiei.Este o lupta politica in care sunt executate anumite personaje incomode.

    Anticoruptie cu institutii corupte si incompetente nu poti sa faci.

    DNA=PARCHET=IPJ=DIICOT=SRI=ZERO BARAT

Leave a reply

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.