Mafia transpartinică. Cum a luat deputatul Munteanu șpaga de 400.000 de euro de la „căpușa” lui Blaga și Pinalti

4
1618

 

*  parlamentarul a primit șpaga de la administratorul firmei Romsys SRL București cea care, ani de zile, a scos bani din Hidroelectrica pentru mafia PDL * fostul administrator al Romsys, Horațiu Berdilă, este cel care i-a înfundat pe Blaga și Pinalti în dosarul „Bani pentru partid” * rechizitoriul DNA conține date inexacte *

 

Rechizitoriul oferit presei de către Serviciul Teritorial Ploiești al Direcției Naționale Anticorupție în cazul deputatului PSD Ioan Munteanu, trimis în judecată pentru că ar fi luat o șpagă de 400.000 de euro, nu conține suficiente informații care să ne explice ce s-a întâmplat de fapt în realitate. Investigațiile publicației atacul.ro indică faptul că Ioan Munteanu a primit șpaga de la o firmă care, ani de zile, a căpușat compania națională Hidroelectrica pentru PDL și doi dintre oamenii săi importanți, Vasile Blaga și Gheorghe Ștefan, zis și Pinalti, fostul primar al orașului Piatra Neamț. Informațiile eronate din ancheta procurorilor anticorupție, dar și modul în care s-a derulat ea, lăsându-i deputatului Munteanu posibilitatea de a-și înstrăina averea, ridică serioase semne de întrebare privind seriozitatea cu care a fost tratat subiectul șpăgii primite de către Munteanu. Înainte de a descifra rechizitoriul procurorilor, să reamintim faptul că deputatul PSD Ioan Munteanu a condus organizația PSD Neamț în perioada în care Gheorghe Ștefan și PDL erau la putere în Neamț. Este de notorietate „jocul de glezne” pe care social democrații l-au făcut în fața pedeliștilor în perioada cât Munteanu era șeful PSD. Explicația: Munteanu se afla într-o bună relație cu adversaul său politic. Între anii 1997-2000, parlamentarul a lucrat la societatea Silvex SA Piatra Neamț, controlată de Ștefan, iar fratele său, Constantin, a condus mult timp una dintre firmele lui Gheorghe Ștefan, respectiv Tehnoutilaj, transformată mai târziu în Strong Montaj. Așadar, sub privirile pasive ale social democraților nemțeni, Pinalti a făcut ce a dorit în Neamț. Analizând această situație, se pune întrebarea: oare cei 400.000 de euro, primiți șpagă de către Munteanu de la firma portocalie ce căpușa Hidroelectrica, să fi fost cadoul lui Gheorghe Ștefan pentru fostul șef al PSD Neamț? Datele pe care le deținem în acest moment indică, într-adevăr, că este mai mult decât probabil ca Munteanu să fi fost recompensat cu aproape o jumătate de milion de euro pentru jocul pe care l-a făcut pentru PDL în perioada cât a fost șeful PSD-ului.

Sucursala Hidrocentrale Bistrița-Hidroelectrica, contracte de 28 de milioane cu SC Rokura SRL București

Contractele care l-au înfundat pe deputatul Ioan Munteanu sunt cele încheiate în octombrie 2009 de Sucursala Hidrocentrale Bistrița – Hidroelectrica cu Rokura SRL București,  în valoare totală de 28.906.996 lei. Cele trei contracte aveau ca obiect furnizarea de sisteme de avertizare-alarmare în caz de accidente la barajele sucursalei, situate pe raza județelor Vrancea, Brăila și Galați. Toate contractele au fost atribuite în data de 16 octombrie 2009: 8.383.616 lei – sistem de alarmare-avertizare baraje – Brăila; 8.949.114 lei – Galați; 11.574.265 lei – Vrancea.

Vezi aici licitatia: Licititatie Hidroelectrica-sisteme avertizare

O parte din lucrare a fost subcontractată firmei Romsys SRL București, societate ce are ca principal obiect de activitate consultanţă în tehnologia informaţiei. Romsys a fost foarte bine ascunsă în acest contract, informațiile despre relația cu Rokura SRL fiind bine dosită de ochii curiosilor.

Compania de IT Romsys SRL București a fost administrată, până în anul 2015, de Horațiu Berdilă, cel care l-a și denunțat la DNA pe Ioan Munteanu, cel mai probabil la sugestia lui Gheorghe Ștefan. Berdilă și Romsys SRL au jucat un rol extrem de important în dosarul „Bani pentru partid”, în care Vasile Blaga este judecat pentru trafic de influență. În același dosar, Pinalti și-a recunoscut faptele și a încheiat un acord de recunoaștere a vinovăției cu procurorii. Acest dosar a fost instrumentat tot de DNA Ploiești și arată cum camarila politică a încălecat companiile de stat, în cazul de față Hidrolectrica, pentru a produce bani pentru grupurile de interese aflate la putere. Potrivit procurorilor, faptele de care a fost acuzat Gheorghe Ștefan au fost comise în perioada 2009 – 2012.

În perioada 2009 – 2012, inculpatul Ștefan Gheorghe, în calitate de vicepreședinte al partidului aflat la guvernare, în scopul obținerii de sume de bani atât pentru sine, cât și pentru partid, și-a folosit în mod direct influența deținută în mediul politic și a determinat persoanele cu putere de decizie de la nivelul ministerelor de resort să numească la conducerea unei companii naționale din domeniul energiei o anumită persoană. În aceeași perioadă, inculpatul Ștefan Gheorghe i-a condiționat persoanei numite prin influența sa, că va fi menținută în funcția de conducere la compania națională din energie dacă vor fi atribuite societății reprezentate de un om de afaceri din anturajul său o serie de contracte de achiziții servicii și produse IT. Concret, prin încheierea de contracte de către respectiva companie națională – prin licitații trucate – cu firma omului de afaceri, acesta din urmă a transferat din contractele respective o anumită sumă de bani la partid, reprezentând un procentaj prestabilit din valoarea contractelor. În paralel, inculpatul Ștefan Gheorghe i-a promis omului de afaceri că va interveni la directorul companiei, astfel încât firma sa să câștige licitațiile publice organizate, iar în schimb, a pretins și a primit un procentaj cuprins între 10 și 25% din valoarea fiecărui contract astfel încheiat, primind pentru sine și pentru formațiunea politică din care făcea parte suma totală de aproximativ 10.000.000 lei (circa 2.350.000 euro), din care 700.000 euro au ajuns la Blaga Vasile (trimis în judecată de procurorii anticorupție la data de 28 noiembrie 2016”, se arată într-un comunicat al DNA.


Firma IT menționată în comunicatul DNA este Romsys SRL București, administrată la acea vreme de Horațiu Bruno Berdilă. Societatea, spun procurorii DNA, era folosită de Gheorghe Ștefan pentru a spolia bugetul Hidroelectrica prin contracte fictive. În schimb, Berdilă oferea parte din banii obținuți lui Gheorghe Ștefan care, la rândul sau, îl „ungea” pe Vasile Blaga. Motivul: directorul Hidrolectrica să fie menținut în funcție și să ofere în continuare contracte societății Romsys.

În dosarul deputatului Munteanu, schemă asemănătoare ca în cazul lui Vasile Blaga

Este mai mult decât evident că Gheorghe Ștefan a avut un rol important în deconspirarea mitei primite de către Ioan Munteanu de la Berdilă. Informațiile noastre arată că unul dintre martorii pomeniți în rechizitoriul procurorilor este chiar Gheorghe Ștefan, lucru absolut de înțeles dacă ne gândim că Pinalti avea deja o relație cu Berdilă, iar cel din urmă avea o problemă cu șefii de la Hidroelectrica – Sucursala Bistrița, care întârzia cu plățile la contractul de 28 de milioane de lei. De altfel, de aici pleacă povestea șpăgii pe care a primit-o deputatul Munteanu. Procurorul afirmă că, la sfârşitul anului 2009 – începutul anului 2010, când coaliţia aflată la guvernarea României era formată din membri a două formaţiuni politice (PSD și PDL), deputatul Munteanu a promis omului de afaceri Horațiu Berdilă, reprezentantul SC Romsys SRL Bucureşti, că va interveni pe lângă directorii Hidroelectrica SA – Sucursala Hidrocentrale Bistrița, la care a precizat că are influenţă, pentru ca aceştia să facă demersurile necesare deblocării plăţilor către societatea bucureşteană care, în asociere cu SC Rokura SRL Bucureşti, încheiase contracte de prestări servicii cu Hidrocentrale Bistrița. În schimbul acestui ,,serviciu”, Munteanu a pretins lui Berdilă un procent de 5% din valoarea contractelor, reprezentând 400.000 euro, bani pe care i-a primit în trei tranşe, în perioada 2009 – 2011, atât în mod direct (350.000 euro), cât şi prin contul unei societăţi administrate de fiica sa (50.000 euro). Ultima plată s-a făcut pe baza unui contract fictiv de prestări servicii, în acest fel fiind disimulată adevărata natură a provenienţei sumei încasate.

Berdilă a ajuns la Munteanu prin intermediul lui Gheorghe Ștefan, căruia i-a cerut ajutorul pentru ca șefii de la Sucursala Bistrița a Hidroelectrica să deblocheze plățile. Din toată afacerea, firma Romsys trebuia să încaseze de la Rokur SRL, lider de proiect, suma de 4,6 milioane de lei pentru serviciile prestate. Cu ajutorul lui Pinalti, Berdilă a ajuns la Munteanu care a promis că, în schimbul comisionului de 5%, va rezolva problema. Discuția a avut loc în camera de hotel în care era cazat deputatul nemțean. Acesta și-a primit banii în trei tranșe: 150.000 de euro, 200.000 de euro și 50.000 de euro. Se pare că o parte din sumă i-a fost înmânată deputatului chiar de către Pinalti, iar o alta de Berdilă.

În toată această ecuație, ciudat este comportamentul lui Gheorghe Ștefan care putea să-l ajute pe Berdilă fără sprijinul lui Ioan Munteanu. Tocmai de aceea gestul lui Pinalti poate fi văzut drept un „cadou” pentru Munteanu care, în calitatea sa de lider la Neamț, nu i-a creat nicio problemă pe linie politică. Și spunem asta pentru că deputatul Ioan Munteanu nu avea absolut nicio putere politică care să-i permită să facă jocurile la Hidroelectrica. În decembrie 2008 a fost instalat Guvernul Boc I care avea în componența sa membri PDL și PSD. Ministerul Economiei, în subordinea căruia se afla societatea Hidroelectrica SA, era condus de Adriean Videanu de la PDL, adică partidul lui Ștefan. În octombrie 2009, înaintea alegerilor prezidențiale, pierdute de Mircea Geoană, PSD-ul s-a retras din guvern și nici nu a mai avut treaba cu guvernarea până în primăvara anului 2012 când a fost instalat prmier Victor Ponta. Așadar, în perioada 2009 – 2012, Ministerul Economiei a fost condus de Adriean Videanu și Ion Ariton, ambii de la PDL. Dată fiind această situație, ce influență putea să aibă Ioan Munteanu? Procurorul care a instrumentat dosarul afirmă, la un moment dat, că Munteanu a pretins șpaga în iarna 2009 – 2010, când îndeplinea funcția de președinte al PSD Neamț. Lucru absolut fals, pentru că Ioan Munteanu își dăduse demisia din funcția de președinte în data de 9 septembrie 2009, cu o lună și o săptămână înainte ca Rokura SRL, secondată de Romsys SRL, să încheie contractul de 28 de milioane de lei cu Hidroelectrica. În primăvara anului 2010, Munteanu își dădea demisia și din PSD, înscriindu-se în UNPR, partid din care a fost exclus câteva luni mai târziu. A fost independent până în 2012, când a revenit în PSD. Este greu de crezut că Ioan Munteanu, dată fiind situația lui politică la acea vreme, avea o putere de decizie atât de mare, încât să influențeze un director de companie condusă de un pedelist. Nu este deloc exclus, dacă luăm în calcul și nenumăratele contracte încheiate de către Proinvest SRL, firma fiului deputatului Munteanu, cu Sucursala Hidrocentrale Bistrița, ca Gheorghe Ștefan să-i fi oferit social democratului controlul asupra companiei de stat în schimbul asigurării liniștii sale pe linie politică.

Șpagă transferată în contul firmei fiicei deputatului

Dacă deputatul Ioan Munteanu nu făcea greșeala să accepte a treia tranșă, în valoare de 50.000 de euro, din șpaga de 400.000 euro, în contul firmei fiicei sale, cu siguranță procurorilor le-ar fi fost mult mai dificil să-l incrimineze. Așadar, „urma” șpăgii din contul societății a constituit o probă solidă ce a dus la trimiterea sa în judecată pentru trafic de influență și spălare de bani. Ultima infracțiune a fost reținută tocmai că a încercat să ascundă adevărata proveniență a celor 50.000 de euro primiți în contul firmei Suport Total Media SRL. Societatea a fost înființată în decembrie 2010 de Raluca Munteanu, fiica deputatului. În 2011, când cei 50.000 de euro au intrat în cont, Suport Total Media SRL a avut cea mai mare cifră de afaceri. Contractul fictiv încheiat cu Romsys pentru a acoperi șpaga a reprezentat mai bine de jumătate din cifra de afaceri. În martie 2015, Raluca Munteanu a ieșit din acționariatul firmei. Acum, Suport Total Media SRL îi are ca asociați pe Constantin Munteanu, fratele deputatului, și Ana Munteanu, soția. În ultimii trei ani, firma a avut cifră de afaceri zero.

 

Este cel puțin dubios că în rechizitoriul procurorilor DNA, cel făcut public, nu se face nicio referire la vreun control la Suport Total Media SRL, firma prin care deputatul Munteanu a primit o parte din șpagă, respectiv cei 50.000 de euro. La fel de ciudat este și faptul că deputatul Munteanu a reușit să-și înstrăineze averea chiar în perioada în care era cercetat de DNA, iar procurorul nu a făcut nimic pentru a-l opri. Însă această parte a poveștii o vom trata separat într-un articol viitor.

Daniel MURARU

Citeste si:

Judecat pentru o șpagă de 400.000 de euro, deputatul Munteanu a sărăcit subit

Pinalti cântă cu spor. Deputatul Munteanu, urmărit penal pentru o șpagă de 400.000 de euro

MUNTEANU (PSD) ȘI COZMANCIUC (PNL): AFACERI DE MILIOANE ȘI TOVĂRĂȘII CU PINALTI ȘI FENECHIU

 

 

 

 

⚠️ ️️Articolele publicate de ATACUL.RO nu pot fi preluate decât în limita a 500 de caractere şi obligatoriu cu citarea sursei (indicarea link-ului este obligatorie). În caz contrar, ne rezervăm dreptul de a ne adresa instanței de judecată.

4 comments

  1. Ionelcelmititel 7 iulie, 2017 at 14:52 Răspunde

    Fratia hotilor nu are culoare politica! Banul e in tot si in toate! Credeti ca acum e altfel? La puscarie cu tine, nea Munteanu! 400.000 de euro cred ca sunt suficienti sa stai citiva ani acoo unde meriti! Si vin si altii din urma… Doamne ajuta!

  2. valisor 8 iulie, 2017 at 09:25 Răspunde

    În primul rând E DE APRECIAT cum UN ZIARIST, singur, obstrucționat din toate părțile într-așa un hal că oricare dintre noi ar ajunge abțibild, reușește așa o anchetă de poate că numai ăia de la Rise Project cu resursele lor deloc neglijabile și cu niciun fel de foame-n maț ar mai fi în stare.
    Privind după o altă ordonare a ideilor, adică sub aspectul produsului finit, nu se poate pentru ca să nu ne întrebăm cum mamA lui naibA se ajunge la așa hoție, de n-am cuvinte de necenzurat să pot zicea că din care fel, la nenorociții de noi?! de ce nu în Africa, America, sau la Polul Sud?! Dacă e să ne uităm că nu e un datdum, că nu e o formă imuabilă așa picată din cer peste noi la „Facere”, ne întrebăm dacă în ochiul nostru putem fi așa de coruptibili încât să ni-l închidem chiar la orice, chiar la oricât. Nu, nu cred că suntem coruptibili, însemnând că să fim mituiți pentru a… Nu e nevoie de nicio șpagă, pe motivul clar că nu suntem coruptibili; PENTRU CĂ SUNTEM, încă de multă vreme, PROFUND CORUPȚI. Cine?, deci și de ce… când? adică și în ce haine perfide… că ăstea doară nu se face la vedere, sunt chestiuni care merg într-o gamă zăpăcitor de babilonescă a toate speculațiile, atât triviale cât și „deștepte”. Se vede încă și de pe Lună cum ne bucurăm, ca mieii mai proști ca oile, la „măriri” care nu-i de unde și la vechi zile de sărbătoare „măsamorfozate” în noi „libere” – zile de venit în buzunar fără muncă… nenumărate multe altele. Dacă ne vom mai complăcea mult în a ne făcea că nu ne duce mintea să înțelegem, nici nu vom mai avea ce, că nici măcar nu vom mai avea cine.
    Rugămintea mea către mintea mea… DEȘTEAPTĂ-TE ROMÂNE! și, dacă se poate, fără adormirea aia cu Traian Cioroiu…

  3. constantin 8 iulie, 2017 at 12:55 Răspunde

    imi este scarba de ceea ce se intampna in judetul neamt.oameni fara caracter si fara valoare au jefuit judetul si mai au tupeu sa mai apara public sau sa se dea nevinovati.avem un parlament mai mult decat dalmatian.

Leave a reply

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.