Afacerea „Balta Belina” de la Neamț. Cum a ajuns Piscicola pe mâna prietenului ministrului Daea

Home » Dezvăluiri » Afacerea „Balta Belina” de la Neamț. Cum a ajuns Piscicola pe mâna prietenului ministrului Daea

By admin on septembrie 25, 2017. 3 Comments

Doi miniștri din Guvernul Tudose, plus câțiva funcționari, sunt cercetați de către DNA pentru „contribuția” pe care au avut-o la transferarea Lacului Belina de la Ministerul Apelor la Consiliul JudețeanTeleorman, iar de aici la Tel Drum SA Turnu Măgurele, firmă despre care se spune că ar fi controlată chiar de către Liviu Dragnea. Mai departe, Tel Drum SA a cesionat „balta”, așa cum îi spune Dragnea, unei firme a fiului celui din urmă. Vorbim de o afacere clasic românească, în care există suspiciunea că înalți funcționari ai statului au fost implicați. Aceste aspecte au fost făcute publice de către Direcția Națională Anticorupție la sfârșitul săptămânii trecute. Așa cum ne-a obișnuit, Dragnea, susținut de oamenii săi din partid, dar și de aliații de la guvernare, se plânge că este victima unei acțiuni în forță a DNA-ului și că ancheta procurorilor în cazul Belina ar fi un atac violent la o altă putere a statului, “un atac violent la Guvern”. Ceea ce a declarat aseară la un post național de televiziune, cu ipocrizie, Dragnea, și anume că: „toate  bălțile din România, 99% dintre ele, sunt închiriate firmelor private pentru a le exploata piscicol și așa o să fie și după aia. Ar trebui anchetate miile de închirieri pentru toate bălțile din România”, merită o atenție deosebită. Lăsând la o parte faptul că Dragnea încearcă să ducă în derizoiu subiectul, folosind termenul de „baltă” în cazul Lacului Belina, care are câteva zeci de hectare de luciu de apă, trebuie spus că, cel puțin în Neamț, mafia politică a pus mâna pe toate „bălțile” pe care le administra, la începutul anului 2000, firma Piscicola SA. Iar de anchetat s-a tot anchetat până s-a ales praful și de anchetă, dar și de firma care administra cea mai mare afacere piscicolă din județ. Iar o parte a anchetelor, care au îngropat toate nelegiurile făcute de înalți funcționari ai statului, a fost opera DNA-ului, adică a acelorași procurori anticorupție care sunt huliți acum de Dragnea. Cert este că privatizarea fraudulosă a Piscicola SA Neamț a avut loc în perioada în care PSD-ul se afla la guvernare. Vorbim de anul 2003, când premierul Adrian Năstase se pregătea să intre în bătălia pentru prezidențiale, pe care a pierdut-o în fața lui Băsescu. Piscicola a fost privatizată, ajungând să fie controlată de o firmă condusă de prietenul actualului ministrul al Agriculturii, Petre Daea. Au trecut 14 ani de atunci, iar toate eforturile depuse de cei care au fost prejudiciați de pe urma acestei afaceri n-au avut sorți de izbândă. Și asta în condițiile în care există o decizie definitivă a Înaltei Curți de Casație prin care licitația a fost anulată. Există, în schimb, o nouă plângere penală însoțită de un document extrem de interesant, la DNA-Serviciul Teritorial Bacău, însă la cum au tratat până acum procurorii anticorupție această afacere puțini mai sunt cei care speră că se va face dreptate.

Licitație cu dedicație

Cam cu 10 zile înainte de preselecție, am fost chemat la ADS de domnul director Vlad Săvulescu, șeful Direcției Privatizare, care mi-a spus că domnul ministru Daea îmi transmite să nu particip la licitație, deoarece Piscicola Neamț a fost promisă unei persoane importante”. Episodul, relatat de inginerul Ilie Ciutea, fost director al Piscicola SA Neamț, s-a petrecut în 2003, cu câteva zile înainte de licitația pentru privatizarea Piscicola. Ministrul Daea, pomenit de inginerul Ciutea, este una și aceeași persoană cu actualul ministru al Agriculturii. În 2003, atunci când a fost privatizată Piscicola Neamț, cea mai mare crescătorie piscicolă din Moldova, Petre Daea era secretar de stat la Ministerul Agriculturii, funcție pe care a ocupat-o în perioada martie 2002 – iulie 2004. Ulterior, până în decembrie 2004, Daea a fost ministru al Agriculturii. De numele lui se leagă una dintre cele mai mari escrocherii postdecembriste. În toamna anului 2003, societatea Piscicola SA Neamț a fost vândută la un preț de nimic unei firme din Drobeta Turnu Severin, orașul în care locuiește ministrul Petre Daea. Astfel, patrimoniul firmei nemțene, compus din 14 hectare de teren, 475 de hectare de luciu de apă, utilaje, bunuri evaluate la aproximativ 9 miliarde de lei vechi, a fost vândut cu doar 1,6 miliarde de lei. La data vânzării, în cele 14 iazuri exista pește evaluat la 6,5 miliarde de lei. Licitația pentru vânzarea Piscicola a avut loc la Agenția Domeniului Statului București, câștigător fiind societatea Proora Impex SA Drobeta Turnu Severin. Alte două firme care s-au înscris la licitație, Asociația Piscicola-PAS Neamț și Panrom SA Neamț, nu au mai ajuns să depună oferte pentru pachetul majoritar de acțiuni. Panrom SA Neamț, firmă controlată de Iulian Țocu, parlamentar la vremea respectivă, s-a retras din cursă, același lucru făcându-l și societatea Romclas SRL, controlată de fratele deputatului Ioan Munteanu. Acest lucru nu face decât să confirme spusele lui Ilie Ciutea cu privire la presiunile făcute de către Petrea Daea prin intermediul angajaților ADS pentru ca nicio altă firmă în afară de Proora Impex SRL Drobeta Turnu Severin să nu ajungă în ultima fază a licitației. Ilie Ciutea, reprezentantul Piscicola PAS (n.r. firmă a angajaților Piscicola SA), nu a cedat presiunilor și s-a înscris în cursa pentru adjudecarea pachetului majoritar de acțiuni. Numai că, prin manevre murdare, Piscicola PAS a fost exclusă de la licitație. Motivul a fost unul inventat și atent regizat, Comisia de licitație fiind nemulțumită de faptul că în scrisoarea de garanție bancară prezentată de Pisicola PAS, în loc de „concesiune” apăruse termenul de „cesiune”, greșeala aparținând angajaților BRD Piatra Neamț. Rămasă singură în cursă, Proora Impex SRL a câștigat fără emoții, plătind 1,6 miliarde de lei vechi pentru pachetul majoritar de acțiuni, în condițiile în care acesta fusese scos la vânzare cu 8,9 miliarde de lei vechi.

Legăturile lui Daea cu firma din Mehedinți

Petre Daea este de loc din comuna mehedințeană Sisești, dar locuiește în Drobeta Turnu Severin, localitate unde este înregistrată Prora Impex SRL, firmă controlată la vremea respectivă de Ion Udriște. Despre Udriște și Daea s-a spus că au fost colegi de școală și chiar de facultate, lucru plauzibil dacă ne gândim că amândoi erau născuți în același an, 1949. S-a mai spus că Alin Iuliu Udriște, fiul lui Ion Udriște, ar fi finul Danei Năstase, soția fostului premier Adrian Năstase. Udriște senior a murit într-un accident rutier petrecut în 2004, în apropiere de Craiova, în timp ce se întorcea de la Piatra Neamț, unde participase la o ședință cu angajații de la Piscicola. Firma Proora Impex SRL era reprezentată de Alin Iuliu Udriște, șef al tineretului PSD Mehedinți la acea vreme. Tânărul Udriște a fost cel care s-a prezentat la licitația de la ADS, unde firma sa a fost declarată câștigătoare, membrii comisiei de licitație fiind mai mult decât îngăduitori cu severineanul. Proora Impex SRL, cu obiect de activitate în domeniul construcțiilor, nu avea deloc experiență în piscicultură, însă a prezentat un contract cu o firmă din Corcova, județul Mehedinți, pentru exploatarea unei suprafețe de 1,5 hectare de teren. Firma Exploatare Agricolă Corcova aparținea lui Ion Udriște, însă acest aspect nu a contat pentru cei de la ADS. Cum nu a contat nici faptul că acel contract de asociere în participațiune nu era datat, nu era semnat de reprezentantul Proora Impex, nu era ștampilat de firma din Corcova, nu era înregistrat la nici una din cele două firme, nu era înregistrat la Primăria Corcova. Mai mult, contractul nu era legalizat și nici contrasemnat de membrii comisiei de preselecție. Reprezentanții Piscicola PAS au atacat în instanță mârșăvia celor de la ADS și au câștigat la Înalta Curte de Casație și Justiție. Numai că acest lucru s-a întâmplat după ani buni, iar între timp Proora Impex SRL a înstrăinat iazurile. Degeaba instanta supremă a dispus reluarea licitației și revenirea la situația de dinainte de preselecție, pentru că Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură (ANPA), din subordinea Ministerului Agriculturii, nu a reușit nici în momentul de față să recupereze iazurile.

Anchetă penală pentru scăparea vinovaților

Dacă în civil cei de la Piscicola PAS au câștigat procesul în care au contestat licitația, în penal lucrurile au stat cu totul altfel. Ilie Ciutea a făcut plângeri peste plângeri, la Poliție, Parchetul General, DNA, ministere, guvern etc. În 2005, se spunea că Petre Daea riscă să fie pus sub învinuire pentru abuz în serviciu în formă calificată, întrucât ar fi abuzat de funcția sa de secretar de stat pentru a trage sforile în afacerea Piscicola. În acelasi an, procurorii anticorupție anunțau că toată conducerea Agenției Domeniilor Statului este cercetată penal în dosarul Piscicola. 11 persoane de la ADS (Vlad Săvulescu, director al Direcției de Privatizare, Doina Buzoianu, reprezentant al Adunării Generale a Acționarilor, Corneliu Popa, director general, Marius Aposteanu, președintele Comisiei de preselecție, Marian Domnișoru, secretar la Comisia de preselecție, Claudia Cliza, președinte al Comisiei de soluționare a contestațiilor, Marin Durac, membru al Comisiei de soluționare a contestațiilor, Adriana Soare, secretar al Comisiei de soluționare a contestațiilor, Cătălin Sandu, director al Direcției juridice și Maria Petrescu, director al Direcției economice), plus Alin Iuliu Udriște, un primar din Mehedinți și doi funcționari bancari, au făcut obiectul cercetărilor. Acuzațiile aduse au fost cele de abuz în serviciu contra intereselor persoanei și intereselor publice, folosirea cu rea-credință a bunurilor societății pentru a favoriza o altă societate și stabilirea cu intenție a unei valori diminuate față de valoarea reală a bunurilor societății, precum și pentru fapte de corupție. Numai că de dosar s-a ales praful. Plimbat pe la mai multe parchete și „spart” în mai multe dosare pe criterii de competentă soluționare, totul a sfârșit prin soluții de scoatere de sub urmărire penală a celor cercetați. De cele mai multe ori scăparea a fost asigurată de prescrierea faptelor. Câteva personaje de la ADS au fost condamnate ulterior în dosarul ICA în care a fost condamnat Dan Voiculescu.

Vinovat e mortul

Însă lucrurile nu puteau să rămână așa, pentru că nu era firesc. În condițiile în care Înalta Curte de Casație a constatat că licitația a fost măsluită, cineva ar fi trebuit să răspundă și penal pentru asta. Și a fost găsit un țap ispășitor în persoana lui Ion Udriște care a murit în accidentul rutier de lângă Craiova. Alții, așa cum spuneam, au scăpat pentru că faptele s-au prescris. Soluția finală a fost dată în 2013 de Parchetul de pe lângă Judecătoria Piatra Neamț împotriva ultimului învinuit în cauză- Alin Iuliu Udriște. Până să se ajungă aici, dosarul a avut un traseu mai mult decât interesant. Cercetările au fost începute de Poliția Neamț în 2003, iar în 2006 dosarul a fost declinat, pe motiv de competență, la Direcția Națională Anticorupție. Procurorii dau soluții de netrimitere în judecată față de anumite persoane (fapta de abuz în serviciu era prescrisă), după care livrează dosarul Parchetului Județean Neamț, via DNA Bacău. Procurorii nemțeni îi deleagă pe polițiștii de la Economic să continue cercetările și apar alte soluții de netrimitere în judecată față de anumite persoane cercetate pentru abuz în serviciu în formă continuată. În dosar mai rămâne Alin Iuliu Udriște, pentru care procurorii de la Parchetul Județean trimit dosarul la Parchetul de pe lângă Judecătoria Piatra Neamț pentru continuarea cercetărilor față de acesta. Se întâmpla în 2010, iar dosarul ajungea din nou la Poliția Economică pentru continuarea cercetărilor. Audiat, Udriște s-a apărat și a spus că afacerea a fost perfectată de către tatăl său, decedatul Ion Udriște. Polițiștii nu au crezut varianta severineanului și au trimis dosarul procurorului cu propunere de trimitere în judecată pentru comiterea infracțiunilor de înșelăciune, fals și uz de fals. Procurorul de caz nu a fost de acord, a infirmat soluția și retrimis dosarul la Poliție pentru continuarea cercetărilor. Polițiștii au reluat ancheta și au ajuns la o altă soluție, propunând netrimiterea în judecată a severineanului. Procurorul a fost de acord și așa s-a încheiat o anchetă care a necesitat un efort uman și financiar uriaș fără pentru ca nimeni să nu fie tras la răspundere pentru una dintre cele mai mari potlogării postdecembriste.

O nouă anchetă a DNA. Și ce dacă?

Într-o țară în care legea este călcată în picioare, iar cei plătiți să vegheze la respectarea ei iau poziția struțului, nu mai miră pe nimeni că o hotărâre definitivă și irevocabilă a Înaltei Curți de Casație și Justiție nu este aplicată. Despre privatizarea Piscicola SA Neamț s-au scris sute de articole și au fost realizate zeci de emisiuni la posturile locale și centrale de televiziune, însă degeaba. Mafia și-a văzut în continuare de treabă, iar situația nu a fost rezolvată nici în ziua de azi. Iar cum în fruntea Ministerului Agriculturii a revenit Petre Daea, un personaj care nu a fost străin de afacerea „Piscicola”, este puțin probabil că lucrurile vor fi clarificate, iar vinovații pedepsiți.

Interesant este că după decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție, din anul 2010, Proora Impex SRL și-a recuperat banii de la ANPA pe care i-a dat pentru pachetul majoritar de acțiuni a Piscicola SA. Cu toate acestea, severineanul controlează în continuare o parte din iazurile din județul Neamț. S-a ajuns aici printr-o dubioasă mărire de capital a societății, manevră ce nu a stârnit curiozitatea autorităților, în speță ANPA. Acest aspect este evidențiat într-un raport de control întocmit de o comisie a Agenției Naționale pentru Pescuit și Acvacultură și datat noiembrie 2016, cu o lună înainte de alegerile parlamentare din decembrie, câștigate de PSD.

Raportul de control al ANPA a ajuns, din informațiile pe care le deținem, cu greu la DNA – Serviciul Teritorial Bacău. În documentul oficial se vorbește inclusiv despre faptul că Udriște Iuliu Alin ar fi implicat și în fapte din sfera penalului. Cum acesta a mai fost o dată cercetat în acest dosar, bucurându-se de o soluție de „clasare”, este lesne de înțeles care va fi soluția DNA-ului. Pe partea cealaltă, ANPA, care prin funcționarii săi a greșit de nenumărate ori, nereușind nici până în acest moment să pună în executare decizia ÎCCJ, va fi în continuare pasivă, așa cum a fost în cei 14 ani scurși de la vânzarea pachetului de acțiuni a Piscicola SA Neamț. Acum, că ministrul Agriculturii este Daea, cel care a avut o implicare certă în această potlogărie, este greu de crezut că ANPA va face ceea ce trebuie. Cât despre DNA, atât de hulit de către Liviu Dragnea acum, este aceeași structură care i-a făcut scăpați pe toți cei care au nenorocit piscicultura în județul Neamț. 

Daniel MURARU

Facebooktwittergoogle_pluslinkedin

3 Comentarii la Afacerea „Balta Belina” de la Neamț. Cum a ajuns Piscicola pe mâna prietenului ministrului Daea

  1. mihnea   septembrie 25, 2017 at 5:42 pm

    Daea, sub masca unui tip popular, implicat si pasionat de agricultura si cresterea animalelor, joaca un rol de papa lapte pentru a deruta atentia de la smecheriile pe care le face. Doar joaca un rol. In fapt, e un smecher care face multe matrapazlacuri si hotii. Iar seful lor Dragnea, explica astazi cat e de normal sa schimbi geografia si sa-ti iei o insula pe care s-o transformi in cazemata in interes propriu ca pe o stare de normalitate. Un tupeu mizerabil. Priveste jurnalistii si minte cu atata convingere incat iti vine sa-l crezi. Pe cat de mare este dorinta unui numar enormde oameni sa-l vada dupa gratii, pe atat de disperat este el si sacrifica orice, inclusiv prezentul si viitorul tarii, pentru a scapa de puscarie.

    Răspunde
  2. valisor   septembrie 25, 2017 at 9:51 pm

    Idiotul, care în niciun caz nu e un șmecher care să doar vrea să pară idiot, ca și toți ceilalți idioți, care nu sunt deloc mafioți șmecheri, arată suficient de clar că trăim într-un stat al țigănelilor peste toată mămăliga. Că nu este preluată documentația din acest articol, de către cei care ar trebui să ancheteze, pentru a considera la dimensiunea reală un important nod de toate drumurile, nod care este belina afacere din toată țara, arată mai mult ca clar cât de naționalizată e țigăneala. Dacă nu ne vin idei ca să facem opoziție opșnouistă, numai un pas mai e până la… un pas mic pentru țigăneală, un pas mare pentru mafială! Îi vom lăsa să-l facă?

    Răspunde
  3. novac   iunie 11, 2018 at 11:20 am

    daca seful statului nu respecta curtea constitytionala ce sa mai cerem la cei de sub presedentia tarii santem o tara de inconstienti sa se spanzure toti cei care au distrus piscicola

    Răspunde

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.